496 matches
-
imposibila țărână. 3. Dar acelora (voi sunteți?) mintea nu le vedea că le măsuram în cuvinte adâncimea mierii și-i ungeam la subțiorile sufletului. Nu vi s-a spus o părere - că ați trecut ca o umbră de pasăre peste sistole și diastole dar fără să zburați. 4. Dâre de soare căzute-ntre fagi tremurau deasupra umbrelor, din urmă și de apoi. Prin sita lor - ah, iar și iar, fi-vom plecați de umbra și toamna din noi. Din melancolia pasului
Poeme din deceniul opt by Ioan Lascu () [Corola-journal/Imaginative/4071_a_5396]
-
moderne..." Mă gândesc la ce a spus doamna, ceasurile ca ființe dragi. Dacă stau bine să mă gândesc, chiar are dreptate. Ceasurile sunt ca niște ființe vii, altminteri cum s-ar mai explica ticăitul lor continuu, precum o inimă în sistolă și diastolă? Ele nu se opresc niciodată. E un flux continuu de viață în interiorul acestei inimi mecanice... Am plecat din ceasornicărie tot cu gândul la ceasuri. Mi se părea că toate au prins deodată viață și se zbat ca niște
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
Ritmul antagonic este infinit depășit de conștiința superioară a idealului comuniunii spirituale, a armoniei universale prin iubire. "Dar armonie cosmică însemnează nu numai ritmi zarea mișcărilor de flux și reflux existențial, comuniunea dintre eu și univers, cadențarea inimii noastre cu sistolele lumii. Armonie însemnează de asemenea ascensiunea convergentă a omului, a lucrurilor, a cosmosului spre înaltele trepte ale spiritualizării. "Armonia creației lui Eminescu își are astfel o altă valență în puritatea și frumusețea spirituală a universului său poetic, și anume elevația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
membrele, vai, inferioare) într-un hîrdău cu doagele îmbătrînite-n cercurile ruginite de plictiseală. Mă dilatasem brusc în casa (îmi plăcea să am una cu patru camere, fix patru, cîte încăperi are și inima, bucata aia ciudată de carne, pompînd viața: sistolă, diastolă etc.), în proprietatea privată a... sufletului meu închis. Și, iată, bolovanul se-nmuiase în roua nostalgiei giugiulite de zefiri inventați, desigur, de zînoaice bulbucate lumesc în locurile divinizate-n cărțile cu poze ale copilăriei mele deșuchiate de-o imaginație
Proza din poem (I) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16190_a_17515]
-
purpurie, aproape vânătă, ca mâna unui polițist ce dirija sufletele pe drumul Damascului. 3 Înaintam împleticit, privind drumul plin de colb și copacii cu crengile lovite de trăsnet. Nici nu mai conta direcția, nu mai conta nimic nici măcar prăpastia dintre sistolă și diastolă cea care dădea fiori răsăritului fiecărei zile. Zorilor împurpurați de un sânge tot mai gros tot mai îngălat de noroaiele veacului li se adăugau răsuflarea sacadată a amurgului orele ambigue ale pertractărilor. Și puntea fisurată a nopții. Scurtul
Alte lucrări și multe alte zile (work in progress) by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/2712_a_4037]
-
Ediția nr. 389 din 24 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Când meditez la ce-o să fie, La toate cele care-au fost Pierdute fără nici un rost Din vanitate sau prostie, Eu vă compătimesc cu toate Insinuările frivole Pe când ecouri din sistole Scadențele pe rând vor bate; Apoi întorcu-mă subit Cu pescăruși care dau iama Și iau din temă numai teama De care nu știu să profit Mai bogat cu fiecare clipă Spre zări efemeride trec Asemenea acelui grec Îmbogățit doar prin
GÂLCEVILE DINTRE NOI de ION UNTARU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360550_a_361879]
-
întrebare apelăm la un pic de anatomie: Tensiunea măsoară presiunea sângelui pe pereții vaselor de sânge. A nu se confundă cu pulsul care măsoară expansiunea ritmica a unei artere, produsă prin mărirea și micșorarea presiunii sângelui în timp ce inima intra în sistola și diastola. Sistola măsoară presiunea sângelui în timpul contracției ventricolului stâng al inimii (cel stâng pentru că este mai puternic, el pompând sângele în circulația sistemică, în tot corpul) Diastola reprezintă presiunea sângelui în după contracția inimii, în timp ce camerele acesteia se umplu
DESPRE HIPERTENSIUNEA ARTERIALA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359944_a_361273]
-
un pic de anatomie: Tensiunea măsoară presiunea sângelui pe pereții vaselor de sânge. A nu se confundă cu pulsul care măsoară expansiunea ritmica a unei artere, produsă prin mărirea și micșorarea presiunii sângelui în timp ce inima intra în sistola și diastola. Sistola măsoară presiunea sângelui în timpul contracției ventricolului stâng al inimii (cel stâng pentru că este mai puternic, el pompând sângele în circulația sistemică, în tot corpul) Diastola reprezintă presiunea sângelui în după contracția inimii, în timp ce camerele acesteia se umplu din nou cu
DESPRE HIPERTENSIUNEA ARTERIALA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359944_a_361273]
-
țară unde hot Curge timpul îndărăt Și mă caută patrule, Cer un ultim armistițiu Sub castanii de aramă Und dau timpului vamă Rimele de exercițiu Plouă noaptea cu parole Peste o linie de front Dincolo de un afront Și emoții cu sistole Axul lumii se înclină Și aleargă după fluturi, După oști din care scuturi Dozele de cocaină Viață lungă, viață scurtă Lumea duce iar război Celor care ca și noi N-au nici turtă, n-au nici iurtă Referință Bibliografică: Plouă
PLOUĂ NOAPTEA CU PAROLE de ION UNTARU în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343827_a_345156]
-
efortului fizic. Extrapolând și adaptând la subiectul prezentei lucrări, ca urmare a studierii literaturii de specialitate, putem sintetiza câteva efecte esențiale pe care activitatea de tip jogging le determină asupra aparatului cardiovascular: bradicardia de repaus și relativă de efort; alungirea sistolei, ca economie de travaliu, cât și a diastolei cu favorizarea fluxului coronarian; dilatația reglatoare a inimii prin mărirea cavităților acesteia; volumul mare al cavităților și cantitatea mare de sânge rezidual conferă cordului antrenat posibilitatea de a expulza în efort un
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
circulație). La nivel pulmonar sângele preia oxigen din aer și eliberează bioxid de carbon în aer; circulația pulmonară este discutată în detaliu la capitolul de fiziologie a respirației. Inima pompează ritmic sânge în artere în cadrul unui ciclu funcțional de contracție (sistolă) și relaxare (diastolă), numit ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Activitatea ritmică permanentă a inimii este susținută de metabolismul celulelor miocardice, care prezintă numeroase aspecte particulare. Stimulul natural, fiziologic, pentru activitatea inimii este potențialul de acțiune generat ritmic de celule specializate din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
plasate între generatorul de semnal și detectorul corespunzator (reo-, ultrasono-, fotopletismografie). Toți parametrii de tip pletismografic prezintă variații corespunzătoare cu fluctuațiile cantității de sânge prezente în structura explorată, deci urmăresc variațiile debitului sanguin regional. Prin pletismografie se pot înregistra modificările sistolo diastolice ale debitului sanguin, precum și variații de debit determinate de modificările presiunii arteriale sau ale rezistenței la curgere în teritoriul respectiv (de exemplu prin administrarea locală a unei substanțe vasoactive). 12. Funcția de pompă a inimii Cordul uman are aproape
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
circulator. Fiecare din cele două circuite, sistemic și pulmonar, este deservit de propria pompă, adică ventriculul stâng, respectiv ventriculul drept. Fiecare din atrii funcționează ca o cameră de admisie pentru ventriculul corespunzător, iar unidirecționalitatea curgerii este asigurată de sistemul valvular. Sistola atrială o precede pe cea ventriculară, fiind astfel realizată o mai bună umplere cu sânge a ventriculelor. Există o terminologie clasică privind activitatea cardiacă, bazată pe așa-numitele funcții ale miocardului (care se referă de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
descărcare spontană de potențiale de acțiune, eventual cu frecvență mai mare decât cea sino atrială. Datorită constituției conjunctive a peretelui atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc numai prin nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
eventual cu frecvență mai mare decât cea sino atrială. Datorită constituției conjunctive a peretelui atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc numai prin nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ordinul zecimii de secundă, duce la imposibilitatea tetanizării miocardului. Repercusiunile extrasistolei sunt variabile în funcție de momentul de apariție în cadrul ciclului cardiac normal. Forța extrasistolei este de obicei mai mică, dar poate fi identică sau chiar mai mare decât cea din cursul sistolei regulate. 12.3.3. Conductiblitatea: propagarea potențialelor de acțiune în sincițiul miocardic După cum am arătat, potențialul de acțiune se propagă în sincițiul miocardic datorită joncțiunilor comunicante, deoarece acestea permit trecerea ionilor de la o celulă la alta. Ca urmare a difuziei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
eficace. 12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac Inima ca organ este specializată exclusiv pentru punerea în mișcare a sângelui (funcție de pompă). Energia mecanică potențială necesară apare sub formă de tensiune parietală activă a miocardului ventricular în timpul contracției sale (sistolă). Atriile funcționează ca și camere de admisie pentru fiecare pompă ventriculară și contribuie activ la umplerea ventriculară prin sistola atrială. Din punct de vedere strict fiziologic generarea potențialului de acțiune la nivel sinoatrial reprezintă debutul fiecărui ciclu cardiac (revoluție cardiacă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a sângelui (funcție de pompă). Energia mecanică potențială necesară apare sub formă de tensiune parietală activă a miocardului ventricular în timpul contracției sale (sistolă). Atriile funcționează ca și camere de admisie pentru fiecare pompă ventriculară și contribuie activ la umplerea ventriculară prin sistola atrială. Din punct de vedere strict fiziologic generarea potențialului de acțiune la nivel sinoatrial reprezintă debutul fiecărui ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Ciclul cardiac poate fi descris sub aspect global, sau separat pentru cele două sinciții conexe, atrial și ventricular. Sub
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
din clasa digitalice duce la creșterea nivelelelor de calciu activator, cu efect inotrop pozitiv. 12.4.2. Pompa ventriculară: relația presiune volum și evenimentele valvulare în cursul ciclului cardiac Ciclul cardiac (0,8 s la 75 bătăi/min) constă din sistolă (contracție, 0,5 s) și diastolă (relaxare, 0,3 s), cu modificări corelate de presiune și volum pentru fiecare din camere (fig. 40). In cadrul sincițiului miocardic celulele "se inseră" una pe alta. Ca urmare, contracția lor duce la cresterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
celulele "se inseră" una pe alta. Ca urmare, contracția lor duce la cresterea tensiunii parietale, cu creșterea presiunii intracavitare (conform legii Laplace). Presiunea ventriculară o depășește imediat pe cea atrială și se închide valva AV, trecându-se în faza de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3 și reprezintă raportul dintre volumul sistolic (expulzat) și cel telesistolic (remanent). Aproximativ 70% din volumul respectiv de sânge este expulzat din ventricul în prima treime a fazei de ejecție (perioada de ejecție rapidă, 250
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
30 % în timpul dublu rămas (perioada de ejecție lentă). Pe parcursul ejecției presiunea ventriculară se menține la valori crescute (120-140 mm Hg în ventriculul stâng și 15-20 mm Hg în cel drept). Volumul de sânge expulzat de un ventricul în cursul unei sistole poate fi numit volum sistolic sau debit sistolic (volum-bătaie sau debit bătaie). In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
valvele atrioventriculare. Aceasta permite derularea fazei de umplere ventriculară pasivă. In mezodiastolă umplerea este lentă (datorită egalării treptate a presiunii sângelui din atriu cu cea din ventricul, până când curgerea este practic oprită; perioadă de diastazis). In telediastola ventriculară are loc sistola atrială (0,1s), care adaugă 25% din ceea ce va deveni astfel volumul ventricular telediastolic. Refluarea sângelui în vene în timpul sistolei atriale este prevenită de inerție și de îngustarea ostiilor venoase din peretele atrial prin simpla compresiune a acestora în cursul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sângelui din atriu cu cea din ventricul, până când curgerea este practic oprită; perioadă de diastazis). In telediastola ventriculară are loc sistola atrială (0,1s), care adaugă 25% din ceea ce va deveni astfel volumul ventricular telediastolic. Refluarea sângelui în vene în timpul sistolei atriale este prevenită de inerție și de îngustarea ostiilor venoase din peretele atrial prin simpla compresiune a acestora în cursul contracției atriale. Ciclul următor debutează cu o nouă sistolă ventriculară, ce va ridica din nou presiunea, cu închiderea imediată a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
va deveni astfel volumul ventricular telediastolic. Refluarea sângelui în vene în timpul sistolei atriale este prevenită de inerție și de îngustarea ostiilor venoase din peretele atrial prin simpla compresiune a acestora în cursul contracției atriale. Ciclul următor debutează cu o nouă sistolă ventriculară, ce va ridica din nou presiunea, cu închiderea imediată a valvelor atrioventriculare. Evident că valvele sunt închise sau deschise în funcție de presiunea ventriculară de o parte și de cea atrială sau arterială de cealaltă parte a valvei respective. Toate cele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]