54 matches
-
gând, o disertație pentru așezarea rațiunii deasupra simțurilor, care este atribuită lui Josephus Flavius, dar aparținând unui anonim din Alexandria în veacul I d.Hr. Lângă acest „text de bază” al Vechiului Testament M. s-a mai adresat doar unui izvor „slovenesc”, care trebuie să fi fost ediția din 1581, apărută la Ostrog, sub protecția cneazului Constantin, și se poate crede că n-a cunoscut și n-a avut la îndemână ediția moscovită din 1663 a Bibliei slavone. În acest caz, anul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
Budai Deleanu, în lucrările lui filologice (Fundamenta grammatices..., Temeiurile gramaticii românești ș.a.) și chiar în notele țiganiadei: „acest poemation s-au scris cu ortografie noao. Autorul socotind că slovele care le trebuințăm noi românii sânt aflate și hotărâte pentru limba slovenească, dintru care multe să află netrebnice la limba noastră, au aruncat multe afară, precum ...“ (Cântecul II, 14, 3). Primii pași ai reformei lui Heliade, înainte de publicarea Gramaticii românești, aparțin dascălului de la Sf. Sava, dornic să înlesnească învățătura școlarilor săi: „simplificai
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de poezie generală, I). Anevoințele slovenirii îl puteau năuci chiar pe un școlar dintre cei isteți, cum trebuie să fi fost Ion Codru Drăgușanu: după o iarnă întreagă de învățătură cu dascălul Nica Davistei „știam bucoavna de rost, însă a sloveni cu buche - az - ba nu putusem învăța, până ce bietul Comșuț, în bătrânețe, aduse sistema de a - be - ce de la Orlat, după care apoi, în trei zile, silabisii cu perfecțiune“. Practica școlară adopta astfel, cu o întârziere de patru decenii, metoda
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
e prezentă, în aceeași vreme, în gândirea lui Ion Budai Deleanu, cu sublinierea argumentului gramatical: „prin ispitire delungată am rămas încredințat că nu este cu putință de a aduce limba românească la regule gramaticești de o vom scrie cu letere slovenești“ (Temeiurile gramaticii românești); „Limba română purcede de la limba lătinească și nu să poate scrie bine fără numa cu slove lătinești“ (Dascalul românesc pentru temeiurile gramaticii românești). Prin Iancu Văcărescu, autor - înainte de 1828 - al unei gramatici manuscrise în alfabet latin, intră
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
numele de sciți: „Hatmanul râmlenescu ce l-au chemat Flacus au bătut războiu cu sțitii pre aceste locuri”, dar respinge numele Sciția pentru Moldova din cauza dimensiunilor teritoriale. „Vor unii să zică Moldovei c-au chiemat-o Sțitiia sau Schitia - pre limba slovenească. Ce Sțitiia cuprinde loc mult, nu numai al nostru, ci și Ardealul, Țara Muntenească, și câmpii peste Nistru, de cuprinde o parte mare și de Țara Leșească”. Acceptarea de către cronicar a faptului că Moldova este parte a teritoriului Sciției și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
au în sine împrumuturi din toate limbile vecine, dar mai mult din cea slavă, iar mai puțin din limbile ungurească și turcească” (p. 212), „limba valahilor ieste limba vechilor romani, amestecată sau mai mult stricată cu sârbească, rusască, dățască, horvățască, slovenească proci” (p. 271); „Și aceasta ieste pricina de s-au străcat lăcuitorii acestor țări graiul acum la a doo descălecătură, cu graiul strămutat și schimbat cu ungurescŭ, cu sârbăscǔ, cu dățăscǔ, cu slovenescŭ i proci, veniți pe aceste locuri” (p.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sinodul de la Florența”, așa că solii au trebuit să meargă la Ohrida. „Deci din Serbia a adus această țară împreună cu sfințirea episcopilor și literele și limba sârbească aici în țară” (p. 214); „Pe această poveste (= schimbarea graiului și amestecul lui cu slovenească, dățească și altele) cură și aflatul slovelor, cu care și scrisoarea de la sirbi o au luat-o, amu după a doa descălecătură de Dragoș vodă aicè în țară și la munteni Negrul vodă” (p. 272). 7. Costin explică în felul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lui Meletie Smotrițki, cunoscută la noi și în ediția lui Antim Ivireanul, Snagov, 1697) și românești (Bucoavna de la Alba Iulia, 1699; Bucoavnă pentru învățătură pruncilor, Râmnic, 1749; Bucvar sau Începere de învățătură celor ce vor să învețe carte cu slove slovenești, Iași, 1755; Dimitrie Eustatievici, Gramatica rumănească, 1757; Ienăchiță Văcărescu, Observații sau băgări de seamă asupra regulelor și orănduelelor gramaticii rumănești, Râmnic, 1787). Anul 1779 marchează începutul folosirii alfabetului latin în lucrări românești prin Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
era făcut să se ridice și să se dezvolte pentru a aduce prinosul efortului său de viață unirii tuturor românilor. Piscurile și văile acestor munți legănară copilăria micului cioban care până la o vârstă destul de înaintată (16 ani), nu știa să slovenească o buche; totuși văzând că nu este deosebire între limba vorbită de el și cea a ciobanilor de peste graniță, și-a dat seama că soarta poporului nostru nu este de a trăi despărțit, o parte dincoace, cealaltă dincolo de Carpați. Mai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
În Albania printre Aromâni. Recensământul din anul 1992 arată pentru județul Iași următoarea situație pe naționalități: Aromâni 4, Macedoneni 9, Unguri 482, Secui 2, Germani 225, Sași 4, șvabi 2, țigani 5918, ucraineni 48, ruteni 2, sârbi 13, croați 6, sloveni 4, polonezi 22. Din totalul de 811.342 locuitori ai județului Iași 801.054 sunt români. Toate grupurile minoritare din jud. Iași care trec de 20 persoane au sedii proprii, preoți, clase de elevi sau cursuri de limbă maternă. 1993
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
amândoi aveau drept. E drept că, pe lângă părintele, ce s-atinge de-ale trupului dascălului nu era nimică. Pune-ți pe genunchi o pălărie și vezi pe dascălul aievea. Dar de-nvățat, apoi să te păzească Dumnezeu. Pân-a nu sloveni vorba n-o citea, măcar să-l tai. Unde nu putea descurca, apoi încurca de-i mergeau petecele. Câteodată Buchilat greșea la glasuri. Buchilat ! Striga popa din altar. Aud, părinte. Prochimen glas al șaptelea [...]. Eei ! Părinte ! Apoi bine, se cade să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și amândoi aveau drept. E drept că, pe lângă părintele, ce s-atinge de-ale trupului dascălul nu era nimică. Pune-ți pe genunchi o pălărie și vezi pe dascălul aievea. Dar de-nvățat, apoi să te pazească Dumnezeu. Pîn-a nu sloveni vorba n-o citea, măcar să-l tai. Unde nu putea des[c]urca, apoi încurca de-i mergeau petecele. Câteodată Buchilat greșea la glasuri. - Buchilat! striga popa din altar. - Aud, părinte. - Prochimen glas al șaptelea, futu-ți curu mătii! - Eei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu 16,91 lei moldovenești; l 1 euro egal cu 3,86 zloți polonezi; l 1 euro egal cu 1,85 lire turcești; l 1 euro egal cu 1,95 leva bulgărești; l 1 euro egal cu 239,56 tolari sloveni; l 1 euro egal cu 37,43 coroane slovace; l 1 euro egal cu 1,29 dolari; l 1 liră sterlină egală cu 1,47 euro.
Agenda2006-33-06-01-economic () [Corola-journal/Journalistic/285117_a_286446]
-
cu 16,75 lei moldovenești; l 1 euro egal cu 4,07 zloți polonezi; l 1 euro egal cu 2,10 lire turcești; l 1 euro egal cu 1,95 leva bulgărești; l 1 euro egal cu 239,57 tolari sloveni; l 1 euro egal cu 38,27 coroane slovace; l 1 euro egal cu 1,26 dolari; l 1 liră sterlină egală cu 1,45 euro.
Agenda2006-25-06-economic () [Corola-journal/Journalistic/285072_a_286401]
-
Codruț Șereș, se va afla într-o vizită oficială în Republica Slovenia. Cu ocazia acestui eveniment se intenționează și organizarea unui forum de afaceri la Ljubljana, unde se consideră oportună participarea reprezentanților unor firme românești interesate de colaborare cu parteneri sloveni. În vederea dezvoltării relațiilor economice bilaterale, Centrul Român pentru Promovarea Comerțului, împreună cu Ministerul Economiei și Camera de Comerț din Republica Slovenia vor organiza o misiune economică în această țară, între 19-22 octombrie. Din informațiile primite de la Instituția Prefectului județului Timiș am
Agenda2005-38-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284201_a_285530]
-
cu 16,68 lei moldovenești; l 1 euro egal cu 4,03 zloți polonezi; l 1 euro egal cu 2,01 lire turcești; l 1 euro egal cu 1,95 leva bulgărești; l 1 euro egal cu 239,57 tolari sloveni; l 1 euro egal cu 38,01 coroane slovace; l 1 euro egal cu 1,26 dolari; l 1 liră sterlină egală cu 1,47 euro.
Agenda2006-24-06-economic () [Corola-journal/Journalistic/285049_a_286378]
-
cu 16,95 lei moldovenești; l 1 euro egal cu 3,95 zloți polonezi; l 1 euro egal cu 1,98 lire turcești; l 1 euro egal cu 1,95 leva bulgărești; l 1 euro egal cu 239,60 tolari sloveni; l 1 euro egal cu 37,88 coroane slovace; l 1 euro egal cu 1,26 dolari; l 1 liră sterlină egală cu 1,46 euro. Pagină realizată de EMIL CONSTANTIN
Agenda2006-23-06-economic () [Corola-journal/Journalistic/285025_a_286354]
-
cu 16,70 lei moldovenești; l 1 euro egal cu 4,09 zloți polonezi; l 1 euro egal cu 2,03 lire turcești; l 1 euro egal cu 1,95 leva bulgărești; l 1 euro egal cu 239,60 tolari sloveni; l 1 euro egal cu 38,32 coroane slovace; l 1 euro egal cu 1,25 dolari; l 1 liră sterlină egală cu 1,45 euro.
Agenda2006-26-06-economic () [Corola-journal/Journalistic/285095_a_286424]
-
mult de la turci de Alexandru cel Bun. Dosoftei va rămâne în țara leșească unde va și muri. Iată cum îl descrie Neculce: acest Dosoftei nu era om prostu de felu lui și era prea învățat, multe limbi știe: elinește, lătinește, slovenește și altă adâncă carte și învățătura, deplin călugăr și cucernic, și blând ca un miel. în țara noastră pe această vreme nu este om ca acela... Cantemir, necioplit cum era, se înfurie pe Dosoftei. Trădare! Dă poruncă să fie afurisit
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]
-
Necoreștii, pe Cracău,... și cu mori în Cracău... Și iarăș(i) dau... a treia parte din sat din Oncheșești, la ținutul Sorocii... dat sfintii mănăstiri (de) Nastasie Oprea pentru sufletul său”... La final se spune: “S-au tălmăcit, la școala slovenească, de Evloghi”. ― Poți să-mi spui de cine și când a fost ridicată Mănăstirea La Greci? ― Părinte, rogu-te să asculți ce scriam eu prin anul 2002 în cartea intitulată: “Iași... drumeț în jurul cetății”. ― Mai curios ca acum parcă n-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
iarăși împotriva mea vocea inchizitoare. I-ai sporit mîhnirea cu iluzia unei Niagare în plin deșert. Tu ce-ai face dacă ai fi jefuită de cărți? Dacă ți s-ar lua cărțile, dacă n-ai mai viețui cum viețuiești, adică slovenind, slovenind. Pînă și de librăria ta te-ai despărțit nu ușor. Ți-e dor și acum de kilometrii pe care-i parcurgeai zilnic, pe lîngă rafturi." Contraatac stîngaci în acest Krigspiel, pentru că trebuie să recunosc: a arătat fisura din tubul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
împotriva mea vocea inchizitoare. I-ai sporit mîhnirea cu iluzia unei Niagare în plin deșert. Tu ce-ai face dacă ai fi jefuită de cărți? Dacă ți s-ar lua cărțile, dacă n-ai mai viețui cum viețuiești, adică slovenind, slovenind. Pînă și de librăria ta te-ai despărțit nu ușor. Ți-e dor și acum de kilometrii pe care-i parcurgeai zilnic, pe lîngă rafturi." Contraatac stîngaci în acest Krigspiel, pentru că trebuie să recunosc: a arătat fisura din tubul scafandrului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Acest pact era sprijinit de un comitet muntenegrean instituit la Paris și format tot din emigranți. Pe toată durata discuțiilor, îngrijorarea determinată de pretențiile Italiei asupra teritoriilor slavilor sudici a constituit un important factor încurajator pentru ca reprezentanții sîrbi, croați și sloveni să ajungă la o înțelegere. În octombrie 1918, chiar înainte de prăbușirea habsburgilor, liderii de la Zagreb au fondat un Consiliu Național al slovenilor, croaților și sîrbilor, care a votat ulterior în favoarea unirii cu Serbia și Muntenegru. Primul pas spre unire a fost făcut
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ministrul Armatei și Marinei a fost tot timpul un general sîrb din cadrele active. De asemenea, în 1938, dintre cei 165 de generali, numai doi erau croați, iar doi sloveni; toți ceilalți erau sîrbi.5 În cadrul acestei organizații unitare, atît slovenii cît și musulmanii bosniaci au reușit să-și găsească un loc confortabil, în mare parte datorită faptului că sprijinul lor continua să fie necesar menținerii poziției sîrbilor. Liderii sloveni erau politicieni iscusiți grație experienței acumulate în parlamentul austriac. Dat fiind
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
credința românilor. Primii care au alterat fondul latin al credinței strămoșești au fost bulgarii, care, datorită faptului că bisericile românești se aflau sub jurisdicția eclezială a bulgarilor (după ce aceștia s-au creștinat în veacul al IX-lea), au introdus limba slovenească în locul celei românești ca limbă liturgică. Iar mai apoi, ungurii deveniți catolici prin creștinarea regelui Ștefan în anul 1000, "ca schismatici [îi țineau pe români], pentru că țineau legea grecească" (p. 196). Motivul mito-tematic al sacrificiului românesc întru credința creștină capătă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]