324 matches
-
Banchetul lui Apollo, Când s-o termina dumicatul din urmă S-ajung la Păstorul Fără De Turmă, Când voi pune pe limbă ultima fărâmitură cu țipăt Ajunge-voi să mă duc și să mă-ntorc din Egipet De unde am adus Marele Sipet Cu toate Răboajele Tărâmurilor Atlantide Peste care Oceanul tălăuzind se deschide Până la Templele Timpului zălogit în cele trei piramide. Zice-voi: sfârșit-am pâinea, un veac am încheiat Pe Tărâmurile celui dintâi văleat -De-un ciorchine de strugure mustind rămas-am
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
să-ți măsori fericirea în cuvinte străine. Să înveți vicleșugul de-a rosti cu glas tare doar mulțumirea știută din rugă. Doar dorul de casă să-l traduci în tăcere și să-l încui în propria limbă, ca pe-un sipet adus de departe scrijelit fără știre de un scris de copil. 2. Cine face totdeauna dreptate și cuminecă somnul celor duși dintre noi? Cine alege care gesturi din urmă se vor cerne în firea copiilor noștri, care gânduri vor trece
Poezie by Corina Anghel () [Corola-journal/Imaginative/7729_a_9054]
-
nesfîrșitul are pieptul lacom e urîciune încă nu s-au revărsat zorii apele lui să te cruțe/ de friguri Alergătorule tu/ care porți clopoțeii Tigrului urechile și ciucurii/ pălăria Bastardului mai mult/ pielea tăbăcită/ ciubotele înalte cuiele de aramă deschide sipetul/ ventricul după ventricul nu-ți fie teamă de mînia ce curăță și ia solzii însoțitor al tainei cerșetorul întregului ridică-te/ recunoaște pe cel mare cît Cerul Într-o dimineață atîtea lucruri se rezolvă cu un glonte și atîtea încă
Poezie by Cassian Maria Spiridon () [Corola-journal/Imaginative/8006_a_9331]
-
nestemate. Bunicuța. Ce prostie să-i spun bunicuța, nu avea nimic de bunicuță. Când se plictisea, umbla prin salon dintr-un capăt într-altul, înaltă, dreaptă, serioasă. Îmi spunea - Copilul meu îmi dădea bani pe care-i scotea dintr-un sipet care, nu știu de ce, era lângă măsuța pentru rugăciune. Monedele erau ținute în fișicuri de hârtie. Nu de mult am dat peste fotografia în care aproape tot fundalul s-a șters. Nici o dată pe verso, nici un cuvânt cu cerneala aceea
António Lobo Antunes - Ei, în grădină by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/13148_a_14473]
-
perdea frunzele uscate culese de o mie de mînuțe de copii care nici măcar habar nu au că există cuvîntul singurătate ca un virus pe care mai tîrziu și-l vor dori ca pe o medalie de învingători, ascunsă apoi prin sipete suflete care zornăie ca niște zurgălăi cînd e nevoie de liniște - toată ziua vor răstigni scînduri pe trupul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit, de ce o mie de femei și nu una singură, de ce o mie de morți pe
Vis by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/9226_a_10551]
-
fiecare rând: tot ce părea atâta de clar între chimie și alchimie este astăzi o mulțime goală tot ce părea atâta de clar doar o sumă de hieroglife ține secretul acelei substanțe din viitorul anterior, pe care-l ai în sipetul din podul absolut al palmei ca pe o comoară râvnită de stihii halcografie din ceea ce ești, am ales ipostaze și te-am definit oarecum apofatic, ca extrasens, despre tine nimic n-am găsit pe pământ; numai într-o enciclopedie extrem
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
însemnările unui călător francez. Poftit am fost la domnitorul muntean, de prin Fanar de neam, în iatacurile-i de sultan, cu cofale scunde, domnești, între covoare scrise cu povești din O Mie și Una de Nopți. Din lemn de India, sipetele. între mătănii de santal, portretele. Pe geamurile scunde și joase cu osebit meșteșug, chiparoase încrustate în aur, cu tulpine de smaragde. Asfințitul, cu raze roze și calde îmbăia iatacurile cu spume trandafirii, cu valuri de zări albăstrii. Voi căuta, pe
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
vedere i-iliric), încît am continuat turuiala: pafta, musaca, iaurt, kefir (nu mă lăsau ienicerii și spahiii să mai respir) cacealma, salcîm, sacîz, cerdac (voiam să-i vin neapărat de hac) sarma, ceauș, caldarîm (dovedeam a mă trage din Rîm) sipet, sarailie, chilipir (mă trezeam recitînd din Shakespeare) haihui, haimana, hamal (ludic valah în port oriental) salamalec, sictir, hatîr - era bairam poetic, nu cîr-mîr... FIUL NOSTRU Sper ca fiul nostru să înmulțească talanții pe care i-am risipit în tranșee, în
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
scriu despre tine oriunde merg în Karaori, în Alpi ori Kärlesuanda: ce e de spus e mereu la amurg, răsăritul lumii e în altă mare te văd în châle de Iberia, cu floarea pe el omnivoră deși'i păstrat în sipetele casei, în geografia lui vegetală, te-a înnodat mereu cobori, mereu urci Golgotha prin colbul și dansul de aur al zilei - egală cu tine de când te-ai născut rasă albă la poalele apei în splendoare apoi îți adormi agonia cât
Noapte bună, Katherine Mansfield by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/14222_a_15547]
-
blând pământul veșnic lăsând afară, un sloi de ramuri albe." (Pământul veșnic, 1977). La un moment dat, tot vag și depărtat, parcă Bacovia: "Prin târguri cu gene de moină, neam-de neamul meu, făpturi leșioase, / Treceau prin pereții somnambuli, strânși în sipetele lor, / pân'la a șaptea tăcere." Misticismul e spectaculos, cu ritmuri de psalm: "Nistrul sau Stixul / pe umerii tatălui tău l-ai trecut? Savuotul e-al morții.../ Și totuși mai ard mărăcini pe Sinai. / Mesia se naște din flăcări de
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
să moară." Rămîne orașul de hîrtie, orașul care trăiește într-o singură carte, orașul cu un singur locuitor care vă așteaptă să-i treceți pragul! Și cred că au mai rămas multe lucruri ascunse în această carte, ca într-un sipet foarte prețios și fin în care Nora Iuga a închis sentimente, impresii, imagini, chipuri salvate după experiența terbilă a acestei "été inoubliable".
Doamna cu licorna by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/16206_a_17531]
-
în 1963, la fosta Editură pentru Literatură, lucrînd la redacția de folclor, atunci întemeiată, care a editat nu numai literatură de folclor și folcloristică, avînd și bucuria de a publica și o serie specială de folclor inedit care aștepta în sipetele unor culegători de seamă. Era, după atîtea decenii de uitare, o înfăptuire de seamă, care, și azi mai este studiată și valorificată. Redactor-șef la acea E.P.L. era cărturarul Mihai Șora, dîndu-i, prin știința sa de carte și dăruire, acea
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
care toate la un loc n-au avut valoarea gravurii lui Picasso, care în orice jurnal de știri e similară cu o licitație în milioane de euro. I-a ieșit apoi păsărica și lui Ponta. S-a umblat la aceleași sipete cu înregistrări de un deceniu, bune ca vinul învechit în Beciul Domnesc. Și iată-l acum, după operația nereușită la picior de la Istanbul, renunțând și la mâna cu care ținea în ham PSD-ul, asta ca prolog la conferința de
INFLAȚIE NEGATIVĂ, CREȘTERE NESĂNĂTOASĂ, OPTIMISM INCURABIL [Corola-blog/BlogPost/92662_a_93954]
-
murise pentru ei. Doar moartea se încăpățâna să nu-l ia! În schimb o luase pe Mariuca.. prea devreme, mult prea devreme. Rămăsese singur și toată tristețea lumii își făcuse cuibar în sufletul lui cotrobăind cu degetele ei noduroase în sipetul cu amintiri. Picioarele i se păreau atât de grele că oftă lung dar oftatul lui se pierdu în vaierul vântului. Un fior rece îi trecu pe șira spinării de parcă moartea s-ar fi atins de el. Zâmbi. Poate că totuși
LA RĂSCRUCE DE VIEȚI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382296_a_383625]
-
Stanciova (p). MIERCURI: Timișoara (străzile Rădulescu-Motru (p), Odobescu (p), Coriolan Brediceanu nr. 7, 9, 11, 13A, 13B, 13C, Satu Mare nr. 7, Hebe nr. 7), Lugoj - străzile Traian Vuia, Fagilor; Otelec (p), Gelu (p), Stanciova (p), Bodo, Fărășești, Tormac, Cadăr, Sângeorge, Sipet, Lungă (p), Lovrin (p), Pesac (p). JOI: Timișoara (Splaiul Tudor Vladimirescu (p), străzile Ion Ghica (p), E. Gojdu (p), Bd. General Dragalina (p), 16 Februarie nr. 6, 6A, 8, 10, 12, 14, Zürich (p), Renașterii (p), Geneva (p), Cercului (p
Agenda2006-09-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284816_a_286145]
-
de sigură și valoroasă referință, va urma abordarea și valorizarea în același spirit a colindelor românești, a descântecelor și bocetelor arhaice, aceste comori pe care prejudecățile și comoditatea unei modernități superficiale le-au închis demult (pripită și cumplită nedreptate) în sipetele culegerilor de folclor sau în pântecul cilindrilor de fonograf” (pp. 237 - 238). A avut, până la urmă, dreptate Dan C. Mihăilescu. Cea de-a doua carte a lui Oișteanu avea să fie, nouă ani mai târziu, Motive și semnificații mito-simbolice în
Doi eseiști, la începuturile lor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4303_a_5628]
-
azi ești blondă, nu?) Asta-i și place lui Musa. Nu carnea ei, care a început deja să se înmoaie. Nu sternul proeminent. Nu degetele sidefii, încărcate de inele țuguiate, greoaie sub apăsarea pietrelor care nu de mult gemeau în sipetele beduinilor. E blondă. Și a fost femeia altuia. A seniorului Sevillei, răpus de o suliță arabă. I-a trecut prin ureche, zice-se, și trebuie că s-a înfipt direct în creier, că i-a străpuns gândurile. Musa o privește
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
în durere și întuneric, sfârșea această a treia viață a ei, să nu se sfârșească sub numele păgân. Așa că rămășițele glasului căutaseră mâna străină, aducătoare de alinare, încredințându-i numele ei adevărat, cel răpit de Musa și îngropat adânc în sipetele cu nestemate. Nu, nu-i tăiaseră limba. Cumva, cu greutate, silabele își croiseră drum printre dureri, în timp ce degetele ei, degetele vizigotei, băteau parcă aerul, încercând să atingă brațul din întuneric, să și-l apropie de buze, să-i arate cum
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
încă, Omalissan. De la Damasc îi vin vești tulburi. Tariq i-a împuiat capul califului despre cum i a ucis Musa fiii de dragul unei creștine. Ceea ce încă nu ar fi îngrijorător. Mai rău e că Al Walid știe despre odoarele din sipetele lui, care-au înghițit, de-acum, și aurul lui Tariq. Mai mult ca de mâna care împarte dreptate, Musa se teme de ochiul lui cel lacom. Și Tayyib se teme. Poate că stăpânul ar trebui să plece spre Damasc, să
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
piatra lui Solomon și că fusese a mamei lui, Isabel. Nici despre ea nu spun nimic cronicile. Despre fiica lui Rodrigo și a Florindei, copila pentru care a fost pierdută Spania. La palatul lui Musa a fost adusă într-un sipet mare, înfășurat în covoare de lână. Era aur pe fundul sipetului, aurul lui Julián, trădătorul, bunicul copilei, poate, care nu știa ce să facă de-acum cu acest prunc al nenorocirii. De fapt, nici nu se știe dacă era, cu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
despre ea nu spun nimic cronicile. Despre fiica lui Rodrigo și a Florindei, copila pentru care a fost pierdută Spania. La palatul lui Musa a fost adusă într-un sipet mare, înfășurat în covoare de lână. Era aur pe fundul sipetului, aurul lui Julián, trădătorul, bunicul copilei, poate, care nu știa ce să facă de-acum cu acest prunc al nenorocirii. De fapt, nici nu se știe dacă era, cu adevărat, fiica regelui și a Flo rindei de Ceuta (în fond
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
aleagă singură caii și să urce în șa alături de el și de fiul lui, îi cerea părerea și o stâr nea în discuții despre muzică, poezie, arhitectură, geo metrie și astronomie care se întindeau, uneori, până la ceasurile dimineții. Amenințarea creștea. Sipetul sultanului gemea de aur. Musa îmbătrânea. Leovigildo împlinise 14 ani. De pe geam am văzut-o. Era în copilăria mea. Un patrulater citric. ...trebuie să știi că toate minunile se întâmplă într-o grădină de portocali, îmi spusese odată, râzând, mama
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
fost prezent, dar ne-a trimis o scrisoare de scuze. Este cazul poate să menționez că scriitorul a fost un atent și prompt corespondent, toți traducătorii săi - printre care mă număr - tezaurizând câteva "frumoase și bune" scrisori de la el în sipetul amintirilor de preț. În scrisoarea adresată participanților la masa rotundă, spunea, printre altele: "Vă rog să comunicați regretele mele tuturor traducătorilor prezenți, cărora le sunt îndatorat și pe care aș fi avut ocazia să-i întâlnesc ca să le mulțumesc personal
Julien Gracq (1910-2007) by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8899_a_10224]
-
am talent narativ. De asemenea îmi place să scriu poezii, vă voi trimite una ca mostră, iar, dacă considerați că e valoroasă aș fi încântat să o publicați. Am scris și altele". Pe celelalte începeți să le adunați într-un sipet de taină, iar pe aceasta o transcriem în continuare, ca să rămână limpede, pentru cititorul pe drept cârcotaș, că autorului nu i se face vreo nedreptate. Textul se intitulează Dragoste nemărginită și are doar două strofe: "Dragostea ce-i port în
Post Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7745_a_9070]
-
aproape insesizabil. Spre noapte, când zgomotele celor pe deplin mișcători se stingeau pe culoare, oftaturile statuilor lungite În paturi Încălțau ciorapi de lână și plecau la plimbare prin salon. Minusculul șuierat al lui Jimbo sufla precum crivățul, iar curentul transforma sipetele pline cu giuvaieruri din sinusurile sale În cutii de rezonanță. Anette plângea În interior, din ochii uscați lacrimile Îi curgeau prin catedrala de os a țestei, unind stalactitele de stalagmite. Tot ceea ce trupurile imobile mai aveau de oferit lumii, ultimele
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]