42 matches
-
Arhitectura Bucureștilor, încotro?”, scrise de academicianul Dinu C. Giurescu. Ea reprezintă o peregrinare prin Bucureștiul devastat odinioară sub buldozerele bezmeticelor demolări ale regimului comunist, apoi trecut prin neîntreruptă autodistrugere, pradă altor constructori de acum care dărâmă clădirile istorice și ridică sluțenii arhitecturale: vile, bănci, hoteluri... Un Crăciun petrecut la Săvârșin, în sânul naturii superbe sub brazi încărcați de zăpadă, la Castelul de la Săvârșin, alături de Familia Regală a României e un moment de armonie dăruit de câteva pagini de carte, în care
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
unui chip nu e oferită întotdeauna de frăgezimea și simetria liniilor fixe născute din generozitatea aparentă a tinereții, oricât ar vrea unii să inducă în societate ideea aceasta. Dimpotrivă. A ști să citești estetica trecerii timpului în relevanta neputință și sluțenia trupului uman de la un anumit moment dat reprezintă, cred, cea mai înaltă formă de lectură a existenței în ansamblul ei. Prefer, în locul contemplării picturii renascentiste pline de întuneric a lui Hieronymus Bosch, să mă cufund în liniștea neviciată de urâciune
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1488271280.html [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
teatru contemporan. Spectacole care reduc la esență probleme complexe și presante ale timpului nostru, text clasic în viziuni regizorale contemporane; spectacol-fenomen teatral, cu carieră internațională; spectacol-magie teatrală; spectacol-teatru total, spectacol-oglindă și spectacol-protest despre absurditățile lumii în care trăim și despre sluțenia din sufletele noastre; spectacol-călătorie prin diverse culturi ale lumii; spectacol-feerie, despre fragila graniță dintre vis și realitate; spectacol de operă, o ludică și ingenioasă mixtură de genuri artistice, care se transformă într-un puternic teatru politic. Această ofertă de spectacole
Festivalul Internaţional de Teatru REFLEX 3 by http://www.zilesinopti.ro/articole/8504/festivalul-international-de-teatru-reflex-3 [Corola-blog/BlogPost/100711_a_102003]
-
hidoșenia femeii. La o femeie urâtă, dacă o studiezi cu atenție, găsești și aspecte atrăgătoare și poate părea, din anumite puncte de vedere, chiar frumoasă. Pe Mona însă, studiind-o, te mirai cum de natura a zămislit o astfel de sluțenie. În plus, în timp ce vorbea, tânăra se strâmba înfiorător, urâțindu-se mai mult. Femeia era un Quasimodo feminin, în carne și oase. Doru însă a fost fascinat de ea complet și se îndrăgosti la nebunie. Femeii îi plăcu mult tânărul negricios
”SLUJITORUL DIAVOLULUI” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1459470411.html [Corola-blog/BlogPost/375059_a_376388]
-
continuare cu un văl, i-a vorbit astfel: „Te-am iubit cu adevărat. Ce ai decis tu să faci cu dragostea mea reprezintă o povară pe care o vei duce cu tine până la sfârșitul zilelor, așa cum eu îmi voi purta sluțenia pe care nici acum nu-ți îngădui să o vezi. Nu-ți mai cer socoteală, dar, dacă ai conștiință, îți vei cere singur. Dar eu nu mai pot să trăiesc așa. Și oricum, nu Vana a fost vinovată de trădare
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1476031241.html [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]
-
strânge în suflet doar dor de înalt, când dinspre Zenit vine numai tăcere sculptată-n Nadir într-un sfinx de bazalt ? I-ascult necuvântul privindu-i muțenia transmisă-ntr-un grai mie necunoscut și-ncep, pas cu pas, să descopăr sluțenia cuvântului fără sfârșit și-nceput. Nu-s somn, nici trezii, doar iluzii în piatra, ce-i simbol de veșnic cu chip albăstriu, târziu părăsesc nemișcarea-i din Hatra, tăcuta relicvă pierdută-n pustiu. *** Ciclul "Povești din veac" © ovidiu oana-pârâu Referință
SFINX de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1422684635.html [Corola-blog/BlogPost/377040_a_378369]
-
rădăcinile ființei. Și, om fiind, om din trup, suflet și duh, ca și aproapele său, misticul, poetul mistic, se lasă pradă “dorului” (Sâmbăta Paștilor, 2013; Bocet 13) și “lacrimilor” (passim): Poate doar lacrima împietrită ca un munte să-mi spele sluțenia din suflet. Lacrima, doar lacrima. Sau, mai ales: Seara târziu când îmi zăvorăsc poarta să nu mi se furișeze în casă negrele neguri, mă opresc și ascult șuierul timpului și al neliniștii războindu-mi-se prin vene. Și plâng. Acest
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1396425173.html [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
Mihnea cel Rău din Muntenia, după ce mai înainte fusese însurat cu Doamna Stana și cu Nastasia. Bogdan al III-lea a bătut și monede. A murit la 20 aprilie 1517 la Huși, fiind îngropat la Mănăstirea Putna. Datele privitoare la sluțenia lui Bogdan al III-lea provin de la cronicarii poloni, niciun document intern nu consemnează așa ceva. Lui Bogdan al III-lea i s-a atribuit cea mai cunoscută poreclă a sa - de Orbu - datorită lui Grigore Ureche (abia în secolul al
Bogdan al III-lea () [Corola-website/Science/299138_a_300467]
-
Codrii Cosminului din 1497. Grigore Ureche s-a folosit de informații polone subiective (exagerarea defectului avut de voievodul român era folosită de regele Poloniei drept pretext pentru anularea logodnei dintre sora sa și Bogdan al III-lea). Teoria legată de sluțenia lui Bogdan al III-lea este anulată și de imaginile sale de pe frescele din bisericile Sfântul Ilie din Suceava și Sfântul Nicolae din Dorohoi, de la Mănăstirea Dobrovăț sau Mănăstirea Putna.
Bogdan al III-lea () [Corola-website/Science/299138_a_300467]
-
firești. Piața satului Montalto din Calabria. Țăranii întâmpină cu mare bucurie sosirea trupei de comedianți. Conducătorul trupei, Canio, anunță mulțimea că în această seară se va organiza un spectacol de comedie, la care invită pe toată lumea. Atunci când Tonio, care din cauza sluțeniei sale joacă întotdeauna rolurile bufonului din comedie, încearcă s-o ajute pe Nedda să coboare din căruță, este dat la o parte cu brutalitate de Canio, care în gelozia lui feroce nu lasă pe nimeni să se apropie de soția
Paiațe () [Corola-website/Science/307439_a_308768]
-
surâde din icoane mereu aceeași fiară ce l-a însoțit ispititor pe Adam din răsăriturile Edenului și până în apusurile timpului. Căderea Babilonului, evocat de strgătul angelic, este o prăbușire finală în care scena istoriei omului decadent este inundată de triumful sluțeniei sufletești, urâciunea evocată în atenționările cristice și ale profetului Daniel (Matei 24.15), (Daniel 12.11). Sfârșitul lumii sosește atunci când urâciunea pustirii coboară peste locul sfânt, dar și peste întreg pământul. Este așternerea clipei apocaliptice a eclipsei în care grotescul
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
în plan spiritual cu El prin Cristos. În inimile noastre stă magul, poesia. Iată forma prin care putem călători către El. Călătorii astrali au trecut prin locuri de suferință oropsite sau de taină, în care armonii secrete se îmbină cu sluțenia și duioșia, în decență și puritate, în cele mai felurite combinații de frumos și urât, de bine și rău, de explicit și absolut cifrat. Am atins în călătoriile noastre, paradoxal, acel dincolo, fără spațiu și timp și l-am așezat
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
modest în locurile cele de Taină. În inimile noastre stă magul, poesia. Iată forma prin care putem călători către El. Poeții, călători astrali, au trecut prin locuri de suferință oropsite sau de taină, în care armonii secrete se îmbină cu sluțenia și duioșia, în decență și puritate, în cele mai felurite combinații de frumos și urât, de bine și rău, de explicit și absolut cifrat. Am atins în călătoriile noastre, paradoxal, acel dincolo, fără spațiu și timp și l-am așezat
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sferele cele mai adânci ale interiorității umane, din energia telurică ce poartă profunzimea de duh a ființei umane. Dar poezia este un har ce rareori zăbovește peste ființarea extenuată a omului prăbușit în profan iar ne-poeticul, grotescul înveșmântat în sluțenia unei materii ce eclipsează spiritul își manifestă dominarea peste mundan asemeni unei constante otrăvitoare. Ceea ce noi citim sau redăm printr-un surplus de efort concentrat al voinței cel lipsit de putința auzului sau a rostirii ori de absența acestor ambe
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
supărase enorm că Tavi îl învăța pe el cum să procedeze. Tavi nu are de lucru și îi răspunde că el, locotenentul Ștefan îl provocase. Locotenentul îi strigă: Lasă că-ți arăt eu ție! Și se îndreptă spre Tavi mânios. Sluțenia deslănțuită și trupul lui uriaș, care se prăvălea parcă spre el îl înspăimântă în așa hal pe bietul om, că din câțiva pași ajunse la gardul de lemn și ca o pisică se urcă pe el și din vârf începu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
acel moment unic, critic și decisiv, care trebuia să hotărască de soarta, bună sau rea, cine știe?, fiindcă o dra goste plină de iluzii sau o căsnicie Începută sub cele mai bune auspicii, Însă ratate curând, cât și, mai ales, sluțeniile vârstei care nu iartă sunt lucruri tot pe atât de triste și de hidoase pentru o femeie sensibilă ca și necesitatea de a se prostitua. Am cunoscut-o Într-o seară, sunt treizeci de ani de atunci, pe Calea Victoriei, amestecată
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și ajungând la tabără un orb cântă vitejia și frumuseța feciorului lui Ștefan-Vodă... și Bogdan e trist și neliniștit, și nemulțămit de viață, și cu dor de a arde și a pustii țara Leahului, care și el i-a amintit sluțenia lui... În anii din urmă ai lui Ștefan. La Hotin pârcălabi Toader și Negrilă Neamț Ieremia și Dragoș Orhei Ivanciu și Alexa Soroca Costea Cernăuț Ion Grumază Roman Șandru Trăia Tăutu logofătul Hrăman bătrânul de la Mare, Ștefu -Vornic Jurj Cozma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întreba la telefon spunea că nu-i acasă, ca să nu vorbească cu foștii lui colegi din școala normală. Mai ales că s-a despărțit de prima lui soție Izabela Cocea și trăia cu Natașa Alexandra o artistă și o mare sluțenie, care avea de drăguț pe un mare bocsor 36, Lancea. Și Jan Moscopol [63] i-a făcut o epigramă ei și lui Cornescu. Ei: "O croitoreasă suferă grozav că s-a împuns cu acul, Tu, cu Lancea te împungi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
contactul cu slavii". Atât de frumos spus. Tipic steinhardtian. Numai că de această dată eseistul nu se oprește aici, continuarea sa având darul de a nemulțumi pe mulți, dacă nu, chiar de a-i scandaliza. "De la celelalte neamuri, mai ales: sluțenii, defecte, de la greci, turci, evrei, maghiari, țigani. Le-am adaptat numai defectele". Nu-i cruță pe vecini, nici pe foștii săi coreligionari, nici pe țigani. Pe aceștia din urmă îi va ataca virulent în Jurnalul său. Consideră că: "poporul român
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
că el a vrut "să fie român". A.S. "Poporul român e dintre acelea care-și dovedesc însușirile bune și superioritățile numai când și unde sunt în stare de puritate etnică (spre pildă în Maramureș)" sau "De la celelalte neamuri, mai ales: sluțenii și defecte, de la greci, turci, evrei, maghiari, țigani. Le-am adoptat numai defectele". Face Steinhardt, în acest dialog cu Zaharia Sângeorzan, saltul de la dragostea de românitate la un românism exclusivist? G.A. Nu cred. În Jurnalul fericirii e o secvență
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
politică a eseului lui Steinhardt Secretul Scrisorii pierdute. Deosebit de interesantă e și aprecierea acestuia în ceea ce privește un oarecare românism exclusivist al lui Steinhardt, care la un moment dat, în dialogul la distanță cu Zaharia Sângeorzan vorbește de "puritate etnică" și de "sluțenii și defecte" pe care le-am fi luat "de la celelalte neamuri". Exegetul lui Steinhardt consideră că acesta "e adeptul acelei comunități care s-ar afla în interferență cu Mitteleuropa". În ceea ce privește încălcarea normelor "politicaly corectness"-ului de către Steinhardt, într-un pasaj
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
politică pe care Eminescu o colportează cu sârguință: "Descoperim cititorilor noștri că îndărătul înființării mitropoliei catolice este mâna politicei orientale a Austriei..." Cât despre icoane, poetul le abordează strict sub aspectul realizărilor artistice. Exemple strălucite de "artă primitivă", de o "sluțenie fenomenală", "tipuri monstruoase", acestea ar trebui să nu ignore modelele occidentale, desăvârșirea figurilor lui Rafael, Correggio, Murillo sau Michelangelo. Memorabil este articolul Liber-cugetător, liberă-cugetare. Gazetarul judecă neortodox, maniheist și vede în Dumnezeul Vechiului Testament "o antropomorfizare a calităților poporului evreiesc
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
carosabil impracticabile sub mormanele de zăpadă înnegrită, pe care nimeni nu se sinchisește să le curățe. Aspect dezolant - Bucureștiul ne duce cu gândul nu la o metropolă civilizată, ci la o așezare dintr-o sublume, respingă toare prin murdărie, delăsare, sluțenie. Și care e cauza principală a acestei stări de lucruri, neputința/ ne- știința sau corupția? Probabil, corupția. Numai așa se explică lipsa de reacție a autorităților față de firmele de deszăpezire care, deși nu-și fac treaba, sunt plătite regește: s-
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4888_a_6213]
-
flămânde? E cineva s-oprească Temnicerul? Nu-i nimeni, doar miracolul ce-mi duce Cerneala-n vers, iubirea când străluce. LXVI De tot scârbit, în moarte-aș vrea să fug, Sa nu-i mai văd în zdrențe pe cei buni, Sluțenia ornată cu belșug, Credința compromisă de minciuni, Pe harnic în batjocură plătit, Fecioarele împinse la desfrâu, Dezonorat pe cel desăvârșit, Pe șchiop ținând zburdălnicia-n frâu, știința-nlănțuită de tiran, Talentul explicat de idioți, Apostrofat cel pur, ca grobian, și gardianul
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
pînă la proporțiile unui fenomen grotesc. Dar grotescul - după cum scrie Dana Percec - „în sensul etimologic de grottoesc, cuprinde tot ce este întunecat, visceral, ascuns și josnic.“ (p. 62). Așadar grotescul nu e poanta facilă inspirată de un temperament histrionic, ci sluțenia de ospiciu care dă nașterii înfiorării. Grotescul nu te binedispune, ci te indispune, iar cu timpul începe să te înspăimînte: căci realizezi că lumea e cu mult mai smintită decît te-ai fi așteptat. Cu alte cuvinte, cînd un element
Turnul nebunilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5943_a_7268]