286 matches
-
după ce s-a pecetea slavă a fost ștanțată asupra fondului daco-romanic: "putem vorbi de formarea poporului român abia după ce s'a făcut amestecul cu slavii" (Istoria și geografia R.P.R., 1950, p. 22). Iar limba română este o limbă romanică îmbogățită slavic (Roller, 1952, pp. 74-75). Prin aceasta debutează slavofilia ca unul dintre laimotivele majore ale istoriei românilor, revăzute din unghiul sovietic. Înrâurirea slavă se vădește mai cu seamă în organizarea politică și statală a românilor, domenii în care modelul slavonic a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cât despre slavi, unii dintre ei "au rămas în Dacia și s-au amestecat cu daco-romanii" (p. 19), însă influența lor asupra populației autohnone a fost neglijabilă. Ființa etnică a românilor era deja plămădită. Imaginarul istoric național-comunist elaborează doctrina minimalismului slavic în etnogenia românească. Slavismul manifest exprimat de concepția socialismului imediat postbelic se transformă într-un asimilaționism autohton al slavilor, proces în care ființa etnică autohtonă absoarbe influența slavă fără să sufere mutații substanțiale de natură a altera identitatea daco-romană. În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
manualul lui Roller, dacii și romanii erau repartizați în rolurile de exploatați și exploatatori ai perenei drame istorice a luptei de clasă, manualele din epoca național-comunismului mușamalizează relațiile antagoniste dintre cele două popoare hărăzite istoric a alcătui poporul român. Excluderea slavică din etnogenia românească conduce la reinstaurarea paradigmei xenopoliene a daco-romanismului. După "maximalismul slav" concretizat în prima fază, antinațională, a socialismului românesc, "revolta fondului nostru nelatin" a exploatat filonul traco-dac îngropat în "adâncimile oarecum metafizice ale sufletului românesc" (Blaga, 1921, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
următoarea analogie: "Localnicii, adică dacii, s-ar putea asemăna cu o tulpină viguroasă, adînc înfiptă în pământul strămoșesc, iar coloniștii romani, cu un altoi care face ca roada să fie mai bună și mai frumoasă" (Almaș, 1994, p. 17). Influențele slavice sunt în continuare minimalizate, etnogenia românească fiind considerată finalizată odată cu sinteza daco-romană. Atunci când sunt recunoscute, înrâuririle slavice sunt apreciate ca depuneri superficiale: Faptul că influențele slave, care se manifestă începînd cu secolul al IX-lea e.n., se altoiesc nu pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
strămoșesc, iar coloniștii romani, cu un altoi care face ca roada să fie mai bună și mai frumoasă" (Almaș, 1994, p. 17). Influențele slavice sunt în continuare minimalizate, etnogenia românească fiind considerată finalizată odată cu sinteza daco-romană. Atunci când sunt recunoscute, înrâuririle slavice sunt apreciate ca depuneri superficiale: Faptul că influențele slave, care se manifestă începînd cu secolul al IX-lea e.n., se altoiesc nu pe limba latină, ci pe limba protoromânească este extrem de important. El dovedește că poporul român se formase înainte de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
important. El dovedește că poporul român se formase înainte de manifestarea acestor influențe" (Daicoviciu et al., 1992, p. 73). Limita temporală până la care este datată finalizarea etnogeniei românești este stabilită în secolul al VIII-lea, deci înainte de primele contacte cu popoarele slavice. II. Discursul polifonic (post-1998). Pluralizarea discursivă antrenată de introducerea manualelor alternative nu a schimbat radical asumpția sintezei duale a etnogeniei românești consacrată în paradigma xenopoliană a daco-romanismului. Dacă în manualele destinate ciclului primar, discursul continuă să fie de factură militantist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să mizeze pe cardinalitatea etnogenezei românești, considerând acestă chestiune ca alcătuind "problema fundamentală a istoriei naționale" (p. 6). În anacronie cu discursul ce prinde contur în manualele contemporane, I. Scurtu et al. (1999) reiterează tezele tradiționale ale național-comunismului. Excluzând influențele slavice, manualul evidențiază natura duală a sintezei poporului român: "elementele fundamentale ale etnogenezei românești sunt: componenta dacică (substratul) și componenta romană (stratul)" (p. 7). În privința glotogenezei, analiza lingvistică relevă fără echivoc că "limba română era formată în momentul în care aceste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Pct. 13 din anexa 4 a fost modificat de pct. 54 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.093 din 30 septembrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 12 octombrie 2009. 14. FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT «IOAN SLAVICI» - UNIVERSITATEA «IOAN SLAVICI» DIN TIMIȘOARA * Pct. 14 din anexa 4 a fost modificat de pct. 55 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.093 din 30 septembrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 12 octombrie 2009. 15. SOCIETATEA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213130_a_214459]
-
anexa 4 a fost modificat de pct. 54 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.093 din 30 septembrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 12 octombrie 2009. 14. FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT «IOAN SLAVICI» - UNIVERSITATEA «IOAN SLAVICI» DIN TIMIȘOARA * Pct. 14 din anexa 4 a fost modificat de pct. 55 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.093 din 30 septembrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 12 octombrie 2009. 15. SOCIETATEA ATENEUL ROMÂN - UNIVERSITATEA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213130_a_214459]
-
Pct. 13 din anexa 4 a fost modificat de pct. 54 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.093 din 30 septembrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 12 octombrie 2009. 14. FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT «IOAN SLAVICI» - UNIVERSITATEA «IOAN SLAVICI» DIN TIMIȘOARA * Pct. 14 din anexa 4 a fost modificat de pct. 55 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.093 din 30 septembrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 12 octombrie 2009. 15. SOCIETATEA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216554_a_217883]
-
anexa 4 a fost modificat de pct. 54 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.093 din 30 septembrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 12 octombrie 2009. 14. FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT «IOAN SLAVICI» - UNIVERSITATEA «IOAN SLAVICI» DIN TIMIȘOARA * Pct. 14 din anexa 4 a fost modificat de pct. 55 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.093 din 30 septembrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 12 octombrie 2009. 15. SOCIETATEA ATENEUL ROMÂN - UNIVERSITATEA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216554_a_217883]