100 matches
-
Mi s-a uscat și stropul de noroc. Ce-mi folosește roua că-i rotundă Și fluturii că-și pun aur pe burtă În solzi mărunți. Mi-e viața tot mai scurtă. Sufletul spaima unde să-și ascundă? Moartea-mi sluțește carnea, mi-o dărîmă Și-o calcă în picioare ca pe-o rîmă...
M-ai umilit cu tristele-ți cuvinte… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6947_a_8272]
-
sila de mine și de sine, Tot timpul și peste tot la pândă... în tot cazul, Nuștiucine Mi-a tras un pumn în obraz, Mi-a trântit un stigmat De care să nu se facă mult caz întrucât aș fi sluțit și opresat Scutindu-mă de orice altă suferință Cât poartă și petrece zeul meu ca proprie ființă. M-am dus la cel Spital Elias Unde altădată intrau fără ieșire Activiștii Partidului ciungi de pas, Adică pierzându-și cadența, până la Marea
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
și pe deal la gropile de pământ, negăsindu-l în nici un loc, îl dăduseră dispărut. Abătuți, fără pofta de a mai scoate un cuvânt, de parcă s-ar fi dărâmat cerul pe ei, cotrobăiră prin odaia unde el își făcuse veacul, sluțit de suferința neștiută, și în care nu mai intraseră de un an. Un indiciu cât de neînsemnat, le era de ajuns pentru a-i fi putut lua urma. Iar surpriza nu s-a lăsat așteptată prea mult. Sub salteaua patului
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
corps féminin qui tant est tendre" și primul sărut al unei fete printre zăbrelele gardului. O reacție ciudată a miopului care a fost Al. Ciorănescu s-a produs în momentul punerii primilor ochelari. Lumea i-a apărut mai urâtă: "...se sluțise iremediabil în spațiul unei secunde". Alexandru Ciorănescu și-a terminat studiile în 1932, cu două licențe: în limba și literatura română și în franceză. Visul său mai vechi era, spuneam, să se specializeze în literatura comparată. Îndrăgostit de literatura italiană
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
ori măcar "îmblânzită" de propria-i imagine, astfel cum Perseu și-a șlefuit scutul pentru a deveni oglindă în lupta cu Gorgona, situația s-a schimbat sub egida modernității: "Acum, când singurătatea, neîncrederea și războaiele au dovedit că știu să sluțească și să ucidă mai bine decât bietul cap al Gorgonei, poetul s-a văzut și el nevoit să-și schimbe armele. Sfidării și nepăsării, el le-a răspuns prin coșmare de fabricație proprie, artizanală". Aspirației realist-naturaliste i-a luat locul
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
le numește Z. Ornea, ,,slăbiciunile" edițiilor în discuție. Criticul vorbește mereu despre stăruința, silința și ritmul de lucru al editorilor sau, cu un termen impropriu, ,,îngrijitorilor de ediții": ritmul de lucru și prezența sau absența mereu incriminatelor (,,nenorocitelor") croșete (care ,,sluțesc textele"). Cronica edițiilor pe care a scris-o Z. Ornea atîta vreme nu este însă o ,,cronică" propriu-zisă, ci un articol de istorie literară; în cîteva asemenea ,,cronici", Z. Ornea face spectaculoase descoperiri de arhivă (autobiografia lui Maiorescu, de pildă
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
nu are încotro și e silit să-i recunoască frumusețea. Pe scurt, Bernhard intră într-un rol pe care are grijă să nu-l schimbe de la un roman la altul. O ranchiună groasă curge cu aplomb retoric, acoperind paginile și sluțind totul. Oamenii sînt brute puțind a bere și cîrnați, femeile sînt șleampete și dizgrațioase, peisajul, deși frumos, e pîngărit de prezența indigenilor, Viena e o cloacă mișunînd de impostori, și în genere orice instituție de stat e o fundătură. Voluptatea
Furia literară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2799_a_4124]
-
la treapta unor comerțuri cu artiști, sub preferințele politicienilor, mai ales ale primarilor dedați la grozăvii de parade electorale, iar dacă organizatorul de spectacole scapă din mână manșa, fără să înțeleagă că un primar nu poate transforma scena în bairam, sluțește de tot peisajul țării acesteia supraîncărcate de gunoaie învelite în cutii oficiale. Slavă, și iar slavă faptului că există impresari cum e Aurel Moga, la rându-i artist la dispoziția bunăvoinței și profesionalismului altor impresari, în atâtea rânduri. Dacă se
AUREL MOGA. EVOLUŢII NERĂMASE SCURT FULGER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382217_a_383546]
-
Radu ȘTEFĂNESCU V Același soare bun ce o răsfață, și scaldă-n dulcea lui lumină floarea, Îi va sluți cândva plăpânda față, Ca un tiran, tăindu-i respirarea Cu toamne lungi, spre iarnă s-o târască, Acolo unde frunzele uscate Se vor întoarce-n criptele de iască Să doarmă somn de ger... și dacă poate Pe un pervaz, îți
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
pare rău c-a lăsat capra să plece de capul ei. Ce sens are, s-a întrebat ea, ca unchiul băiatului să-l bată cu un băț mopani până ce a implorat îndurarea? Asemenea pedepse nu duc la nimic, ci doar sluțesc persoana care le aplică. Dar astea erau chestiuni generale, iar problema ei imediată era de unde să pornească căutarea acelui biet american mort. Și-l imagina pe Clovis Andersen clătinând din cap și spunându-i: „Ei bine, Mma Ramotswe, te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
balta dunăreană, verde-solar, iar gândirea pigmentată cu înțelepciune, dar și cu șiretenie, amintea de carasul cu reflexele lui imprevizibile. Dar, mai ales, femeile frumusețea lor o datorau acelei Brăile rămase printre ochiurile plasei urâtului germinat de oamenii care i-au sluțit chipul. Dacă urmăreai un fotomodel american, era fie din Brăila, fie avea strămoși brăileni, cu o frumusețe unică pentru că purtau în ele un oraș unic. Duceau în sângele lor timpurile străbătute de oraș, iar viitorul le țâșnea prin țâțele atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
izbitură. Dacă totuși încearcă cineva a-l supăra, va fi vai de creasta sa. Așa a aflat crăiasa că a ajuns și a găsit unde locuiește Craiului bărbaților. Atât i-a trebuit, de odihnit nici chip și începu a se sluți în glumă pentru a pune pe crai în încurcătură. Mai întâi și-a turnat pe cap făină atât cât să nu se vadă nici un firicel de păr negru, peste care a îmbrobodit un batic. Hainele de pe ea le-a băgat
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
311 pe lângă care am mers agale, melc prost, încetinel, și, pe la Armenească, o spun fără falsă modestie, l-am depășit un pic; cum trec de Piața Rosetti, de departe văd albind reclama care mă enervează cel mai tare, la Dero, sluțind un zid întreg al Facultății de Chimie (alături, pe zidul dinspre statui, se to-peș-te-n gură minunata ciocolată Poiana); pasajul de la Universitate: jeg, scări de travertin cu dale lipsă, scări rulante delabrate, mizerie matinală (mult deo-se-bită de cea de seară: alți
De fapt, un debut by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7906_a_9231]
-
volumul său, pune la îndemîna clasei politice un îndreptar menit a-i salva onoarea. Urmarea este o carte de o puritate tulburător de anacronică: în litera lui, îndreptarul din Etica politică este ireproșabil, atîta doar că spiritul contemporan e prea sluțit ca preceptele lui Manoilescu să poată mișca pe vreunul dintre politicieni. De fapt, volumul de față are aerul nepoliticos al unui îndemn la conștiință, adică exact ultimul lucru pe care îl poți aștepta de la un om politic, de aceea Etica
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
voiau să ofere un regat pentru un cal, Năstase oferă un cuvânt pentru un deceniu de Președinție. Fostul premier propune să acceptăm un nou substantiv în limba română, închinat lui Traian Băsescu: deformă. "Verbul "a deforma" înseamnă a modifica, a sluți, a urâți, a poci, a prezenta altfel decât este de fapt, a reproduce inexact, a denatura, a falsifica, a altera. Sub aceste înțelesuri, puteți aduna acțiunile și declarațiile lui Traian Băsescu din cele două mandate care se vor încheia curând
Năstase, cadou inedit pentru Băsescu. "Unii voiau să ofere un regat pentru un cal…" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30685_a_32010]
-
nu are". Adrian Năstase a propus "să acceptăm un nou substantiv, în limba română - substantivul "deformă" pe care să i-l închinăm lui Traian Băsescu. Acest cuvânt sintetizează perfect ceea ce a făcut el, timp de 10 ani, în România - a sluțit, a urâțit, a prezentat altfel decât era în fapt, a denaturat, a falsificat, a alterat. În definitiv, dacă unii voiau să ofere un regat pentru un cal, noi putem să-i oferim un substantiv lui Băsescu, pentru zece ani de
Năstase, cadou inedit pentru Băsescu. "Unii voiau să ofere un regat pentru un cal…" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30685_a_32010]
-
a rostogolul și de a încinge o partidă de fotbal, viețuitoarele își etalau lațele. Cea mai nostimă era o cățea cu galoși și aripioare, cu părul strâns într-un coc, amintind de acele femei din preajma dictatorului, care țineau să se sluțească, numai pentru a ieși în evidență consoarta acestuia, numărul doi în ierarhia tiranică. Preludiului îi urmă un cor pe mai multe voci, și unii spectatori crezură că lătratul maidanezilor nu era veritabil, ci o imitație păstrată pe o bandă de
Azilul canin by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/13348_a_14673]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > PAUL CIPRIAN SURUGIU. FLORI ȘI SUFLET Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului E nemilos să rupi flori, dar e macabru să le și sluțești pe pânze, pictându-le naiv, ca pe straie de stambă, ca pe căruțele de la bâlci ori turnându-le în plasticuri reci, fără ființă, fără parfum, mozolite în culorile industriei vopsitorești. De când e lumea, pictorii florilor sunt poeți, melozi, parfumieri. Așa
PAUL CIPRIAN SURUGIU. FLORI ŞI SUFLET de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385289_a_386618]
-
construcțiile anapoda, scuaruri și statui aiurea, distrugerea sistematică a patrimoniului imobiliar) căci trebuie să arătăm că suntem o civilizație europeană, cu standarde privind viața urbană, fără să evaluăm o clipă impactul acestora asupra vieții citadine, asupra esteticii urbane. Oamenii care sluțesc orașul în aceeași măsură în care ruralul se degradează prin necivilizare. Mergem în fundul curții. Mulți vor vota din nou de acolo. Ceilalți, citadinii, vor vota, firește, apreciind rezultatele obținute de aleșii partidului preferat. Le-a cerut cineva vreo evidență a
România din fundul curții () [Corola-blog/BlogPost/338208_a_339537]
-
sufletul și corpusul acestui Neam ancestral, așa cum au fost toți cei ce au rămas în eterna noastră amintire. Sunt obligat să scriu aceste rânduri, pentru că ele vin dintr-o realitate pe care vremurile de astăzi o ridiculizează, o încriminează, o sluțesc, în numele unei neoideologii ucigătoare de identitate, iar Lazăr Lădariu este un simbol de identitate națională în lumea românească, cu precădere în Transilvania. Că au încercat tocmiții zilei „să mi-l omoare la apus de soare” este adevărat, dar s-au
Lui Lazăr Ladariu, Omul cu suflet de Ţară. [Corola-blog/BlogPost/92414_a_93706]
-
pătruns sub piele , căci pe acolo ai intrat în mine și mi-ai neliniștit sângele din vene...acum urlă și aleargă haotic prin trupul meu , meduză-gelatină modelată ușor doar de o clipire de geană peste liniștea mea. Nopți albe mă sluțesc, nimic nu mai e în firea lucrurilor, mâinile au gheare de scos ochii... Și ce frumos mă mângâiai cu glasul tău răstignit dincolo de cer! Ecoul era doar pentru mine! Mă împleteam în valurile sonore ca o prizonieră docilă, fără dorința
DESPRINDERE DE-UN VIS de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361505_a_362834]
-
zisa trădare a Prințului-Domn, Edicule-l leagă în Turnul de sânge Și-l ține în pază, în chin și-n nesomn. Amară urgie în țara turcească, Pedeapsă spre ghiaur se-ndreaptă pe dat`, Căci Beiul Sinan a primit să-l sluțească, Pe Domnul ilustru, frumos și-nvățat. Îl duc pe măgar și oricine îl plânge. Creștinu-i lipsit de urechi și de nas, Gorgonă cu triplă cădere de sânge-n Caftan zdrențuros e purtat prin oraș. Iar Mihnea Turcitul pe tron stă
FRUMOSUL PRINCIPE CERCEL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362405_a_363734]
-
făcut din șapte cărti ale poetului Theodor Răpan autentice albume de artă, prin operele grafice care însoțesc poemele: ,,Dragă Damian! Viața? Apocalipsă a Apocalipsei! Ce ne desparte, azi ne unește! Ce ne-nfioară, doar Moartea zidește! Păsările tale, reptile nebune, îmi sluțesc așternutul! Inima, în galop pe străzile de purpură crudă, căluș, hăituit noaptea în somn. Deliormanul? Să suspine! La Courneuve? Nu mă știe!...” Poștalionul de seară este o carte a întrebărilor și a mirărilor, a clipei și a veșniciei, a dorului
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
greșeli care apar în unele texte postate, ”rănesc” limba maternă a noastră, a tuturor românilor! Toate aceste greșeli dacă rămân necorectate, sunt preluate de noile generații și transmise, la rândul lor, mai departe... Oare dorim ca limba română să fie sluțită de fiecare, precum dorește? Frumusețea unui gând exprimat într-un vers, se pierde atunci când, este prezentată într-o scriere plină de greșeli... Ori de câte ori dau peste aceste greșeli, simt un fel de tristețe deoarece observ cum limba română "se îmbolnăvește" încetul
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
bastioane ale solemnității și ale decenței. Piese de o frumusețe elegant trasată cad în mâinile unor demolatori nu doar fără cultură, ci lipsiți chiar și de acea înnăscută delicatețe în fața purității simple. Unii demolează chiar construind. Demolează autenticul și frumosul, sluțesc peisajul și handicapează sufletele privitorilor. Natura, creație a lui Dumnezeu, e incendiată, braconată, furata, retezată la pământ, lăsată să se irosească sub scaieți. Așa tratează mai-marii darul. Țara-i un SRL. Al lor...” Ce mult adevăr spun aceste cuvinte! Da
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]