40 matches
-
nu le menționeze. Ulterior s-a răzgîndit, căutînd un nume mai vechi al comunei, pe care nu l-a putut descoperi, sau cel puțin o altă explicație pentru numele ei, "Domnu Ilie, cum să fie localitatea noastră sat de țigani sloboziți?" Păi dacă o fi fost..." "Și unde sînt, domnu Ilie, țiganii ăia sloboziți?" Învățătorul i-a enumerat cîteva nume. Nu erau prea mulți: "S-or mai fi amestecat cu românii, S-or mai fi dus și prin alte părți" Și
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
comunei, pe care nu l-a putut descoperi, sau cel puțin o altă explicație pentru numele ei, "Domnu Ilie, cum să fie localitatea noastră sat de țigani sloboziți?" Păi dacă o fi fost..." "Și unde sînt, domnu Ilie, țiganii ăia sloboziți?" Învățătorul i-a enumerat cîteva nume. Nu erau prea mulți: "S-or mai fi amestecat cu românii, S-or mai fi dus și prin alte părți" Și noi, ăștilalți, tot sloboziți sîntem?" Bunicul meu, mai închis la piele, ținea brutăria
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
fi fost..." "Și unde sînt, domnu Ilie, țiganii ăia sloboziți?" Învățătorul i-a enumerat cîteva nume. Nu erau prea mulți: "S-or mai fi amestecat cu românii, S-or mai fi dus și prin alte părți" Și noi, ăștilalți, tot sloboziți sîntem?" Bunicul meu, mai închis la piele, ținea brutăria comunei, dar se cam săturase de ea. De aceea se apucase de poze. El auzise că "înainte", la țară, fierarii, brutarii, de lăutari nu mai vorbim, erau țigani. Dacă n-aveau
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
brațele. În sufletul ei doldora de lacrimi, repetă pentru a nu știu câta oară: Acesta să fie copilul meu!? Oare acesta să fie copilul nostru!? Nu departe de marginea orașului, pe malul unui pârâiaș ce alerga zglobiu ca un mânz slobozit, în lunca plină de sălcii plângătoare, era instalată tabăra bulibașei Iorgu Stănescu. Noaptea cuprinsese întinderile. În depărtări, se auzeau, ca ultime arpegii pe cale să se stingă, trâmbițele unor cocoși întârziați. Întreaga șatră dormea somn de piatră. Vântul se cumințise, nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și măgărușul a obosit. Când l-a văzut la pământ, Căiță a strigat: -Buburuza acum este momentul să acționezi tu cu Ciric și Cârtița. -Pe unde intru în pielea lui? a întrebat Ciric. Căiță și-a încordat arcul și săgeata slobozită a intrat în gâtul lui Dardailă, încât acesta a mai putut doar să întrebe: -Cine poate să îmbrace pielea unui câine atât de mic și totodată atât de puternic ca acesta? -Buburuza, Ciric, Cârtițo este rândul vostru! Intrați cât puteți
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
se vede murind decât "la bord, în larg de mare" și funeraliile sale - în stilul eminescianului "nu voiu sicriu bogat" - nu și-le închipuie altfel decât în "freamătul furtunii", în "plânsetele delfinilor" și al "prietenilor de suspin", leșul fiind apoi slobozit "în valuri înspumate". Căci, în ciuda martiriului la care îi condamnă pe marinari, marea este, pentru acest om al mării, un abis luminat, ca să folosesc o formulă a celuilalt Nicolae Balotă. Și mă bucur să întâlnesc în versurile omonimului meu, unul
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
simte legat de patria strămoșilor, descrisă odinioară de Dimitrie Cantemir, reînviată și sortită unui nou viitor. Așa stau de multe ori singur și visez pe paginile voievodului Cantemir. Sufletul meu din trecut se înalță în viitor, vede poporul cel cinstit slobozit din cătușe, ridicându-se în depline drepturi cu fruntea iarăși în lumină ca strămoșii cei tari. Dacă după atâta zbucium, după atâtea jertfe, am răzbit la limanul unde ne aflăm și ne-am înfrățit cei despărțiți și ne-am găsit
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
399) Structura ambițioasă a epopeii nu lasă prea mult spațiu intonării lirice. Pe neașteptate, o mișcare se impune, de tip vizionar, precum ( la pagina 19) traversarea piezișă de către Satana a globului terestru: Iară Sătana, iute ca vântul Sau din arc slobozita săgeată, Pătrunzând în curmeziș pământul, Eși la lumea de sus, afară, În chip de fum cu vânătă pară. Începutul cântului IV exprimă o nostalgie aproape argheziană după un illo tempore când sfinții mai coborau din cer să-i pedepsească pe
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
tai cu cuțitul”. Liderul grupului era inginerul Rădulescu care urma să fie directorul unei noi uzine proiectată a se construi cel mai probabil în Gheorghieni. În vreme ce își fila cărțile primite la prima mână, între paharele sorbite și rotocoale de fum slobozite, inginerul reamintea fiecăruia, din grup, postul de conducere în care îl va numi. Abia după un timp anume, Albert va înțelege semnificația expresiei „omul potrivit, la locul potrivit ! ”. * A fost vara lor. Dealtfe, ori de câte ori îi cuprindea dorul unul de celălalt
XXII. ECOU RĂTĂCIT (ANTICAMERA ,,ÎNALTEI SOCIETĂȚI’’) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365367_a_366696]
-
din reeșalonări, din acele bombe logice create dinadins, în tihna și inidentificabilitatea de nivel zero postuniversitar a Dușmaniei, să n-aibă soluție Marea Recuperare decât în domeniul imaginar, adică Mântuirea Neamului să nu se mai inițializeze vreodată, fiind noi românii sloboziți din colonialism direct în globalism, fără infrastructură intelectuală, nici sculărie academică, și cu antrenorii culturali ca niște mâți ogârjiți, mai toți nechezoli sau diplomectuali veseli, de te lupți, ca subcomentator webistic, cu ceva care este și nu este, cu o
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
rece prin fața mea și-mi spune ceva. Eu mă chinui să-l înțeleg, dar cerul se întunecă, apar stelele iar mai târziu zăresc niște semne ca acelea din ceaslovul popii și un glas răsună din adâncuri zicând : „ Fiara a fost slobozită ... ” Mă trezesc îngrozită, iar fiori reci îmi trec prin toate mădularele. Când încerc să-i povestesc bărbatului meu Petru acesta mă ia în râs și mă trimite la preot să-mi citească ceva pentru a-mi alunga duhul nălucirii. RUTH
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
alertă, naturală, autentică printre oameni, locuri și timpuri, un tablou al unei epoci cu valorile ei sociale și culturale, cu obiceiurile pământului și cutumele timpului, o frescă pe care s-au zugrăvit chipuri de demult întrupate din hățișul corzilor timpului slobozite de aducerea aminte. Didina SAVA, mai, 2013, Iași Referință Bibliografică: Opinia unui editor / Dan Petrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2016, Anul VI, 08 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dan Petrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
OPINIA UNUI EDITOR de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341043_a_342372]
-
miră drumețul. -Cătam un om să-mi taie orătania. Pe-aci vin din sat, în amurg, bărbați s-așeze vârșele peste noapte, dădu ea lămurire... O tai? Și, până să rostească întrebatul ceva, făcu ce făcu scăpând în libertate pasărea. Slobozita nu fu de prins, căci se depărtă mai mult zburând. Speriată de necunoașterea locului, nu de strânsoare, hotărî veneticul. Ce găină frumoasă! Albă ca pasărea-suflet! Și seamănă cu cele zugrăvite pe stâlpii de la mormintele alor mei! rosti în gând Nădejde
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
sînt: Sînt clătinate tronurile Regilor, pierdutu-și-au vesminte și coroane, Și cei săraci dau lovituri de moarte-obiditorilor, ei se trezesc la vremea secerișului, 20 Războinicii cei goi în goană se adúnă jos la malul mării Tremurînd în fața vălmilor de sclavi acuma sloboziți: Au devenit ca niște turme-n timp de iarnă, ca niște codri despuiați de frunze: Cei obidiți că vîntu-aleargă după ei; nu-i nici un loc pentru scăpare. Năluca lui Enitharmon, lăsată sloboda pe afunzimea tulburata, 25 Se tîngui asurzitor în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și începu a striga și a hăuli prelung. Din câmp oamenii sau adunat îndată și, făcând lanț până la gârlă, au azvârlit cofe și ciubere cu apă peste foc. Alții au sărit cu furci și cu topoare, împrăștiind și ucigând pojarul. Slobozite, animalele fură duse departe. Nemaiavând putere decât până la pereți, focul s-a ogoit. Vreme de un an casa a stat cu geamurile plesnite, fără acoperiș și cu grinzile din cărbune înnegrit. Apoi, împrăștiind și scoțând lemnul rămas, gospodarii au făcut
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
în chemarea pe care o avea cînd a fost chemat. 21. Ai fost chemat cînd erai rob? Să nu te neliniștești de lucrul acesta; dar dacă poți să ajungi slobod, folosește-te. 22. Căci robul chemat în Domnul este un slobozit al Domnului. Tot așa, cel slobod, care a fost chemat, este un rob al lui Hristos. 23. Voi ați fost cumpărați cu un preț. Nu vă faceți dar robi oamenilor. 24. Fiecare, fraților, să rămînă cu Dumnezeu în starea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
facem domniia mea știre că de când ați mers la dregătoria aceea pân-acmu nici-un tâlhar n-ați trimis... și domniia mea am înțeles că tâlharii ce să prind îi țineți acolo și, luând de la dânșii cele ce găsiți, pe tâlhari îi sloboziți. Pentru care... să căutați câți tâlhari se află prinși și sânt la popreală pe toți să-i tremiteți aici, cu bună pază... Că de nu veți urma poruncii și om mai înțălege că ați mai poprit vreun tâlhari acolo sau
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
feluri de semințe, și să nu porți o haină țesută din două feluri de fire. 20. Cînd un om se va culca cu o femeie, roabă logodită cu un alt bărbat și ea n-a fost răscumpărată de tot sau slobozită, să fie pedepsiți amîndoi, dar nu pedepsiți cu moartea, pentru că ea nu era slobodă. 21. El să aducă Domnului pentru vina lui, la ușa cortului întîlnirii, un berbece ca jertfă pentru vină. 22. Preotul să facă ispășire pentru el înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
lăsă mâna să lunece pe pulpa murgului. Calul, care tremura în zăbală, se domoli subt dezmierdare. Sărind ușor în lături, Lică fluieră subt bărbița domnului cel galben, puse un deget la pălărie ca la chipiu și, zvelt, trecu strada. Dog-cart-ul, slobozit, porni dezordonat. Lică se gândi la mâinile slăbănoage ale domnului ce ținea hățurile, apoi la cuconița oacheșă, uscată ca un tipar, ce-și avea toată carnea în ochi. Cu așa cal zvăpăiat, cu așa bărbat lingav, dog-cart-ul se putea lesne
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
mâna rănită. - De ce nu m-ai ascultat? îl întrebă Grosvenor cu un soi de milă. Plăcile astea de pe pereți au o sarcină electrică foarte mare. Și întrucât radiația ionizează aerul, ai declanșat un șoc electric care-a anulat imediat energia slobozita de armă. Sper că nu te-ai ars prea tare. Kent își recăpătase stăpânirea de sine. Era palid, dar calm, deși cu nervii încordați. - Povestea asta o să te coste scump! mârâi el printre dinți. Când oamenii vor afla prin ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
frumos cu el. Ajunseseră la piciorul pasarelei. Întinse mîna după geanta de voiaj ca să i-o Înapoieze. Sirena bacului răsună din nou. Minutele erau numărate. - El este cel care nu s-a purtat corect cu dumneata! Cuvintele erau de acum slobozite. Nu mai putea da Înapoi. - Tipul ăsta e un netrebnic, Marie. Ea Îi smulse geanta din mînă și o porni pe pasarelă cînd vorbele pe care el le rosti o făcură să Înlemnească. - El e cel care a furat cabin-cruiser-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
la țară cu planta coconași, când aceasta avea gogoșile roșii, ca cireșele, astfel: rădăcinile plantei se pisau bine și se amestecau cu rachiu de drojdie. Se beau 3-4 păhărele din preparat pe zi, iar după 5-6 zile, "măcar să fie boașele slobozite, se ridică și-i trece", cum precizează dr. Alexei A. ARVAT, În lucrarea "Plantele medicinale și medicina populară la Nicșani", apărută la Chișinău, În anul 1937. În zona Munților Apuseni, pentru vindecarea "vătămăturii" (herniei), se bea ceai din fructe de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
hernie) la om sau la femeie: este bună o buruiană ce se cheamă coconași și să fie gogoașele roșii ca cireșele, să le sape rădăcina, să piseze bine și să bea cu rachiu de drojdie, că măcar să fie boașele (testiculele) slobozite (căzute), se ridică șii trece. Pentru plescovițe la picioare: se ia bob de mazăre și făină de mei și camfor, se pisează bine și se Înfirbântă bine Într-o tigaie și să se oblojească cu ele, că-i va trece
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
atunci, Dean Rusk îl avertizează telefonic pe ambasadorul Anatoli Dobrânin să nu atace România, fiindcă "ar fi fost prea mult", convocându-l urgent la o întrunire, la ora 21. Lyndon Johnson însuși va atenționa pe Alexei Kosâghin că nu trebuie sloboziți "câinii războiului". Apoi, a venit și avertismentul Chinei. Campania militară nu s-a produs, însă a fost înlocuită cu una de dezinformare. Susținerea cauzei pragheze ar fi fost un simplu foc de paie, repede stins, Ceaușescu redevenind ceea ce era: pionul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și 173.502 cântare producte, au adus în totul un venit de 307.819 fiorini sau 1.923.928 lei de ai noștri; din care, după scăderea cheltuielilor pentru proprietarii acțiilor, rămase o dividendă de 3,5 proțente a capitalului slobozit și aceste pentru un an întreg. După care, statul plăti îndărăpt antreprenorilor depunerea capitalului întrebuințat, luând în conta sa drumul de fer. c) Drumul de fer care împreuna Berlinul de asemenea cu o politie însămnată de negoț, Frankfurtul de pe Oder
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]