496 matches
-
întrebare apelăm la un pic de anatomie: Tensiunea măsoară presiunea sângelui pe pereții vaselor de sânge. A nu se confundă cu pulsul care măsoară expansiunea ritmica a unei artere, produsă prin mărirea și micșorarea presiunii sângelui în timp ce inima intra în sistola și diastola. Sistola măsoară presiunea sângelui în timpul contracției ventricolului stâng al inimii (cel stâng pentru că este mai puternic, el pompând sângele în circulația sistemică, în tot corpul) Diastola reprezintă presiunea sângelui în după contracția inimii, în timp ce camerele acesteia se umplu
DESPRE HIPERTENSIUNEA ARTERIALA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_hipertensiunea_arteriala_georgeta_nedelcu_1327417536.html [Corola-blog/BlogPost/359944_a_361273]
-
un pic de anatomie: Tensiunea măsoară presiunea sângelui pe pereții vaselor de sânge. A nu se confundă cu pulsul care măsoară expansiunea ritmica a unei artere, produsă prin mărirea și micșorarea presiunii sângelui în timp ce inima intra în sistola și diastola. Sistola măsoară presiunea sângelui în timpul contracției ventricolului stâng al inimii (cel stâng pentru că este mai puternic, el pompând sângele în circulația sistemică, în tot corpul) Diastola reprezintă presiunea sângelui în după contracția inimii, în timp ce camerele acesteia se umplu din nou cu
DESPRE HIPERTENSIUNEA ARTERIALA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_hipertensiunea_arteriala_georgeta_nedelcu_1327417536.html [Corola-blog/BlogPost/359944_a_361273]
-
țară unde hot Curge timpul îndărăt Și mă caută patrule, Cer un ultim armistițiu Sub castanii de aramă Und dau timpului vamă Rimele de exercițiu Plouă noaptea cu parole Peste o linie de front Dincolo de un afront Și emoții cu sistole Axul lumii se înclină Și aleargă după fluturi, După oști din care scuturi Dozele de cocaină Viață lungă, viață scurtă Lumea duce iar război Celor care ca și noi N-au nici turtă, n-au nici iurtă Referință Bibliografică: Plouă
PLOUĂ NOAPTEA CU PAROLE de ION UNTARU în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ploua_noaptea_cu_parole_ion_untaru_1348197483.html [Corola-blog/BlogPost/343827_a_345156]
-
Ediția nr. 389 din 24 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Când meditez la ce-o să fie, La toate cele care-au fost Pierdute fără nici un rost Din vanitate sau prostie, Eu vă compătimesc cu toate Insinuările frivole Pe când ecouri din sistole Scadențele pe rând vor bate; Apoi întorcu-mă subit Cu pescăruși care dau iama Și iau din temă numai teama De care nu știu să profit Mai bogat cu fiecare clipă Spre zări efemeride trec Asemenea acelui grec Îmbogățit doar prin
GÂLCEVILE DINTRE NOI de ION UNTARU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Galcevile_dintre_noi_ion_untaru_1327397439.html [Corola-blog/BlogPost/360550_a_361879]
-
ventricul îl vă interesa și pe celălalt în final. De fapt, cea mai frecventă cauză de IC dreaptă este IC stânga. Cea mai frecvent utilizată este clasificarea în IC sistolică și diastolică. În IC sistolică, este afectată ejecția sângelui. În timpul sistolei, ventriculii nu se contractă cu o forță suficientă pentru a învinge presiunea arterială (presarcină mare). Ca urmare, volumul de sânge pompat este prea mic, iar fracția de ejecție este redusă. Deseori, IC sistolică duce la cardiomiopatie dilatativă. În IC diastolică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278680_a_280009]
-
ventricul îl va interesa și pe celalalt în final. De fapt, cea mai frecventă cauza de IC dreapta este IC stânga. Cea mai frecvent utilizată este clasificarea în IC sistolica și diastolica. În IC sistolica, este afectată ejecția sângelui. În timpul sistolei, ventriculii nu se contractă cu o forță suficientă pentru a învinge presiunea arterială (presarcină mare). Ca urmare, volumul de sânge pompat este prea mic, iar fracția de ejecție este redusă. Deseori, IC sistolica duce la cardiomiopatie dilatativă. În IC diastolica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242307_a_243636]
-
ventricul îl va interesa și pe celalalt în final. De fapt, cea mai frecventă cauza de IC dreapta este IC stânga. Cea mai frecvent utilizată este clasificarea în IC sistolica și diastolica. În IC sistolica, este afectată ejecția sângelui. În timpul sistolei, ventriculii nu se contractă cu o forță suficientă pentru a învinge presiunea arterială (presarcină mare). Ca urmare, volumul de sânge pompat este prea mic, iar fracția de ejecție este redusă. Deseori, IC sistolica duce la cardiomiopatie dilatativă. În IC diastolica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242306_a_243635]
-
ventricul îl va interesa și pe celalalt în final. De fapt, cea mai frecventă cauza de IC dreapta este IC stânga. Cea mai frecvent utilizată este clasificarea în IC sistolica și diastolica. În IC sistolica, este afectată ejecția sângelui. În timpul sistolei, ventriculii nu se contractă cu o forță suficientă pentru a învinge presiunea arterială (presarcină mare). Ca urmare, volumul de sânge pompat este prea mic, iar fracția de ejecție este redusă. Deseori, IC sistolica duce la cardiomiopatie dilatativă. În IC diastolica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242310_a_243639]
-
ventricul îl vă interesa și pe celălalt în final. De fapt, cea mai frecventă cauză de IC dreaptă este IC stânga. Cea mai frecvent utilizată este clasificarea în IC sistolică și diastolică. În IC sistolică, este afectată ejecția sângelui. În timpul sistolei, ventriculii nu se contractă cu o forță suficientă pentru a învinge presiunea arterială (presarcină mare). Ca urmare, volumul de sânge pompat este prea mic, iar fracția de ejecție este redusă. Deseori, IC sistolică duce la cardiomiopatie dilatativă. În IC diastolică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242279_a_243608]
-
ventricul îl vă interesa și pe celălalt în final. De fapt, cea mai frecventă cauză de IC dreaptă este IC stânga. Cea mai frecvent utilizată este clasificarea în IC sistolică și diastolică. În IC sistolică, este afectată ejecția sângelui. În timpul sistolei, ventriculii nu se contractă cu o forță suficientă pentru a învinge presiunea arterială (presarcină mare). Ca urmare, volumul de sânge pompat este prea mic, iar fracția de ejecție este redusă. Deseori, IC sistolică duce la cardiomiopatie dilatativă. În IC diastolică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278678_a_280007]
-
ventricul îl va interesa și pe celalalt în final. De fapt, cea mai frecventă cauza de IC dreapta este IC stânga. Cea mai frecvent utilizată este clasificarea în IC sistolica și diastolica. În IC sistolica, este afectată ejecția sângelui. În timpul sistolei, ventriculii nu se contractă cu o forță suficientă pentru a învinge presiunea arterială (presarcină mare). Ca urmare, volumul de sânge pompat este prea mic, iar fracția de ejecție este redusă. Deseori, IC sistolica duce la cardiomiopatie dilatativă. În IC diastolica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242309_a_243638]
-
ventricul îl va interesa și pe celalalt în final. De fapt, cea mai frecventă cauza de IC dreapta este IC stânga. Cea mai frecvent utilizată este clasificarea în IC sistolica și diastolica. În IC sistolica, este afectată ejecția sângelui. În timpul sistolei, ventriculii nu se contractă cu o forță suficientă pentru a învinge presiunea arterială (presarcină mare). Ca urmare, volumul de sânge pompat este prea mic, iar fracția de ejecție este redusă. Deseori, IC sistolica duce la cardiomiopatie dilatativă. În IC diastolica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242305_a_243634]
-
ventricul îl vă interesa și pe celălalt în final. De fapt, cea mai frecventă cauză de IC dreaptă este IC stânga. Cea mai frecvent utilizată este clasificarea în IC sistolică și diastolică. În IC sistolică, este afectată ejecția sângelui. În timpul sistolei, ventriculii nu se contractă cu o forță suficientă pentru a învinge presiunea arterială (presarcină mare). Ca urmare, volumul de sânge pompat este prea mic, iar fracția de ejecție este redusă. Deseori, IC sistolică duce la cardiomiopatie dilatativă. În IC diastolică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242280_a_243609]
-
ventricul îl va interesa și pe celalalt în final. De fapt, cea mai frecventă cauza de IC dreapta este IC stânga. Cea mai frecvent utilizată este clasificarea în IC sistolica și diastolica. În IC sistolica, este afectată ejecția sângelui. În timpul sistolei, ventriculii nu se contractă cu o forță suficientă pentru a învinge presiunea arterială (presarcină mare). Ca urmare, volumul de sânge pompat este prea mic, iar fracția de ejecție este redusă. Deseori, IC sistolica duce la cardiomiopatie dilatativă. În IC diastolica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242304_a_243633]
-
ventricul îl va interesa și pe celalalt în final. De fapt, cea mai frecventă cauza de IC dreapta este IC stânga. Cea mai frecvent utilizată este clasificarea în IC sistolica și diastolica. În IC sistolica, este afectată ejecția sângelui. În timpul sistolei, ventriculii nu se contractă cu o forță suficientă pentru a învinge presiunea arterială (presarcină mare). Ca urmare, volumul de sânge pompat este prea mic, iar fracția de ejecție este redusă. Deseori, IC sistolica duce la cardiomiopatie dilatativă. În IC diastolica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242311_a_243640]
-
ventricul îl va interesa și pe celalalt în final. De fapt, cea mai frecventă cauza de IC dreapta este IC stânga. Cea mai frecvent utilizată este clasificarea în IC sistolica și diastolica. În IC sistolica, este afectată ejecția sângelui. În timpul sistolei, ventriculii nu se contractă cu o forță suficientă pentru a învinge presiunea arterială (presarcină mare). Ca urmare, volumul de sânge pompat este prea mic, iar fracția de ejecție este redusă. Deseori, IC sistolica duce la cardiomiopatie dilatativă. În IC diastolica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242308_a_243637]
-
refluxul sângelui din artere către de la ventricule. Aceste supape nu au cordaje tendinoase și sunt mai asemănătoare cu valvele din vene decât cu valvele atrio-ventriculare. Valva aortică se află între ventriculul stâng și aortă. Valva aortică are trei cuspide. În timpul sistolei ventriculare presiunea crește în ventriculul stâng. Când presiunea în ventriculul stâng se ridică peste presiunea din aortă valva aortică se deschide, permițând sângelui să iasă din ventriculul stâng în aortă. Atunci când sistola ventriculară se termină, presiunea în ventriculul stâng scade
Valvă cardiacă () [Corola-website/Science/326131_a_327460]
-
și aortă. Valva aortică are trei cuspide. În timpul sistolei ventriculare presiunea crește în ventriculul stâng. Când presiunea în ventriculul stâng se ridică peste presiunea din aortă valva aortică se deschide, permițând sângelui să iasă din ventriculul stâng în aortă. Atunci când sistola ventriculară se termină, presiunea în ventriculul stâng scade rapid. Atunci când presiunea scade în ventriculul stâng, presiunea aortică forțează valva aortică să se închidă. Închiderea valvei aortice contribuie la formarea zgomotului cardiac II, (S2). Cel mai frecvent defect congenital cardiac este
Valvă cardiacă () [Corola-website/Science/326131_a_327460]
-
Valva pulmonară este valva semilunară a inimii situată la oarecare distanță de celelalte trei valve cardiace între ventriculul drept și artera pulmonară și are trei cuspe. Fiecare cuspă este o plică endocardică. Similar valvei aortice, valva pulmonară se deschide în timpul sistolei ventriculare, atunci când presiunea din ventriculul drept crește la o valoare care depășește presiunea din artera pulmonară. La sfârșitul sistolei ventriculare, atunci când presiunea din ventriculul drep scade rapid, presiunea din artera pulmonară închide valva pulmonară. Închiderea valvei pulmonare contribuie la formarea
Valvă cardiacă () [Corola-website/Science/326131_a_327460]
-
și artera pulmonară și are trei cuspe. Fiecare cuspă este o plică endocardică. Similar valvei aortice, valva pulmonară se deschide în timpul sistolei ventriculare, atunci când presiunea din ventriculul drept crește la o valoare care depășește presiunea din artera pulmonară. La sfârșitul sistolei ventriculare, atunci când presiunea din ventriculul drep scade rapid, presiunea din artera pulmonară închide valva pulmonară. Închiderea valvei pulmonare contribuie la formarea componentei P2 al zgomotului cardiac II: (S). Partea dreaptă a inimii este un sistem cu presiune mai mică, deci
Valvă cardiacă () [Corola-website/Science/326131_a_327460]
-
a pericardului. Pericardita acută poate avea diverse etiologii. În mod normal în sacul pericardic se află o cantitate de lichid de 15-40 ml. Acest lichid are rolul de a facilita alunecarea celor două foițe ale sacului pericardic, în timpul mișcărilor inimii - sistolă și diastolă. În funcție de creșterea cantității de lichid din cavitatea pericardică, pericarditele acute pot fi fibrinoase sau exsudative.
Pericardită () [Corola-website/Science/331164_a_332493]
-
moderne..." Mă gândesc la ce a spus doamna, ceasurile ca ființe dragi. Dacă stau bine să mă gândesc, chiar are dreptate. Ceasurile sunt ca niște ființe vii, altminteri cum s-ar mai explica ticăitul lor continuu, precum o inimă în sistolă și diastolă? Ele nu se opresc niciodată. E un flux continuu de viață în interiorul acestei inimi mecanice... Am plecat din ceasornicărie tot cu gândul la ceasuri. Mi se părea că toate au prins deodată viață și se zbat ca niște
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
din cauza prezenței traheilor ramificate, sistemul circulator constă în principal dintr-o inimă tubulară dorsal și două aorte, una anterioară și alta posterioară. Inima este inervată de un ganglion cardiac. Miofibrele musculare ale inimii sunt dispuse inelar și contractă inima în timpul sistolei. Există două valvule ce preveni refluxul hemolimfei în inimă. <br> Respirația este de tip traheal. Două trahei laterale principale se ramifică puternic, aproape la fiecare organ intern. Traheile se deschid prin stigme amplasate pe opistosomă. Intern, ele au o structură
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
mișcărilor respiratorii. FIG. 2.16. Efectele unor acțiuni farmacologice asupra musculaturii netede și secreției de mucus la nivelul căilor aeriene care influențează calibrul acestora și deci fluxul ventilator 77 2.3.1.Presiunile intravasculare pulmonare. Presiunea absolută este dată de sistola ventriculului drept în condițiile rezistenței scăzute a vaselor pulmonare. In artera pulmonară presiunea sistolică este de 20-25 mmHg iar cea diastolică de 6-12 mmHg cu o presiune medie de 15 mmHg. In capilarele pulmonare presiunea este de doar 6-9 mmHg
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
corespunde la 100 dyne/s.cm-5 . În aprecierea ei trebuie să ținem cont de presiunea arterială pulmonară, presiunea din atriul stâng și fluxul sanguin pulmonar. 2.3.3.Fluxul și volumul sanguin pulmonar. Sângele ejectat de ventriculul drept la fiecare sistolă ajunge în circulația pulmonară cu o viteză de 85 cm/s ce scade aproape de zero în diastolă. Viteza medie în artera pulmonară este de 18 cm/s. Plămânul stâng primește 45% din fluxul total iar cel drept 55%, lobii inferiori
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]