33 matches
-
Marilena mă țin numai eu. - De ce? - Că eu am zis primul! Îmi sărise țandăra. Fredi mă privea neîncrezător, dar, probabil că i se părea logic. Admise. - Bine. Și eu după cine să mă țin? - Dupa Sandra. - Nu. - De ce? - Că e slăbănoaga, știrba, are ochii mari, așa, si desenează cu stînga! - Crăcănata, spanche și proastă, am continuat eu, ca prieten, să-i fac un serviciu. - Și Marilena cum e? O vedeam în fața ochilor, mi se încălzea sufletul. - Marilena e cea mai frumoasă
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
un băiețaș de nouă ani spre zece care citea înaintea altarului, evanghelia, ori ce-o fi fost, ținîndu-i-o paracliserul, un bătrîn văduv, casierul cherhanalelor. Îi ținea ceaslovul, fiindcă Ilvi, mult prea slab, nu putea să ridice ușor cu mîinile lui slăbănoage catastiful greu, gros, cu coperți de metal, aurii, cu ce părea a fi aur, dar nu era; însă bătrînele, sărutînd după slujbă, coperțile decolorate de atîtea buze lipite, de răsuflările fierbinți, credincioase, putea să jure că era metalul nobil, topit
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
scoțând niște zgomote surde. Șoferul porni mașina și după câtva timp le spuse celor doi: - Ori o faceți să stea cuminte, ori opresc mașina aici și vă dau jos pe toți trei din mașină! Să văd atunci ce faceți cu slăbănoaga asta expirată, ați înțeles? - Ai înnebunit? Cum p... mea să ne dai mă jos, pe toți trei? Ți-a luat foc bila și ți s-a bombat în cap? Suntem toți băgați în asta! Șefu' ne mănâncă de vii pe
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
prozatoarei, ele scanează impecabil zilele și nopțile "tovarășei de drum". Femeia împărțită (martirizată) între gospodărie, aprovizionare, serviciu, grija pentru soț, copil, tatăl bolnav și... filele de proză pe care ar vrea să le scrie. Dar când? La 36 de ani, "slăbănoaga de corectoare" de la România literară e nevoită să fie o femeie bionică, cu o capacitate de rezistență ieșită din comun. Umilită zilnic în sistemul de pile-cunoștințe-relații al procurării de alimente și lucruri de strictă necesitate, ea ajunge să se simtă
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
reflectă: E inteligent. Iată un bărbat șiret, în care nu te poți încrede. — Sunteți un bărbat norocos, remarcă bijutierul. Nu oricine găsește așa o femeie veselă și grasă cu care să se însoare. În ziua de azi dai numai peste slăbănoage cicălitoare. Aceasta o să vă facă foarte fericit. Domnul J.L.B. Matekoni aprobă complimentul. — Da, confirmă el, sunt un bărbat norocos. — Iar acum trebuie să-i cumpărați un inel foarte mare, continuă bijutierul. O femeie solidă nu poate să poarte un ineluș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
departe, și tot de departe Îl respinseseră, gonindu-l, sau cele pe care ar fi dorit să le cunoască, mulțumindu-se cu toate acestea să se așeze alături de ele și să le privească fără să se știe detestat. Grăsane dezgustătoare, slăbănoage scheletice, bătrîne fără dinți sau tinerele devorate deja de răul francez Întorseseră capul după el, scuipîndu-l sau numindu-l „fiara iadului” cînd Încerca să stabilească o simplă comunicare amicală cu ele, Înăbușind În sufletul lui pînă și ultima picătură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
se întinde să-i ia microfonul, și spune: — Mulțumesc de sfaturi. Spune: Cred că eu urmez... Și, la naiba, cu mult mai rău decât faptul că e prea blondă, mai rău decât faptul că i-a distrus hainele și freza, slăbănoaga noastră s-a și îndrăgostit de el. 4 În holul îmbrăcat în catifea albastră ceva se rostogolește duduind pe scări din umbra primei galerii. Cu fiecare treaptă bufnetele sunt tot mai puternice, până când devin bubuiturile unui obiect întunecat, rotund, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
I se întâmplase mai de mult, să întâlnească în spital un bătrân slăbuț, tăcut, liniștit, cu ochii mari, serafici, adânciți în găvanele orbitei, se ținea de paturi, de pereți când pleca la WC-uri, târând papucii uriași pentru picioarele lui slăbănoage. La mine nu se uită nimeni, taică, i-a zis lui Marcu, după o vizită de seară. De cinci zile numai mi se pune termometrul. În vocea lui era atâta uimire, îngrijorare. Nu-l vizita nimeni, mulțumea frumos dacă cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
iubito. E ceva mai puternic decât mine. Hans spune îndată că el e totuși cu mult mai puternic, punem pariu? Și idiotul chiar îi întinde lui Rainer degetul făcut cârlig, cu gând să‑și măsoare forțele. Liceanul cu brațele lui slăbănoage îl privește doar, scârbit. Păcat, pare să spună privirea lui Hans, renunțăm la proba de forță de care mă și bucuram deja. Forță are Hans cât să dea și la alții. Pentru ce s‑a antrenat el ore în șir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
toată hărmălaia caravana cinematografică de s-adunau toți copiii satului de pe toate văile și dealurile de se speriau și zbierau de groază și de mama focului animalele și ăle orătănii din sectorul zootehnic, inclusiv ale sătenilor, puține la număr și slăbănoage în comparație cu ălelalte, chestii de imagine și de propagandă însă atunci, o organizare atâta cât era a făcut ca un popor întreg să-și găsească capu și șteapu , adică rostu și toate cele ce-i pot fi de folos și care
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA (15) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350952_a_352281]
-
Toate o invidiau și nu știau cum să-i intre în grații doar ca să obțină un loc lângă sau o întâlnire cu unul din băieți. Îi convenise aranjamentul dintre ei asta până când dragostea pe care o simțea Nicu față de Lavinia slăbănoaga aia ștearsă și nesemnificativă începuse să o deranjeze maxim. Vroia și ea o astfel de dragoste... Nu înțelegea de ce, fiind mereu în preajma lui, Nicu o preferase totuși pe Lavinia! O ura! - Nu! Nu te las să câștigi! Nicu va fi
INELUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379590_a_380919]
-
sculat de pe scaun și am luat-o în brațe. Am simțit din partea ei o abandonare totală. Părea resemnată. Nu mai avea nimic din energia și orgoliul de altădată, care o făcea să semene cu Scarlet O’Hara. Veronica era o slăbănoagă. Prinzând-o de mijloc am simțit o mână de carne. Fabrica, despre care învățasem la școală că nu dă picioare, îi răpise tinerețea. Ochii încercănați erau înconjurați de o pată vânăt albăstrie. Din frumusețea ei de altădată mai rămăseseră doar
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
lor extravagante ca o știucă de solzii săi. Păreau să fie o specie diferită. Era de parcă aveau glande odorifere sau marsupiu, de parcă erau adaptate pentru fecunditate, pentru procrearea În sălbăticie, lucruri care n-aveau nimic În comun cu mine, cea slăbănoagă, cea spână, cea domesticită. Mă grăbeam pe lângă ele cătrănită, cu urechile țiuindu-mi de gălăgia de acolo. Dincolo de Brățările cu Talismane treceam În zona următoare, a Acelor de Kilt. Cea mai populată Încrengătură din vestiarul nostru, Acele de Kilt ocupau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
restul grupului. Era o egalitate surprinzătoare Între bărbați și femei, principala lor trăsătură comună fiind nivelul aproape tulburător de farmec pe care-l aveau cu toții. Începusem să mă holbez la ei când am simțit o bătaie pe spate. Hei, spuse slăbănoaga. Cum te cheamă? — Pe mine? am Întrebat prostește, convinsă că Încă vorbea la telefon. Ea râse. Fără bunăvoință. Dar pe cine altcineva de aici crezi tu că nu cunosc? Eu sunt Elisa. Mâna pe care mi-o Întinse era rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
meselor de afară de la Cipriani și se sprijinea seducător de unul dintre scaunele italienilor, iar membrele ei ca niște crăci păreau că se pot frânge În orice clipă. Toată lumea e Înăuntru. Mă bucur că ai reușit să vii! —Doamne, ce slăbănoagă e! mormăi Penelope În barbă În timp ce ne Îndreptam spre mese. —Bună, am spus și m-am aplecat s-o pup pe Elisa În semn de salut. M-am Întors ca să i-o prezint Penelopei, dar am observat că Elisa Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
e bine s-o dai...Acum chiar vreau să găsesc o femeie adevărată. Știi tu una care să aibă ceva proeminent atât în față cât și în spate? Așa-mi plac mie femeile. Nimic nu e mai rău decât o slăbănoagă, nu crezi? Au apucat-o prin hățișul de alei aflat în apropiere de Falkland Road și Bobby privește nervos în jur. Riscă aducându-l aici pe Bridgeman în această seară. Deocamdată, în jur este liniște. Câțiva îi urmăresc cum trec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
putea altfel? Îl iubesc! Încă îl mai iubesc! Nimeni nu vrea să audă că ne-am despărțit, cu toate că ne iubim. Dacă mi-ar fi spus că nu mai simte nimic pentru mine sau dacă m-ar fi părăsit pentru vreo slăbănoagă de bani gata din New York, pentru că i-ar fi fostmai ușor să se întâlnească cu ea decât cu o tipă din Londra, ar fi fost fără doar și poate îngrozitor, dar mi-aș fi revenit mult mai repede. Dar ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
vreun bunic din salonul lui, ce deghizare reușită! Așa că mi-am făcut curaj și am coborît la gineco, unde am găsit o companie selectă de doamne care fumau În jurul scrumierei cu picior, identică cu cea de sus, toate brunete și slăbănoage, În niște capoate sau halate zdrențăroase, ete fată că veni și lunganu’, s-a auzit o voce plină de grație, mă, ai o țîgară? Bineînțeles că aveam, bineînțeles că aveam tot ce Îmi trebuia ca să ducem la capăt povestea asta
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
lui Julius. Aici exista un fel de Disneyland; pe pereți se aflau Rățoiul Donald, Scufița Roșie, Mickey Mouse, Tarzan, Cita, Jane cea frumos Îmbrăcată, Superman bătându-l pe Dracula de scoate și jegul din el, Dracula, Popeye și Olivia cea slăbănoagă; În sfîrșit, toată această faună tapisa cei patru pereți. Spătarele scaunelor erau niște iepuri care rîdeau cu hohote, picioarele aveau formă de morcovi și masa la care mînca Julius: era susținută de patru copii de indigeni, care nu aveau nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
preț“. Corcitura de Sonia le călcase pe urme. Nu visa decât glorie și conturi serioase cu care să-și cumpere libertatea. Dar avea o problemă: era prea frumoasă, mai frumoasă decât se gândeau c-o să iasă o progenitură dintr-o slăbănoagă ochelaristă și un tată persan, cu nume francez. Se chema că se măritase și, în țara lui, ar fi fost de râs cu acest împrumut pe viață: numele european al nevestei, căruia el îi dăduse din iluzoria celebritate gazetărească. La
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
avea să fie soția mea, cu atît mai Înnebunitor pieptul ei, cu atît mai ispititoare coapsele și fesele ei. Mărimea pieptului soției mele va fi direct proporțională cu castitatea mea. Cu atît mai rău! Am să mă Însor cu o slăbănoagă! Se arătase apoi preocupat de lecturile mele. După trup, spiritul! Pe cît de ușor mă putuse destabiliza cu poza lui cu femeia goală pe care o flutura ca pe o muletă În fața taurului - corsajul decoltat al Yvonnei de Carlo pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
că unde s-au pitit, că acum or s-o încaseze, și atunci am observat că tanti Ani zăcea pe jos, lângă ușa de la intrare. Leșinase probabil, că tocmai își revenea încet, încercând acum să se ridice, și atunci o slăbănoagă roșcată a observat-o și ea, a arătat-o cu degetul, strigând în gura mare, uite-o acolo și pe curva aia nesimțită și grasă, uite-o, și atunci doi s-au năpustit asupra ei, trăgând de ea s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
eu n-aveam cum să știu În ce fel e omul când vine vorba de femeie. Iar Tatăl, continuă Gupal grăbit, era pe vremea aia doar om. Așa că s-a Însoțit cu prima femeie pe care a pus mâna: o slăbănoagă și-o costelivă, una cu țâțele lungi și goale care, pe deasupra, mai era și rea. O chema Arona. Când a văzut Tatăl a doua zi cu cine s-a Însoțit, ce să mai facă? A ținut de Arona până ce i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
o zbânțuia... până năruia, cu oarfa, jumătate din făuririle societății noastre socialiste multilateral dezvoltate. Alții se îndrăgostea. Devenea nemâncați, ursuzi, obosiți. Nu le mai pria de nimic. Lâncezea și ziulica lângă craterele alea, unde se semnaliza, cu oglinjoarele, cu niște slăbănoage și uscături de pe fundul gropii, fără nici o înclinație de țâțe sau cur, numai cu nasurile pe sus, chestie care tocmai că îi întărîta pe băieți... Doar când dintre ăștia mai lunateci s-a decis unii să coboare pe cearceafuri
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
vârstă. Gâjâia. Și, în plus, prezenta și cele două, trei dezavantaje ale faptului că, atunci când ți-era lumea mai dragă, chicotea. Se întoarse și chicoti, mai departe, către lungană: - Ți-am spus eu! Ce zici?... Să-i spunem? Soră-sa, slăbănoaga, baletă un mic gest plictisit, din care se putea înțelege orice. Cocondy reluă: - Patricia este un nume de aviatoare! - Vreți să spuneți că într-adevăr a zburat? - Da, domnule! Și, în timp ce zbura, a doborât și câteva recorduri mondiale. De altitudine
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]