154 matches
-
Culturale „Dokiana”-Sutești. Membru fondator al Fundației Culturale „Sfântul Antim Ivireanu” - Râmnicu Vâlcea. * Pentru meritele deosebite în domeniul spiritual-religios, științific și cultural Păintele-Patriarh de Drăgășani, Dumitru Bălașa a fost ales membru al multor societăți și asociații: Societatea Scriitorilor Olteni; Asociația Slaviștilor din România; Societatea de Studii Istorice din România; Societatea Prietenii Muzeului Nicolae Bălcescu-Vâlcea; Societatea Culturală „Luceafărul din Florești”-Gorj; Fundația „Academia Dacoromână”-București. + La 22 decembrie 2002, Cerul i-a decernat Premiul Iubirii Divine. * * * Dimitrie Balaur-preot, născut la Rezeni în
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
la relația coadă-vulpe iată că și lat. cauda, coda par să semene cu soarele kada în bagirmi, Ciad. Slavul(rus, bulgar, ceh, polonez etc.) pentru vulpe e lisa care ar veni din proto -slavul*lisa cu sensul amintit . Mai departe slaviștii înaltă din umeri. Este interesant că numele slav al vulpii e identic cu astrul zilei lisa din limba fon, în Benin, la vestul Nigeriei. La fel si tile "fox" în ciuvașa, pe Volga este exact tile "luminatorul zilei " în limba
VULPE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1476969550.html [Corola-blog/BlogPost/369924_a_371253]
-
da!” - p. 201 - ), la moartea tatălui copiilor ei, eroina se simte lovită și răvășită sufletește: „- Și totuși, spui că ai suferit cumplit la moartea lui.” (p.21) Unul din mentorii săi, profesorul Ivan Evseev, alias Unchiul Vanea, cel mai strălucit slavist al UVT, care a pus bazele predării disciplinei Semioticii la Timișoara, se stinge secerat de un necruțător cancer al laringelui în 2008. Cu moartea lui, notează cu durere în suflet naratoarea, „S-a răsfoit cartea unui OM-SIMBOL.” (p. 164) În
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1457362898.html [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
Iosifescu și Vera Călin orientau toată literatura universală spre conceptul rusesc, din occident fiind promovați scriitorii minori legați de mișcări sindicale iar din orient traducându-se cele mai proletcultiste producții laminate în literaturile îndrumate de partidele comuniste ale țărilor respective. Slaviștii sunt la modă ca rectori și decani; Paul Georgescu, Mihai Gafița, Mihai Petroveanu, Aurel Martin practică o cronică literară aservită la coteriile momentului; Dumitru Micu și Pompiliu Marcea o scaldă între clasicii literaturii române și clasicii literaturii de partid; și
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 by http://confluente.ro/False_etichete_de_genialitate_literara_si_afise_cu_minciuni_electorale_poate_lipi_oricine.html [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
literatura ucraineană. Aici putem să amintim proiectul comun cu Universitatea Babeș-Bolyai, care, susținută de UUR, organizează în fiecare an simpozionul internațional ,,Zilele culturii Slave”. Cercetările în domeniul slavisticii sunt concretizate prin apariția anuală, în ultimii cinci ani, a volumului Dialogul slaviștilor la începutul secolului al XXI-lea. Uniunea noastră a luat parte la organizarea primei ediții a FAM (Festivalul artelor și multiculturalismului), organizat la Cluj-Napoca între 14-16 octombrie 2011. Totodată, a fost una dintre entitățile care au susținut derularea Proiectului strategic
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
împlinit nu de mult 85 de ani, i-a fost acordată Medalia „Virtutea literarăˮ și o Diplomă omagială. Al. Florin Țene a precizat că se conferă cea mai înaltă distincție a LSR prof. Vințeler, unul dintre cei mai de seamă slaviști europeni și unul dintre cei mai importanți filologi ai zilelor noastre, „pentru excelență în culturăˮ. Voichița Pălăcean-Vereș, autoare a cărții „Întîlniri cu Profesorul Onufrie Vințelerˮ a realizat un portret al celui pe care îl consideră Magistrul, iar nonagenarul Ion Ghiolțean
CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA, ÎN ȘEDINȚĂ SPECIALĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1446558514.html [Corola-blog/BlogPost/373735_a_375064]
-
etimologie slavonă (slava veche) în baza numelui propriu "Brașa" (cf. Brasevo - Sârbo-Muntenegreanâ și Braskov, Brastice Ceho-Bohemia). Sextil Pușcariu “Dar de la Bratoslav mai avem o forma hipocoristică, "Brașa", care e la baza numelui Brașov, precum a presupus N. Drăganu” . I. Pătruț, slavist clujean, îl apreciază ca un derivat din antroponimul "Braso" Profesorul "Pavel Binder", într-un studiu din 1964, explică faptul că cele două numiri, "Corona" și "Brașov", se suprapun în timp: "Corona" desemna cetatea, iar "Brașov" împrejurimile. Aceste afirmații atrag replica
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
Pețan întreabă "de ce nu putea să fi existat și la geți, mai ales că ambele alfabete -cel gotic și cel chirilic- au fost create în zona getică?" În privința semnului pentru "gi", acesta există astăzi doar în alfabetul sârb, iar cei mai mulți slaviști sunt de acord că este luat din alfabetul chirilic folosit în textele românești (la sârbi semnul este atestat pentru prima oară cu valoarea fonetică "gi" în sec. XVII, pe când în textele românești apare cu un secol mai devreme). Aurora Pețan
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
la Facultatea de Limbi slave din București (1961-1966), unde obține în 1971 titlul de doctor în filologie. După absolvirea cursurilor de doctorat la Institutul Teologic din București a lucrat în redacția revistelor Patriarhiei și la Biblioteca Patriarhiei (1959-1960), la Asociația Slaviștilor (1961-1968), în redacția revistei "Contemporanul" (1968-1973). A fost ziarist „liber profesionist” în anii 1973-1989, fiind un colaborator al Securității, cu care a încheiat un angajament în 1973. A debutat ca ziarist în 1962 în paginile revistei "Luceafărul", colaborând apoi cu
Dan Zamfirescu (scriitor) () [Corola-website/Science/336971_a_338300]
-
București în anul 1915, dar acestea au fost întrerupte de Primul Război Mondial. După anul 1919, când reușește să finalizeze studiile, Grigore Nandriș se specializează în filologie slavă și indoeuropeană la Universitatea din Viena, cu profesorii V. Vondrák (elevul celebrului slavist F. Miklosich) și Paul Kretschmer. Între anii 1920-1923 este lector de limba română la Universitatea din Cracovia, continuându-și specializarea în slavistică cu profesorii Kazimierz Nitsch, Jan Rozwadowski, Jan Łoś, Ignacy Chrzanowski și Stanisław Wędkiewicz. Grigore Nandriș a fost primul
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
de o parte, să definească trăsăturile specifice ale limbilor slave ("Unitatea lingvistică a popoarelor slave", 1927), iar pe de alta, să releve elementele de limbă și structură preluate de slavi de la români, cercetând astfel un traseu inedit, nefrecventat de alți slaviști. De la faptele de limbă va trece la compararea și aprofundarea relațiilor interetnice din perspectiva folclorului și a textelor scrise, luminând mereu rolul culturalizator al românilor în spațiul est-european, ca în lucrările "Les Rapports entre la Moldavie el l’Ucraïne d
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
(n. 14/27 martie 1894, în satul Mahala, suburbie a orașului Dubăsari, gubernia Herson, Imperiul Rus - d. 14 decembrie 1980, București) a fost jurist, filozof al dreptului, publicist, istoric, etnograf, folclorist, antropolog, sociolog, slavist, profesor, membru de onoare al Academiei Române. A fost unul dintre doctorii în Drept de la Paris. A fost decorat postmortem de către președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, cu „Ordinul de Onoare”. Mama sa a fost împușcată de către sovietici deoarece ținea sub
Nichita P. Smochină () [Corola-website/Science/307158_a_308487]
-
(n. 29 ianuarie 1856, Brzeżany, d. 24 mai 1939, Berlin) a fost un profesor polonez, filolog și slavist, istoric de literatură și cultură polonă. S-a născut într-o familie de trei generații asimilată și stabilită în Brzeżany, iar mai devreme în Stryj, aparținând unui ofițer de taxe, Aleksandr Marian Brückner. A studiat în Lvov, iar stagiul de
Aleksander Brückner () [Corola-website/Science/329402_a_330731]
-
familie de trei generații asimilată și stabilită în Brzeżany, iar mai devreme în Stryj, aparținând unui ofițer de taxe, Aleksandr Marian Brückner. A studiat în Lvov, iar stagiul de cercetare și l-a făcut în Lipsk, Berlin și Viena cu slaviști de renume: Leskien, Jagici, Miklosich. Și-a inceput doctoratul în 1876, iar titlul de doctor l-a obținut la Universitatea din Viena în 1878 cu teza de dizertație „Die slavischen Aussiedlungen in der Altmark und im Magdeburgischen“. A fost doctor
Aleksander Brückner () [Corola-website/Science/329402_a_330731]
-
Limbi Slave (1967-1972), prodecan al nou createi Facultății de Limbi și Literaturi Străine (1979-1982). Între anii 1995-2004, și-a asumat cu devotament nobila, dar dificila misiune de director general al Editurii Academiei. M. are merite deosebite și în activitatea Asociației Slaviștilor din România, al cărei membru este din 1957. A îndeplinit, pe rând, funcțiile de secretar (1958-1969), membru al Comitetului Asociației, vicepreședinte (1970-1976) și președinte (1990-1998). De asemenea, a fost vicepreședinte al Societății de Științe Filologice (1972) și al Societății Române
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
întreaga lume. Pentru meritele sale a fost recompensat cu premii și distincții, printre care se numără titlul de "Doctor Honoris Causa" al Universității „Kliment Ohridski” din Sofia, acordat în 1988, cu ocazia Celui de-al X-lea Congres Internațional al Slaviștilor, ținut în Bulgaria. Din 1970, M. este ales membru în Comitetul Internațional al Slaviștilor, iar în 1998, cu ocazia Celui de-al XII-lea Congres Internațional al Slaviștilor, desfășurat la Cracovia, i se conferă titlul de membru de onoare al C
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
se numără titlul de "Doctor Honoris Causa" al Universității „Kliment Ohridski” din Sofia, acordat în 1988, cu ocazia Celui de-al X-lea Congres Internațional al Slaviștilor, ținut în Bulgaria. Din 1970, M. este ales membru în Comitetul Internațional al Slaviștilor, iar în 1998, cu ocazia Celui de-al XII-lea Congres Internațional al Slaviștilor, desfășurat la Cracovia, i se conferă titlul de membru de onoare al C.I.S. Contribuția științifică a lui M. impresionează atât prin volum, cât, mai ales, prin
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
în 1988, cu ocazia Celui de-al X-lea Congres Internațional al Slaviștilor, ținut în Bulgaria. Din 1970, M. este ales membru în Comitetul Internațional al Slaviștilor, iar în 1998, cu ocazia Celui de-al XII-lea Congres Internațional al Slaviștilor, desfășurat la Cracovia, i se conferă titlul de membru de onoare al C.I.S. Contribuția științifică a lui M. impresionează atât prin volum, cât, mai ales, prin varietate, originalitate și erudiție. Pe parcursul a cinci decenii a publicat, la edituri de prestigiu
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
lui A. Leskien (1983), "Cronica universală" a lui Mihail Moxa (1989), "„Letopisețul de când s-a început Țara Moldovei” - Letopisețul lui Ștefan cel Mare" (2005). Personalitate cu vocație enciclopedică, spirit critic și polemic, M. se afirmă nu doar ca un eminent slavist, lingvist, ci și ca românist și istoric literar. Autoritatea sa științifică s-a manifestat în dezbaterea unor probleme majore ale culturii noastre: formarea limbii și a poporului român, vechimea și dinamica raporturilor lingvistice și culturale româno-slave, circulația europeană a textelor
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
semnate de G. Mihăilă, "416-417, 430"); Onufrie Vințeler, "Gheorghe Mihăilă - reputat lingvist-slavist, istoric literar și cultural", în vol. "Portrete și cărți. I", Cluj-Napoca, 2005, "209-218"; Cuvintele de origine autohtonă în limba română". Acad. Eugen Simion, "Acad. Gheorghe Mihăilă, un eminent slavist", „Academica”, anul XVI, serie nouă nr. 47, februarie 2006, "53-65"; Academia Română, "Anuar 2007", București, "58": "Acad. Gheorghe Mihăilă", membru titular al Academiei Române din 2004 (corespondent - 1993); "Чуждестранна българистика през XX век. Енциклопедичен справочник (Bulgarian Studies Abroad in the 20th Century
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
lui Gheorghe Mihăilă, la a 70-a aniversare" (Marius Sala: "Gheorghe Mihăilă, la aniversare!", "267-268"), urmează "Bibliografia lucrărilor profesorului Gheorghe Mihăilă (1954-200)", alcătuită de Mihai Mitu (p. 269-288); „Romanoslavica”, XXXVII (Universitatea din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine - Asociația Slaviștilor din România), București, 2001: "Volum consacrat prof. dr. Gheorghe Mihăilă, membru corespondent al Academiei Române, la a 70-a aniversare". (Comitetul de redacție: "Profesorul Gheorghe Mihăilă la a 70-a aniversare", "9-11"); "In honorem Gheorghe Mihăilă", București, 2010 (Eugen Simion, "Schiță
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
-a pentru a îmbunătăți situația sanitară din provincii. Acesta a devenit mai târziu medicul personal al țarului. Tatăl, Peter Köppen, a fost prolific în geografie, istorie și etnografie, contribuind la studierea vechilor culturi rusești și la schimbul de experiență dintre slaviștii occidentali și cercetătorii ruși. Wladimir a frecventat școala medie în Simferopol (Crimeea) și a început să studieze botanica în 1864 la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg. Călătorea mult de la Sankt Petersburg la Simferopol, cât și prin Crimeea. Aceste călătorii
Wladimir Köppen () [Corola-website/Science/334477_a_335806]
-
Imperiul Otoman și să se stabilească pe teritoriile din partea de sud a Imperiului Rus și în special în Gubernia Basarabia. Acei bulgari basarabeni, împreună cu coloniștii găgăuzi au fondat 43 sate în Basarabia, precum și orașele Bolgrad și Comrat. În anul 1832, slavistul ucrainean Iuri Venelin (1802-1839) a sugerat ca orașul Bolgrad să devină un centru al culturii și educației bulgare din Imperiul Rus, prin deschiderea unei școli centrale și a unui muzeu național bulgăresc; cu toate acestea, ideea nu a fost pusă
Gimnaziul din Bolgrad () [Corola-website/Science/318326_a_319655]
-
7. Constantin I. Karadja - Dosarul unei Moșii Domnești(Răcăciunii) în Revista istorică, 12, nr. 7-9, iulie-septembrie 1926, p. 221-250. Nu a fost publicat în Revista Arhivelorașa cum intenționa autorul. 8. P.P. Panaitescu (1900-1967), istoric și unul dintre cei mai însemnați slaviști. Autorul menționează: „Pentru traducerea din limba slavonă a actelor nr. 1 și 5 sunt îndatorat vărului meu P.P. Panaitescu. Originalul slavon îl dăm în facsimile fotografice”. 9. Nicolae Dobrescu - Istoria bisericii române din Oltenia în timpul ocupațiunii austriece (1716-1739), cu 220
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
Canada ș.a.). A fost secretar de redacție (1958-1988) și redactor-șef (din 1989) al Revistei de lingvistică și știință literară, membru (din 1992) al Comitetului Internațional de patronaj al Atlasului Lingvistic Romanic (ALir) (Grenoble, Franta), membru al Comitetului Internațional al Slaviștilor, membru al Comisiei Interdepartamentale pentru limba de stat și grafia latină. Doctor Honoris Causa al Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, membru de onoare al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan” al Academiei Române, laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova
Silviu Berejan () [Corola-website/Science/309494_a_310823]