95 matches
-
purtătoare de noroace. Biserica ortodoxă română a constuit prin mânăstirile sale în secolele XIV-XVI, ca Vodița, Tismana, Prislop, Cozia, Călimănești, Bistrița, Dealul, Govora, Voroneț, Sucevița, și altele, centre de cultură unde călugării depuneau o harnică muncă de copiere a textelor slavonești și mai târziu cele românești, fie religioase, fie pravile, în care era vorba despre icoane ca simbol și imagine a întemeietorilor creștinismului planetar. Tot în aceste lăcașuri de cult s-a dezvoltat, printer altele, picture acestor icoane.Un exemplu elocvent
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
purtătoare de noroace. Biserica ortodoxă română a constituit prin mânăstirile sale în secolele XIV-XVI, ca Vodița, Tismana, Prislop, Cozia, Călimănești, Bistrița, Dealul, Govora, Voroneț, Sucevița, și altele, centre de cultură unde călugării depuneau o harnică muncă de copiere a textelor slavonești și mai târziu cele românești, fie religioase, fie pravile, în care era vorba despre icoane ca simbol și imagine a întemeietorilor creștinismului planetar. Tot în aceste lăcașuri de cult s-a dezvoltat, printre altele, picturile acestor icoane.Un exemplu elocvent
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
mister al cunoașterii lui Dumnezeu, învățătură despre taina vieții veșnice. [27] Pr. Prof. Univ. Dr. Isidor Todoran și Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan Zăgrean, Teologia dogmatică, București 1991, p.74. [28] Serghei Bulgakov, Ortodoxia, Ed. Paideia, București, 1997. [29] Termenul slavonesc folosit mult timp și la noi - „Predanie”, accentuiază în mod deosebit un „dat” și un „moștenit”. [30] Aici se au în vedere în primul rând adăugirile liturgice ulterioare precum și atitudinea Bisericii față de eretici și schismatici în diverse situații. Trebuie de
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449572975.html [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
și putearnic cu această carte a domniei mele a-și stăpânire ai săi drepți holopi (robi) țigani anume Mura cu fămeaia să și cu copiii...” (Surete și izvoade vol XXI de Gh. Ghibănescu. pag 134-135) Facem observația că textul original slavonesc nu are paranteză pe care am reprodus-o întocmai după traducerea lui Ghibănescu. Deci, tragem concluzia că holopii erau un alt neam de robi considerați tot țigani. GAVAONII Unii dintre robii/țiganii din Țările Române aveau un autonim, acela de
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
purtătoare de noroace. Biserica ortodoxă română a constuit prin mânăstirile sale în secolele XIV-XVI, ca Vodița, Tismana, Prislop, Cozia, Călimănești, Bistrița, Dealul, Govora, Voroneț, Sucevița, și altele, centre de cultură unde călugării depuneau o harnică muncă de copiere a textelor slavonești și mai târziu cele românești, fie religioase, fie pravile, în care era vorba despre icoane ca simbol și imagine a întemeietorilor creștinismului planetar. Tot în aceste lăcașuri de cult s-a dezvoltat, printer altele, picture acestor icoane.Un exemplu elocvent
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_0.html [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
Cuvântul "denie" vine de la slavonescul "vdenie" și înseamnă priveghere sau slujba nocturnă. În Transilvania, întâlnim cuvântul "straste" pentru denii. Acest termen are semnificația de "patimă". Expresia "a merge în strasti" însemna "a merge la denii", potrivit crestinortodox.ro. S-a păstrat denumirea de Denie pentru
Deniile din Săptămâna Patimilor. Ce sunt și care este semnificația acestora by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101198_a_102490]
-
alta), iar Sfânta Tradiție se referă strict la învățăturile lui Hristos, transmise Apostolilor și conținute în Sfânta Scriptură. Iată că intrăm în Săptămâna Patimilor și fiecare zi este marcată de Biserică prin slujbe minunate, numite Denii, numele lor venind de la slavonescul „vdenie”, însemnând priveghere sau slujbă nocturnă. Prima dintre Denii se ține chiar în seara Duminicii Floriilor și este Denia pentru Lunea Mare. Ultima are loc în Vinerea Mare și este cutremurătoarea Denie a Prohodului Domnului, după care urmează Noaptea Învierii. Niciodată
TRISTETE SI SPERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Tristete_si_speranta_vavila_popovici_1333908334.html [Corola-blog/BlogPost/340669_a_341998]
-
domnul Vasile Ionescu despre romi/țigani. Îl contrazic! În limba țigăneasca la minte se spune "godi", un cuvant vechi sanscrit. Romii spun în țigănește: me dau goghi - eu gândesc, deci ne folosim mintea. Cuvântul românesc "hâr", provine conform dexului din slavonescul "chari" (1). Cuvântul țigănesc car/kar (penis), originează din vechiul indian khanro- sabie, si este înrudit cu persanul kir-penis. Romii Lovari au sinonimul "shilado"- "cel maturat". Romii Gurbet, denumesc penisul și cu numele de "chindalo"- cel tăios, dar îl declară
VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1482148481.html [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]
-
doar valoare de sinonime, sunt propuse a fi eliminate treptat din limba curentă. Ortografia propusă este cea etimologică, ca în limba franceză, în deplină concordanță cu spiritul epocii, când oamenii de știință români reușiseră să elibereze limba națională din „haina slavonească” (trecerea de la alfabetul slavon la alfabetul latin) și luptau pentru o limbă română curată. Adversarii curentului latinist și elementele alogene din societate au făcut o primire ostilă monumentalei lucrări, serios documentată, declarând fără o solidă argumentare că ortografia etimologică și
August Treboniu Laurian () [Corola-website/Science/300767_a_302096]
-
în vecinătatea mănăstirii Coșuna, a cărei construcție a fost începută probabil în anii 1442-1443. Originea numelui actual al orașului este subiectul multor controverse și plutește în legendă; singurul lucru care se poate spune cu certitudine este că numele vine de la slavonescul „kralj” (rege, crai). „Craiova” poate însemna "ținut", "țară", "națiune" și a fost dată probabil de slavii care au numit așa populația latină-romană din cetatea naturală a Craiovei - națiunea sau ținutul. După unii, numele ar veni de la Craiul Iovan (Ioniță Asan
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,13%). Pentru 3,29% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Aflat pe vechiul drum al Băii și Sucevei, satul Horodniceni are rădăcini dincolo de Descălecatul Moldovei. Numele localității se trage din slavonescul „horod” (gorad), care se referă la cetățuia ridicată cândva de obște pe un deal din apropiere și care domină întreagă zonă în această parte de țară prin cnejii desprinși din rândul obștii și care întemeiază, vând și cumpără sate cărora
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Arhitectura se încadrează în stilul vechilor biserici moldovenești din lemn. Pictura din interiorul bisericii se înscrie în canonul erminiilor bizantine. Construcția are mai multe inscripții în grafie slavonă, slavo-română sau română care se adaugă celor slavonești de la iconografie. A existat și un program de restaurare al bisericii de lemn care a debutat prin anul 2007. Biserica veche a fostului sat Răpciuni din comuna Ceahlău constituie subiectul unui studiu numit "Biserica salvată din lac". Studiul rezultat, coroborat
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
a lăcașului de cult. Este de remarcat mulțimea de inscripții cu litere slavone, aflate pe grinzi, la ușa de la intrare, sub streașină sau pe icoane. Biserica are mai multe inscripții în grafie slavonă, slavo-română sau română care se adaugă celor slavonești de la iconografie. Multe dintre inscripțiile din pridvor sunt realizate cu vopsea neagră (chinovar) și sunt consemnări ale unor evenimente importante din viața satului, ca o cronică a așezării, menite să rămână mărturie pentru generațiile următoare: „intrarea muscalilor” în Moldova în
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
viața spirituală. Se păstrează de asemenea numeroase inscripții, care, luate împreună, creează o adevărată arhivă a satelor românești. În acestea aflăm date, nume de ctitori, slujitori, conducători, meșteri, evenimente istorice sau naturale, scrieri în potcoave, rune, răboj, în grai, latinești, slavonești, ungurești, grecești, călindare, unități vechi de măsură, obiceiuri, credințe, superstiții, povești, boceli, versuri, formule de cântec și descântec și multe multe altele pe care le-au uitat până și bătrânele și bătrânii satelor. În majoritatea bisericilor de lemn se țin
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
naștere la ipoteza că acești apostoli ai slavonismului "ar fi putut" să se tragă din românii macedoneni. Ei și-au consacrat viața misionariatului de evanghelizare a popoarelor slave (convertirea la creștinism). Chiril și Metodiu au conceput în acest scop "alfabetul slavonesc", supranumit "chiliric", pe care l-au folosit și românii până în secolul al XIX-lea. Unii învățați consideră că de fapt Chiril și Metodiu au creat alt sistem, alfabetul glagolitic (urmele lui se găsesc și în "Psaltirea Scheiană" și în "Codicele
Alfabetul chirilic () [Corola-website/Science/298235_a_299564]
-
a țării, prin obținerea scăderii tributului față de turci, prin purtarea prietenoasă față de boieri, prin scăderea anumitor dări, a câștigat încrederea și mulțumirea țării. A construit lângă București Mănăstirea Văcărești, a obligat episcopia din Bacău să aibă o școală grecească și slavonească în schimbul veniturilor acordate. a murit de ciumă la 3 septembrie 1730 în București și e înmormântat la Mănăstirea Văcărești. Fiind un eminent literat, a scris lucrările: "Sfaturi" (manuscris), "Despre datorii" (tipărită la Londra), "Cuvânt împotriva nicotinei" (Iași, 1786), "Precuvântări la
Nicolae Mavrocordat () [Corola-website/Science/299554_a_300883]
-
sătenilor, inginerului hotarnic care a hotărnicit moșia Râca-Pasărea, pentru stabilirea vechilor hotare. Existând certuri între localități, Preotul vine cu acest Hrisov și-l prezintă inginerului hotarnic care trasa hotarul comunei ca argument. Hrisovul este tradus pre limba românească de pe hrisovul slavonesc de <Lupii Dascălu de la Școala Domnească din Bucureșt. Iar unde nu nu s-a putut cunoaște cuvintele la slavonie, fiind cuvinte șterse, am lăsat loc nescris.> Semnează:A Lupi Dascălu Slvonescu i Pisac. Vom cita un fragment din el: < Cu
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Coresi, cel care va sădi în mintea oamenilor ideea că "și în limba română se poate citi cuvântul Domnului" și a cărui activitate tipografică desfășurată atât la Târgoviște, cât și la Brașov este ilustrată în expoziție (Triod Penticostar - 1578, Evangheliar slavonesc -1579, Evangheliar român - 1561). Impunerea limbii române în tipărituri este evidențiată prin cărțile scoase de sub presă în secolul al XVII-lea, atât în Țara Românească (Evanghelia învățătoare, Pravila de la Govora, Îndreptarea legii), cât și în Moldova (Cazania lui Varlaam, Psaltirea
Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești () [Corola-website/Science/331342_a_332671]
-
mai noi. Într-o menționare istorică este pomenit ca un „Sat mare... așezat în Valea Prutului pe rîulețul Țiganca, tocmai la gura văii Camenca, pe șoseaua care duce de la Lipcani spre Sculeni”. Denumirea, posibil, e una eronată, ce derivă de la slavonescul "boloto" (glod, mlaștină, baltă) și dovadă avem chiar în denumirile altor localități din preajmă: Glodeni, Bălți care se află la cîteva zeci de kilometri unele de altele. Savanții arheologi atribuie localității o vîrstă de mare vechime, purtîndu-ne undeva prin sec
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
mai vechi și mai valoroase biblioteci din țară și un mare număr de creații artistice care îmbogățesc și conferă originalitate patrimoniului nostru cultural național. Printre cele 20.000 de volume aflate aici se găsesc aproximativ 700 de cărți vechi românești, slavonești și grecești, cărora li se adaugă 91 manuscrise din diferite epoci și în diferite limbi. Dintre odoare e suficient să amintim icoana Deisis din secolul al XVI-lea, o adevărată capodoperă a școlii medievale românești de pictură pe lemn, Felonul
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
cărți tipărite au fost "Tomul bucuriei" și "Antologhion". Istoricul Nicolae Iorga a denumit Râmnicul "capitală a tipografiilor", iar un capitol al lucrării sale „Literatura română veche” este numit "„Epoca lui Chesarie de Râmnic”". Au ieșit de sub tipar în continuare "„Gramatica slavonească”" (1755), "„Trâmbița românească”" (1769), ciclul "„Mineelor”" (1776 -1780), întâia ediție a "„Observații sau băgări de seamă asupra regulelor și orânduelelor gramaticii românești”" a lui Ienăchiță Văcărescu (1787) și multe altele. Alt important cărturar al Râmnicului, episcopul "Damaschin", reușește tot în
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
judecăm comparativ cu descoperirile de monedă, net inferioare, din alte localități, în această perioadă. Originea numelui actual al orașului este subiectul multor controverse și plutește în legendă; singurul lucru care se poate spune cu certitudine este că numele vine de la slavonescul "kral" (rege, crai). Ioniță Caloian 1197 - 1207 După unii, numele ar veni de la Craiul Ioniță Caloian, mezinul fraților Petru și Asan, care devine pentru o perioadă, împărat al imperiului vlaho-bulgar, dar care, potrivit cronicii grecești a lui Nicetas Choniates Akominatos
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
mutarea scaunului domnesc al Principatului Moldovei la Iași, aici mutându-se mai întâi slujitori ai domniei și meseriași, apoi și alți breslași. În secolul al XVII-lea a existat aici o biserică cu hramul „Nașterea Domnului”, cea a purtat numele slavonesc de „Rojdestva Bojiți”. Nu se cunoaște anul clădirii acelei biserici, dar ea este atestată într-un document din 1682, rezultând că acel lăcaș de cult fusese construit anterior acelui an. Această biserică suferise în timp o serie de stricăciuni, astfel încât
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
Râșca este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Buda, Dumbrăveni, Jahalia, Râșca (reședința) și Slătioara. Se pare ca numele de Râșca reprezintă «românizarea» slavonescului „РЁЧЌА”, care inseamna „pârâu” (1), astfel mănăstirea și apoi localitatea împrumutând toponimul râului (pârâului) care curge în apropiere, și al moșiei pe care au fost așezate. Râul Râșca, afluent de dreapta al râului Moldova are un bazin de orientare NV-SV
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
Coresi, cel care va sădi în mintea oamenilor ideea că "și în limba română se poate citi cuvântul Domnului" și a cărui activitate tipografică desfășurată atât la Târgoviște, cât și la Brașov este ilustrată în expoziție (Triod Penticostar - 1578, Evangheliar slavonesc -1579, Evangheliar român - 1561). Impunerea limbii române în tipărituri este evidențiată prin cărțile scoase de sub presă în secolul al XVII-lea, atât în Țara Românească (Evanghelia învățătoare, Pravila de la Govora, Îndreptarea legii), cât și în Moldova (Cazania lui Varlaam, Psaltirea
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni () [Corola-website/Science/331341_a_332670]