79 matches
-
în toată realitatea, iradiind-o” nu e nouă. Ea putea fi descoperită într-o carte care apărea în 1967 în Franța, vestind - poate - fierbintele mai de peste un an. Semnatarul ei, nimeni altul decât Guy Debord, fostul director al revistei Internaționala situaționistă, contrariat de „libertatea dictatorială a Pieței” mărturisea că a scris acel op „în intenția de a dăuna societății spectaculare”. Fiindcă, își continua Debord raționamentul, spectacolul, însoțit de un uluitor progres al tehnicii spectaculare „ocupă în totalitate viața socială”. În acest
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/valorile-olimpismului/ [Corola-blog/BlogPost/93495_a_94787]
-
Two.Three de Vincent Meessen Focalizând pe conceptul de reprezentare națională, One.Two.Three, expus la cea de-a 56-a Bienală de la Veneția, este un demers de restituție a rolului aproape necunoscut jucat de intelectualitatea congoleză în cadrul mișcării Internaționala Situaționistă. Împreună cu autorul cântecului și cu câțiva tineri muzicieni din Kinshasa, artistul vizual Vincent Meessen reinterpretează un cântec de protest scris în mai 1968; iar legendarul club de rumba Un.Deux.Trois, cândva sediul modernității artistice congoleze, devine cutie de rezonanță
Festivalul de film experimental BIEFF 2017 invită la sfidarea granițelor by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105737_a_107029]
-
împotriva panourilor publicitare instalate ilegal atât în orașe cât și în mediul rural. </p> Ideea de luptă anti-publicitate nu e nouă în Franța, un alt curent început în anii '50-'60, i-a dat startul, printr-un grup de artiști, Situaționiștii, grup care s-a desprins dintr-o altă mișcare contestatara, Letriștii, începută de către un refugiat român, Jean Isidor Isou, scriitor și autor de cinema experimental. Situaționiștii, adunați în jurul lui Guy Debord, s-au orientat către o critică a "societății spectacolului
Anti-publicitate - mișcările militante franceze () [Corola-website/Science/295645_a_296974]
-
început în anii '50-'60, i-a dat startul, printr-un grup de artiști, Situaționiștii, grup care s-a desprins dintr-o altă mișcare contestatara, Letriștii, începută de către un refugiat român, Jean Isidor Isou, scriitor și autor de cinema experimental. Situaționiștii, adunați în jurul lui Guy Debord, s-au orientat către o critică a "societății spectacolului", a "pieții spectacol", dublată de dorința de revoluție socială care și-a găsit expresia în evenimentele din 1968. Pentru a descrie capitalismul modern, Guy Debord reutilizează
Anti-publicitate - mișcările militante franceze () [Corola-website/Science/295645_a_296974]
-
invocat de Marx. Acest concept are mai multe semnificații, societatea de spectacol este înainte de toate aparatul de propagandă al puterii capitaliste dar este în același timp și un raport social mediatizat prin imagini. Inventată de către letriști și utilizată apoi de către situaționiști, "deturnarea" este o tehnică artistică subversiva care constă în a modifica sloganele și mesajele publicitare, întorcându-le împotriva sensului lor inițial și transformându-le în critică a sistemului. Astăzi, puține mișcări antipublicitare franceze se revendică din mișcarea situaționista (una dintre
Anti-publicitate - mișcările militante franceze () [Corola-website/Science/295645_a_296974]
-
apoi de către situaționiști, "deturnarea" este o tehnică artistică subversiva care constă în a modifica sloganele și mesajele publicitare, întorcându-le împotriva sensului lor inițial și transformându-le în critică a sistemului. Astăzi, puține mișcări antipublicitare franceze se revendică din mișcarea situaționista (una dintre ele este Leș casseurs de pub, "Spărgătorii de pub", o asociație din Lyon înființată în anul 1999 de către un fost publicitar), dar mulți clandestini utilizează "deturnarea" că tehnică de luptă împotriva afișelor publicitare din spațiul public. În Franța
Anti-publicitate - mișcările militante franceze () [Corola-website/Science/295645_a_296974]
-
and the culture of workers’ humor directly în Wallachian, Români and Serbo-Croatian. Vladan Jeremić & Rena Rädle are artists based în Belgrade, Șerbia. În thier artistic practice they research the intersection between contemporary art and social activism. Understanding the situaționist derivé în the urban landscape aș a tool to detect the burning issues of a society, they develop an artistic method combining documentary video, photo-collages and drawings into the unique installations, contextualy and spacialy designed. Currently în the focus of
#034;Colectivul de muncitori#034;: Intervenție politică și artistică la Exploatarea Minieră RTB () [Corola-website/Science/295678_a_297007]
-
the indicible[2]. O a treia latura a antropologiei performative este practică spectaculara, artistico-politică ce deviază din tradiția avangardei, cu trei filiații apropiate în timp și legate de tumultul protestatar șaizecist: situaționism, contracultură americană și arte povera. Miza majoră a situaționiștilor a fost „distrugerea artei că sfera separată a vieții și realizarea sau integrarea pasiunii și frumuseții artei în viața cotidiană”[3]. Propunererile, adesea stradale, ale deturnării (détournement) și derivei (dérive), presupuneau, afirmă Guy Debord în <i>Raport al Construcției de
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
dramă of life, aside from the perpetual conflict between deșire and reality hostile to deșire, seems to be the sensation of the passage of time. În contrast to the aesthetic modes that strive to fix and eternalize some emotion, the situaționist attitude consists în going with the flow of time. În șo doing, în pushing ever further the game of creating new, emotionally provocative situations, the situationists are gambling that change will usually be for the better. În the short term
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
1), pp. 73-83, Slovene Anthropological Society, 2011, p. 81. [3] Bogdan Alexandru Chelariu, Perspective culturale și politice asupra evenimentelor din 1968, Editura Lumen, Iași, 2009, p. 31. [4] Guy Debord, Report on the Construction of Situations and on the Internațional Situaționist Tendency’s Conditions of Organization and Action, http://www.bopsecrets.org/ȘI/report.htm. [5] Augusto Boal, Theater of the Opressed, Translated from Spanish by Charles A., Maria-Odilia Leal McBride and Emily Fryer, Pluto Press, London, 2008, pp. 97-98. [6
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
Gresle et alii, 1994, p. 173, care definesc identitatea drept „un sentiment de unitate ș...ț pe care Îl poate resimți un individ sau un grup”). ν În mod complementar, cele mai multe dintre teoriile moderne, care preferă perspectivele constructivistă, interacționistă sau situaționistă și se opun abordărilor mai vechi, substanțialistă sau esențialistă (Poutignat și Streiff-Fenart, 1995), susțin că identitatea este un fenomen conștient, care poate fi chiar rezultatul unei strategii: „Pentru toți teoreticienii actuali, identitatea nu este un dat, ci un fenomen dinamic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sunt lipsite de stabilitate (În timp, dar mai ales În spațiu) și că sentimentele de apartenență colectivă nu sunt decât strategii ad hoc ale unor indivizi reuniți doar din interes sau printr-o alegere rațională (aceasta ar fi o viziune situaționistă extremă, foarte greu de susținut). Căci comportamentele și atitudinile fiecăruia În cadrul unei interacțiuni sunt În parte corelate cu modelele culturale care există În fiecare. Procesul de identificare este un proces reciproc, de tip dialogic, care face posibilă existența „sentimentului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
dadaismul, futurismul au marcat fiecare În felul său epoca În care au apărut, În opoziție cu mișcările culturale recunoscute, ordonate conform unor criterii academice de definire a artei și a ocupării spațiului. Prelungind acțiunea Internaționalei letriste din anii ’50, Internaționala situaționistă (douăsprezece numere, Între 1958 și 1969), care se Înscrie printre diferitele mișcări revoluționare apărute Începând cu secolul al XVIII-lea, Își ia ca referință gândirea lui Georg Lukács și urmărește să depășească „societatea Împărțită În clase” ca sistem opresiv, angajându
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ia ca referință gândirea lui Georg Lukács și urmărește să depășească „societatea Împărțită În clase” ca sistem opresiv, angajându-se totodată Într-o luptă Împotriva modernității, prezentată ca ultim avatar al civilizației occidentale (reificare prin transformarea omului În „marfă”). Ideile situaționiste urmăreau „liberalizarea condițiilor istorice pentru o reapropriere a realului” În toate domeniile, În special În ceea ce privește reprezentările artistice (Debrod, 2000). Sub termenul generic de underground (care apare În același timp ca substantiv și ca adjectiv, Începând cu 1966) se regrupează numeroase
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
mărci. Reclama nu vrea să i se răspundă. Din această cauză se înmulțesc vocile care cer ca dreptul la exprimarea liberă a opiniilor să fie revendicat juridic și sub formă de suprafețe de reclamă și timpi de emisie liberi. Internaționala situaționistă Numitorul comun al tuturor mișcărilor sociale se situează în lupta împotriva autorităților, în disponibilitatea de asumare a riscurilor și în angajamentul de eliberare a momentelor de adevăr. Situaționiștii formulaseră deja necesitatea penetrării normelor și legilor în vigoare, atât în teorie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
sub formă de suprafețe de reclamă și timpi de emisie liberi. Internaționala situaționistă Numitorul comun al tuturor mișcărilor sociale se situează în lupta împotriva autorităților, în disponibilitatea de asumare a riscurilor și în angajamentul de eliberare a momentelor de adevăr. Situaționiștii formulaseră deja necesitatea penetrării normelor și legilor în vigoare, atât în teorie, cât și în practică. Internaționala situaționistă fusese întemeiată în 1957 ca o uniune a cercurilor radicale artistice și intelectuale. Situaționiștii erau reprezentanții teoriei focalizării în metropolele occidentale. Revoluția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
sociale se situează în lupta împotriva autorităților, în disponibilitatea de asumare a riscurilor și în angajamentul de eliberare a momentelor de adevăr. Situaționiștii formulaseră deja necesitatea penetrării normelor și legilor în vigoare, atât în teorie, cât și în practică. Internaționala situaționistă fusese întemeiată în 1957 ca o uniune a cercurilor radicale artistice și intelectuale. Situaționiștii erau reprezentanții teoriei focalizării în metropolele occidentale. Revoluția cubaneză arătase că un grup hotărât, de dimensiuni reduse, e capabil să facă o revoluție într-o țară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
în angajamentul de eliberare a momentelor de adevăr. Situaționiștii formulaseră deja necesitatea penetrării normelor și legilor în vigoare, atât în teorie, cât și în practică. Internaționala situaționistă fusese întemeiată în 1957 ca o uniune a cercurilor radicale artistice și intelectuale. Situaționiștii erau reprezentanții teoriei focalizării în metropolele occidentale. Revoluția cubaneză arătase că un grup hotărât, de dimensiuni reduse, e capabil să facă o revoluție într-o țară din Lumea a Treia. Această experiență a fost generalizată de Che Guevara și Regis
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
Lumea a Treia. Această experiență a fost generalizată de Che Guevara și Regis Debray în așa-numita teorie a focalizării. Conform acesteia, un mic focar revoluționar (foco) poate declanșa o revoluție. Conceptul de „spectacol“ este central în analiza socială a situaționiștilor. Se orientează în conformitate cu analiza fetișismului mărfurilor a lui Marx, care înțelege relațiile sociale ca relații între lucruri, ceea ce în „societatea spectacolului“ (Guy Debord) este și mai mult întărit de către un totalitarism al mijloacelor de comunicare în masă. Imaginile vieții adevărate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
de către un totalitarism al mijloacelor de comunicare în masă. Imaginile vieții adevărate înlocuiesc viața adevărată. Spectacolul menține omul într-o transă de masă specifică minoratului și este un mecanism al controlului social, în care acesta apare ca o alegere liberă. Situaționiștii au dezvoltat o metodă a permanentei înstrăinări față de convențiile sociale. Prin intermediul acestei strategii subversive, ei căutau reînsuflețirea unor elemente încremenite în teorie și practică. Situaționiștii căutau fisuri în interiorul societății, pe care voiau să le mărească folosindu-se de satiră, blufuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
și este un mecanism al controlului social, în care acesta apare ca o alegere liberă. Situaționiștii au dezvoltat o metodă a permanentei înstrăinări față de convențiile sociale. Prin intermediul acestei strategii subversive, ei căutau reînsuflețirea unor elemente încremenite în teorie și practică. Situaționiștii căutau fisuri în interiorul societății, pe care voiau să le mărească folosindu-se de satiră, blufuri, provocări și violență. Scrierile și acțiunile lor conțineau o sentință executorie adresată realității. Răspândeau noi poetici radicale ale unor benzi desenate și afișe publicitare cunoscute
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
pe care voiau să le mărească folosindu-se de satiră, blufuri, provocări și violență. Scrierile și acțiunile lor conțineau o sentință executorie adresată realității. Răspândeau noi poetici radicale ale unor benzi desenate și afișe publicitare cunoscute. Deturnarea (détournement) practicată de situaționiști desemnează actul de distorsionare și reinterpretare a imaginilor, evenimentelor și situațiilor. Astfel, semnificația este redefinită, convenția este încălcată, iar discursul este recucerit. Acțiunile artistice critice sunt în primul rând puneri în scenă ale unui comportament opozițional, care scot în evidență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
călugăr a reușit să țină o predică, în Duminica Paștelui, în catedrala Notre Dame, acuzând Biserica Catolică de „risipirea letală a energiei vitale în schimbul unui cer gol“. Revista publicată de grup între 1958 și 1969, „Internationale Situationiste“, documentează succesele practicilor situaționiste. Afișele publicitare și benzile desenate reinterpretate dau de înțeles că revista „Adbuster Magazine“, contemporană nouă, se află într-o relație directă de înrudire cu publicația situaționiștilor. Adbusterii pornesc campanii, care nu se deosebesc în prezentarea lor de reclamele comerciale, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
gol“. Revista publicată de grup între 1958 și 1969, „Internationale Situationiste“, documentează succesele practicilor situaționiste. Afișele publicitare și benzile desenate reinterpretate dau de înțeles că revista „Adbuster Magazine“, contemporană nouă, se află într-o relație directă de înrudire cu publicația situaționiștilor. Adbusterii pornesc campanii, care nu se deosebesc în prezentarea lor de reclamele comerciale, dar care în schimb se pronunță în avântul lor împotriva unora dintre cele mai eficiente simulacre ale lumii publicitare. Mărcile dețin idei, pentru ca în cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
cursul rotitor al existenței, orice naștere are în față o renaștere. Se schimbă înfățișarea, forma de manifestare a „realului” în exterioritatea sa, dar, în fond, nimic nu dispare cu totul. Acest mod de a concepe existența, în manieră stadială și situaționistă, la porunca lui „de trecere”, se află în acord cu gîndirea misterică și mitosofică a lui Mircea Eliade: cu deosebire că autorul român pune surdină în partea spectaculară a ritualului și se lasă condus de catalogul de taină al „semnelor
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]