8 matches
-
Drăgușeni și Oniceni. Mânăstirea Moldovița. Cu hramul Bunei Vestiri, mânăstire de pe apa Moldoviței, a fost prima ctitorie a lui Alexandru cel Bun. În 3 octombrie 1402, domnul îi dăruia trei mori, două înăuntrul târgului Baia, alta la marginea târgului, o sladniță și patru sălașe de tătari cu prezicerea ca “nimeni să nu împovăreze pe acești tătari cu vre-o slujbă domnească”. Este primul document în care se acordă o asemenea scutire. Datorită daniilor și scutirilor, pe care le va primi în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
începutul secolului al XV-lea, apar primele scutiri de dări, pe care domnul le acordă unei moșii (domeniu). O primă scutire a fost acordată la 31 octombrie 1402, mânăstirii Moldovița. Domnul dăruia mânăstirii două mori în Baia, o moară de sladniță și patru sălașe de tătari, pe care le scutea de slujbele datorate domniei. La 11 aprilie 1434, era scutit de dări satul Averești, pe care îl stăpânea Mitropolia Sucevei. La 10 mai 1439, erau scutiți de dări oamenii care locuiau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
slugi domnești) - părți din domeniul românesc-domnesc, domenii mai mici, numite la noi moșii, dar și alte bunuri aducătoare de venituri, în primul rând sate cu moșia lor, dar și vămi, mori, iazuri, bălți și heleștee, venituri din cârciumi și prisăci, sladnițe și pive, care pot fi numite ca în apusul Europei, cu un singur cuvânt: feud-beneficiu . Așa a procedat Bogdan cu vitejii lui veniți din Maramureș, viteji care îndeplineau slujbe, în primul rând, militare și apoi dregătorii prin ocoale și ținuturi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lucrului judecat),60 ruble de argint dacă nu vor respecta hotărârea domnească de a da mănăstiri 12 coloade de orz și 4 de grâu <footnote Ibidem; în Baia, mănăstirea Moldovița stăpânește posada de pe valea Moldovei, o parte din mori, o sladniță cu berărie și 4 sălașe de tătari și adună ceara de la cârciumile din Baia. footnote> . Supuse zeciuielii erau și produsele obținute de vămeni din creșterea oilor. Cel puțin cașul și lâna erau cerute de mănăstire în contul obligațiilor și folosite
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
din Baia, dreptul de a aduce din țară 3 care de sare și pește pentru care nu plătea vamă, o prisacă la Bohotin, monopolul asupra pescuitului și vânatului pe moșiile și braniștile ce-i aparțineau, dreptul de a ține moară, sladnițe, de a vinde băuturi <footnote Claudiu Paradais, Comori de spiritualitate românească la Putna, Al.Gonța, op. cit., p. 42 „... activitatea cu scop lucrativ i-a abătut pe călugări de la preocupările culturale....Mănăstirea de la Moldovița nu a produs nici un ierarh de vază
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
fi construit un pod, un drum de la sediu până la satele de pe valea Moldovei în cei 400 de ani de stăpânire călugărească? Anterior stăpânirii habsburgice, în partea de nord a Moldovei existau instalații hidraulice pentru bătut sumane, prese de ulei, mori, sladnițe, care produceau pentru nevoile locale, la care se adaugă practicarea diverselor meserii, pe asociații numite bresle: breasla cojocarilor, a olarilor, a bodnarilor etc <footnote Ion Negură, Industria, meseriile și sistemul financiar-bancar în Bucovina sub stăpânirea habsburgică (1775-1918), în “Suceava”, Anuarul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Dunării. O altă cereală care ocupa un loc important în economia agrară a locuitorilor satelor, inclusiv a celor din comuna Filipeni, era orzul, folosit ca hrană - mămăliga de orz, superioară calorică porumbului - dar și pentru fabricarea berii, în instalații numite sladnițe. De asemenea, orzul constituia în evul mediu cereala preferată de populația de religie mahomedană: turcii și tătarii. Între produsele cerute de turci - cumpărate pe prețuri mai mici decât prețul pieții - Poarta Otomană avea monopol asupra comerțului românescă - era și orzul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
depășească 370 florini austrieci. Mașina a fost adusă în 1863, dar a costat mai mult decât suma prevăzută inițial. În velnițe se prelucrau cartofi, grâu, porumb, secară, orz și mei, obținându-se spirt, rachiu și reziduuri, ca brahă, adică borhot, sladniță etc. Aceste din urmă produse se foloseau pentru îngrășarea vitelor de negoț, întreținute în mod special pentru așa ceva de către proprietarii de velnițe. De altfel, aproape fiecare velniță avea grajduri pentru vite. Producția de spirt și rachiu varia, bineînțeles, în funcție de gradul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]