149 matches
-
a României. Publicul prezent a numărat peste 120 de persoane, făcând neîncăpătoare sala mare de evenimente a ICR Berlin. În pauza manifestării a fost oferită o degustare de vin românesc. Edda Binder-Iijima este istoric la Universitatea Heidelberg. Studii de Istorie, Slavistică, Română și Japoneză la Universitățile Göttingen, București și Münster. În perioada 2004 - 2011 a fost cadru didactic universitar la Universitățile Leipzig și Heidelberg, în domeniul istoriei și culturii române. Este autoare și coautoare a numeroase volume și studii pe teme
Referate consacrate Dinastiei de Hohenzollern, la Berlin by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105413_a_106705]
-
parteneriate cu Universitățile din Cluj Napoca și București, unde există specializări de limba și literatura ucraineană. Aici putem să amintim proiectul comun cu Universitatea Babeș-Bolyai, care, susținută de UUR, organizează în fiecare an simpozionul internațional ,,Zilele culturii Slave”. Cercetările în domeniul slavisticii sunt concretizate prin apariția anuală, în ultimii cinci ani, a volumului Dialogul slaviștilor la începutul secolului al XXI-lea. Uniunea noastră a luat parte la organizarea primei ediții a FAM (Festivalul artelor și multiculturalismului), organizat la Cluj-Napoca între 14-16 octombrie
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
Mircea Dumitrescu, artist plastic, pentru merite deosebite în ilustrarea operei eminesciene; 37. Catrinel Florea, traducător din lirica eminesciana; 38. Ion Floroiu, traducător, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Brazilia; 39. Mihail Fridman (Federația Rusă), cercetător principal la Institutul de Slavistica al Academiei Ruse de Stiinte, poet și scriitor originar din România, pentru capitolul " Un roman la Viena", publicat în enciclopedia "Viena - ca un magnet", apărută în Austria în anul 1996; capitolul prezintă într-un mod deosebit o parte din viața
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
aflate în Muzeul din Zaječar. „În iritarea creată de emisiune, directorul Muzeului a dat o dispoziție prin care profesorului Gacovic i se interzice pe o durată nelimitată accesul în Muzeu”, arată Tiberius Puiu, membru al Societății române de balcanistică și slavistică. Per ansamblu, în lipsa unei educații în limba română și pe fondul acțiunilor de asimilare, „omul care nu știe multe despre ai lui gândește că mai bine să zic că sunt sârb, e mai bine la muncă, să nu am probleme
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
Occidentale la Praga. S-a născut într-o familie de țărani din satul Nemilov (azi Nemîliv) din districtul Radehiv (Galiția). În perioada 1878-1884 a studiat la universitățile din Cernăuți și Viena (fiind studentul profesorului Frânc Miklošič (1813-1891)), obținând doctoratul în slavistica în 1885. Între anii 1885-1918 a fost profesor la Universitatea din Cernăuți și din 1921 la Universitatea Ucraineană Liberă de la Praga. A fost membru al mai multor institute academice internaționale: Societatea științifică Șevcenko (din 1899), Academia Națională de Stiinte a
Ștefan Smal-Stocki () [Corola-website/Science/319399_a_320728]
-
a fost profesor la Universitatea din Cernăuți și din 1921 la Universitatea Ucraineană Liberă de la Praga. A fost membru al mai multor institute academice internaționale: Societatea științifică Șevcenko (din 1899), Academia Națională de Stiinte a Ucrainei (din 1918), Institutul de Slavistica din Praga (din 1928) etc. Smal-Stocki a fost unul dintre liderii al renașterii naționale și culturale ucrainene din Bucovina. A fost adversar al rusofiliei, contribuind esențial la victoria populiștilor ucraineni ("rutenii tineri") din Bucovina împotriva rutenilor rusofili; a fost conducătorul
Ștefan Smal-Stocki () [Corola-website/Science/319399_a_320728]
-
a fost conducătorul asociației studențești "Unirea" (Soiuz) din Cernăuți (1879—1882), fondator al asociațiilor "Casă Poporului" (Народний Дім), "Boianul Bucovinei" (Буковинський Боян), "Școală Ruteana" (Руська Школа) etc., activist al societății "Ruska Besida" (Руська Бесіда). A fost membru al Institutului de Slavistica din Praga. Între anii 1892-1911 a fost deputat al Partidului Național-Democrat Ucrainean în Dieta Bucovinei (în perioada 1904—1910 a fost vicemareșal al Dietei; membru în Comisia constituțională și Comisia economică și președinte al Comisiei școlare), fiind ales în colegiul
Ștefan Smal-Stocki () [Corola-website/Science/319399_a_320728]
-
grafica românească vignetele de origine folclorică. Tot în premieră, prin contribuția sa frumoasele costume populare gorjenești au fost împrumutate păpușilor de lemn realizate la fabrica de jucării de la Novaci. Tot în Oltenia fiind, s-a evidențiat și în domeniul cercetării slavistice. Fascinat de frumusețea peisajelor întâlnite, reușește să creeze, prin intermediul fotografilor realizate în călătoriile făcute prin județele Gorj, Vâlcea și Argeș, un fond de fotografie documentară, ajuns până în zilele noastre și aflat acum în patrimoniul Muzeului de Artă din Drobeta-Turnu Severin
Witold Rola Piekarski () [Corola-website/Science/329235_a_330564]
-
Nandriș se specializează în filologie slavă și indoeuropeană la Universitatea din Viena, cu profesorii V. Vondrák (elevul celebrului slavist F. Miklosich) și Paul Kretschmer. Între anii 1920-1923 este lector de limba română la Universitatea din Cracovia, continuându-și specializarea în slavistică cu profesorii Kazimierz Nitsch, Jan Rozwadowski, Jan Łoś, Ignacy Chrzanowski și Stanisław Wędkiewicz. Grigore Nandriș a fost primul profesor de limba română la Cracovia, în cadrul lectoratului înființat în anul 1921 acolo. Doi ani mai târziu, postul său era preluat de
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
studiată decât în strânsă legătură cu societatea. Școala sociologică franceză, în care se încadra și el, a mers în direcția definitivării principiilor și procedurilor de cercetare ale metodei comparativ-istorice. Studiul acesta, care a constituit lecția de deschidere a cursului de slavistică la Facultatea de Litere a Universității din Cernăuți în ziua de 18 ianuarie 1927, începe cu evocarea înaintașului său de la Catedra de slavistică, profesorul Emil Kałużniacki, trecut la cele veșnice în 1914. Grigore Nandriș subliniază faptul că înaintașul său a
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
procedurilor de cercetare ale metodei comparativ-istorice. Studiul acesta, care a constituit lecția de deschidere a cursului de slavistică la Facultatea de Litere a Universității din Cernăuți în ziua de 18 ianuarie 1927, începe cu evocarea înaintașului său de la Catedra de slavistică, profesorul Emil Kałużniacki, trecut la cele veșnice în 1914. Grigore Nandriș subliniază faptul că înaintașul său a fost format de Miklosich, de unde și interesul său pentru poporul român: documentele publicate de Kałużniacki au fost de căpătâi pentru munca unor istorici
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
Nandriș devine critic la adresa celor care, venind cu idei preconcepute, durate pe baze etnocentriste, prejudiciază onestitatea științifică. Analizând la rece influența slavă, el îndeamnă la eliberare de romantism sentimental, pentru a nu leza adevărul științific. Grigore Nandriș, ca specialist în slavistică, s-a aplecat și asupra relațiilor lingvistice româno-polone. Începând cu evidențierea elementelor românești din lexicul muntenesc (góralski) al Poloniei sudice, cercetătorul bucovinean a urmărit să demonstreze întâietatea românilor în zona cercetată (din zona populată de huțuli, până în Silezia și Moravia
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
suprapus un strat de termeni religioși de origine slavă, referitori la organizarea bisericii în general”. Grigore Nandriș propune o nouă abordare a problemei. Vorbind despre categoria verbală a aspectului, el simte nevoia să lămurească eventualele nedumeriri ale neinițiaților într-ale slavisticii, explicând detaliat, cu argumente logice, apelând chiar la psihologie, cum e posibil ca o formă verbală de prezent să exprime viitorul în limbile slave. Astfel, în explicarea cuplurilor imperfectiv-imperfectiv de genul robić - zrobić, el face trimitere la modul românesc de
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
la Universitatea din Viena în 1878 cu teza de dizertație „Die slavischen Aussiedlungen in der Altmark und im Magdeburgischen“. A fost doctor docent al Universității din Lvov. În 1881 a primit funcția de profesor succesor lui Jagici la catedra de slavistică din Berlin. La Universitatea din Berlin a predat până în 1924. În 1889/1890 Brückner a descoperit „Predicile cruciaților” în Biblioteca din Petersburg, pe care le-a editat într-un volum și publicat. Înafară de asta Brückner a creat moștenirea literară
Aleksander Brückner () [Corola-website/Science/329402_a_330731]
-
limba și literaturi bosniace, croate, muntenegrene și sârbe (BCMS)”, admitea în 2001 noțiunea de limbă muntenegreană, precizând că aceasta ține numai de domeniul sociolingvisticii și că din punctul de vedere al lingvisticii optează pentru noțiunea de limbă sârbo-croată, uzuală în slavistica. Acțiunea de standardizare a limbii începe încă din 1997, când apare prima ortografie, apoi prima gramatică. În 2003 se înființează la Cetinje Institutul Limbii Muntenegrene și de Lingvistică, sub conducerea profesorului Vojislav Nikčević, cu statut de organizație non-guvernamentală, dar sprijinită
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
cu o temă de bizantinologie: "„Împărțirea administrativă a Imperiului Bizantin în timpul Comnenilor și Angelilor (1081-1204)“". A revenit la Cernăuți în 1935, unde a urmat studii de doctorat în teologie și a fost lector onorific de limbă cehă pe lângă Catedra de Slavistică de la Facultatea de Litere și Filosofie din Cernăuți (1935-1937). A obținut doctoratul în teologie în 1937 cu o temă de istorie bisericească universală: "„Istoria Bisericii Ortodoxe din Serbia de la creștinarea sârbilor până la desființarea Patriarhiei de la Ipec de către turci, în anul
Milan Șesan () [Corola-website/Science/326121_a_327450]
-
În satul natal frecventează cursurile școlii primare (1937-1943), apoi, este elev la Liceul de băieți (azi Liceul „Mircea Eliade”) din Sighișoara (1943-1949). Ajuns student la Facultatea de Filologie a Universității din București, M. demonstrează reale aptitudini pentru cercetare în domeniul slavisticii, învață limbile rusă și bulgară. După absolvirea cu diplomă de merit a facultății (1953), urmează un stagiu de specializare de patru ani la Universitatea „M. V. Lomonosov” din Moscova, pe care îl încheie cu un strălucit doctorat sub conducerea lui R. A
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
celor 50 de ani de prodigioasă activitate didactică, M. a predat la Universitatea din București (la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Facultatea de Limba și Literatura Română - acum, Facultatea de Litere - și la Facultatea de Istorie) cursuri fundamentale de slavistică: Slavă veche și slavonă românească, Gramatică comparată a limbilor slave, Paleografie româno-slavă, Istoria slavisticii românești, Raporturi culturale și lingvistice bizantino-slavo-române, Cultură și literatură română veche, precum și cursuri opționale în cadrul masteratului de Filologie slavă. M. s-a distins, de asemenea, printr-
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
București (la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Facultatea de Limba și Literatura Română - acum, Facultatea de Litere - și la Facultatea de Istorie) cursuri fundamentale de slavistică: Slavă veche și slavonă românească, Gramatică comparată a limbilor slave, Paleografie româno-slavă, Istoria slavisticii românești, Raporturi culturale și lingvistice bizantino-slavo-române, Cultură și literatură română veche, precum și cursuri opționale în cadrul masteratului de Filologie slavă. M. s-a distins, de asemenea, printr-o îndelungată și competentă activitate organizatorică și de conducere. A îndeplinit funcțiile de: șef
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
membru în Comitetul de redacție și al altor prestigioase reviste de specialitate, precum „Studii și cercetări de lingvistică”, „Revue roumaine de linguistique”, „Analele Universității din București”. Pe plan internațional, M. și-a câștigat o reputație solidă, recunoscută de personalități ale slavisticii din întreaga lume. Pentru meritele sale a fost recompensat cu premii și distincții, printre care se numără titlul de "Doctor Honoris Causa" al Universității „Kliment Ohridski” din Sofia, acordat în 1988, cu ocazia Celui de-al X-lea Congres Internațional
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
a acestora și a criteriilor ce diferențiază împrumuturile populare de cele cărturărești. Într-o secțiune a cărții consacrată filologiei slavo-române, M. abordează diferitele etape din evoluția disciplinei, de la Ioan Bogdan la Emil Petrovici, evidențiând aportul fiecăruia dintre cercetători în dezvoltarea slavisticii românești și în impunerea ei pe plan internațional. Lui M. îi datorăm numeroase studii de istorie a slavisticii românești, în care, printr-o analiză științifică subtilă și erudită, sunt prezentate și valorificate contribuțiile în domeniu ale savanților români și străini
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
filologiei slavo-române, M. abordează diferitele etape din evoluția disciplinei, de la Ioan Bogdan la Emil Petrovici, evidențiând aportul fiecăruia dintre cercetători în dezvoltarea slavisticii românești și în impunerea ei pe plan internațional. Lui M. îi datorăm numeroase studii de istorie a slavisticii românești, în care, printr-o analiză științifică subtilă și erudită, sunt prezentate și valorificate contribuțiile în domeniu ale savanților români și străini. În acest sens, pe lângă numeroasele studii, articole, comunicări, menționăm două cărți de referință: "Studii de lingvistică și filologie
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
Roumanie", în vol. "Contribution à ľhistoire de la slavistique dans les pays non-slaves". Edité par Giovanna Brogi Bercoff, Pierre Gonneau, Heinz Miklas, Verlag der Österreichischen Akademie der Wissenschaften, Wien, 2005, (Institut ďétudes slaves - Travaux - XLVI), "407-430" (10 lucrări de istorie a slavisticii semnate de G. Mihăilă, "416-417, 430"); Onufrie Vințeler, "Gheorghe Mihăilă - reputat lingvist-slavist, istoric literar și cultural", în vol. "Portrete și cărți. I", Cluj-Napoca, 2005, "209-218"; Cuvintele de origine autohtonă în limba română". Acad. Eugen Simion, "Acad. Gheorghe Mihăilă, un eminent
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
al Statului Major al armatei germane, a făcut parte din delegația care i-a propus lui Titu Maiorescu să formeze un guvern antidinastic, de ocupație, propunere declinată de acesta. Pe de altă parte, el a permis recuperarea manuscriselor Fondului de Slavistică al Bibliotecii Academiei, documente rechiziționate de armata bulgară și în curs de a fi transportate peste Dunăre. Căpitanul Emanuel Kremnitz, deși a fost un timp șeful cenzurii, este cel care a salvat, în 1916, arhiva lui B. P. Hasdeu de la
Mite Kremnitz () [Corola-website/Science/308894_a_310223]
-
n. 1 mai 1922, Drăgușenii Noi, județul Lăpușna, Basarabia — d. 18 august 2006, Moscova) a fost un critic literar, scriitor, poet și traducător sovietic și rus, specialist în literatura română. A fost doctor în filologie, cercetător principal la Institutul de Slavistică și Balcanistică al Academiei de Științe a URSS (ulterior Academia Rusă de Științe). S-a născut în satul Drăgușenii Noi, Basarabia (în prezent în raionul Hîncești al Republicii Moldova), fiind fiul comerciantului Vladimir Fridman și al Sarei (născută Grossman). A urmat
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]