113 matches
-
contribuie la însănătoșirea României. Grație lui vom rezolva, în cea mai mare parte, problema șomajului. Toată lumea va avea ceva de făcut. Dacă știi să faci ceva cu mâna ta, nu depinzi de nimeni, ești autonom. Acum, românii bat drumurile Occidentului, slugărind prin străini, în loc să muncească și să prospere în țara lor. Tot ce ar trebui să facem, ca guvern național, ar fi să promovăm micul întreprinzător, breslele și meseriile larg răspândite, ajutate de o industrie performantă și nepoluantă. Acțiuni precise, nu
Preşedintele Clubului de la Roma pe Europa, Dr. Călin Georgescu, despre crunta realitate românească [Corola-blog/BlogPost/92616_a_93908]
-
externe ale României sunt, mai ales, păstrarea identității statului în fața atacului entităților non-statale, adică a corporațiilor și „investitorilor strategici“ de genul fondurilor speculative. România are nevoie de un stat care își servește cu abnegație cetățenii, și nu de unul care slugărește capitalul internațional. Consolidarea și dezvoltarea statului național unitar modern trebuie să fie deviza noastră, așa cum a fost a înaintașilor noștri. Întărirea statului este esențială în vremurile pe care le trăim. Binomul stat-cetățean este cel pe care a funcționat mare parte
Preşedintele Clubului de la Roma pe Europa, Dr. Călin Georgescu, despre crunta realitate românească [Corola-blog/BlogPost/92616_a_93908]
-
ornată cu belșug, Credința compromisă de minciuni, Pe harnic în batjocură plătit, Fecioarele împinse la desfrâu, Dezonorat pe cel desăvârșit, Pe șchiop ținând zburdălnicia-n frâu, știința-nlănțuită de tiran, Talentul explicat de idioți, Apostrofat cel pur, ca grobian, și gardianul slugărind la hoți. Sleit de toate astea, aș pleca, Dar lumii pradă las iubirea mea. LXVIII Obrazul lui, istorie: o hartă A rozelor apuse înainte Ca pudra să urzească-o nouă artă Pe chipul mincinos; când azi morminte Se pângăresc, a
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
București". Am raportat pe cale telegrafică și prin memoriu Generalului Antonescu. [...] Am dreptul să trăiesc din meseria mea și să conduc un ziar, cu atât mai mult cu cât am urmat în viață și în carieră o linie morală, n-am slugărit la diferite persoane mai mult sau mai puțin înalte, pentru ca pe urmă să le bălăcăresc; n-am fost cules beat mort din cârciumi și n-am mâncat bătaie în grădina restaurantului "La Leul și Cârnatul" pentru faptul de a mă
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
Atunci era cuprins de furie, fapt neobișnuit pentru un om calm, mereu cu zâmbetul pe buze. Înjura de Dumnezeu, blestema cerul, pământul, pe ruși, pe americani, pe nemți, statul și pe ăi de‑i stabiliseră o pensie mizerabilă pentru cât slugărise o viață de om, dar cel mai mult televiziunea, care‑i umple pustiul serilor, aducându‑i În casă, cu o nerușinare jignitoare, imensa iluzie a vieții. A doua zi de dimineață, revenindu‑și În fire, cu căința În suflet, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Flămânzi n-ar fi geloasă pe o femeie ca Marina. Fata râse și iar îi fu ciudă. Pe bune, Luana, tu ai văzut-o cum arată? Cum să văd, mă iei vreodată cu tine? Stau toată ziua în casă și slugăresc patru pereți în timp ce bărbatul meu umblă lelea cu femei. Ștefan îi mângâie sânii, îi sărută pântecul alb de porțelan. Îmi pare rău că te-am neglijat. Recunosc, sunt un măgar. Dar, îți jur, nici dacă ar fi frumusețea pământului nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ar întoarce acasă, dar nu știe ce-ar mai putea face cu diploma ei de inginer energetician în țară, la Suceava noastră, care nu mai are nicio întreprindere cu producție de profil industrial. Și atunci, s-a hotărât să-i slugărească în continuare pe doi bătrâni dintr-un orășel de lângă Madrid. O mai leagă de Spania și pensia de urmaș pe care o primește nepotul meu de pe urma tatălui său dispărut în acel masacru. Dar și fecioru-meu mi-a spus că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
urmare, decizia ministerială și aplicarea de către autorități era considerată o imixtiune în treburile Bisericii, dar și o nedreptate făcută acestor oameni. În opinia lui Șerboianu, cei mai mulți dintre călugării vagabonzi fuseseră victimele nedreptăților diverșilor stareți ai mânăstirilor, chiar dacă aceștia i-au "slugărit" aproape un sfert de viață. Șerboianu acuza faptul că autoritățile cunoșteau acest lucru, însă îl ignorau în întregime 69. Asemenea luare de poziție, pe când Șerboianu nici nu împlinise 30 de ani, este demnă de remarcat, arătând, în primul rând, curajul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și cafeaua și zahărul, tot. Apucă-te, Aneto, și șterge, și spală, ierea izinit dulapul ăla că nu-l mai spălai de la Bobotează. Ale dracu lucrurile cînd nu le bagi În seamă, numa ce te trag de mînecă să le slugărești, zău, doamnă Norico, mă și speriai, cum a știut dulapul să-mi ceară mie să văz de el. — Știu eu ce să zic, nu-ți mai bate capul cu asta, a fost o simplă Întîmplare. — Ei, Întîmplare. Io crez că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Atunci era cuprins de furie, fapt neobișnuit pentru un om calm, mereu cu zîmbetul pe buze. Înjura de Dumnezeu, blestema cerul, pămîntul, pe ruși, pe americani, pe nemți, statul și pe ăi de-i stabiliseră o pensie mizerabilă pentru cît slugărise o viață de om, dar cel mai mult televiziunea, care-i umple pustiul serilor, aducîndu-i În casă, cu o nerușinare jignitoare, imensa iluzie a vieții. A doua zi de dimineață, revenindu-și În fire, cu căința În suflet, se apuca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
pas pe care reușise, de bine, de rău, să-l ducă până la capăt. Era convins în acele clipe că, dacă fiecare scriitor din lumea aceasta, ar face un așa de gest nobil, tineretul nu s-ar mai mulțumi numai să slugărească ”la căruța lui Google și a lui Facebook” pentru ca, printr-un simplu click, aceștia să ia de-a gata toată hrana culturală, ci din contră, ar prinde drag de carte. Ba chiar înainte de culcare, se visa citit de o considerabilă
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
drace la talpa iadului tău! Urlete sinistre sfâșiară liniștea pădurii. Necuratul se înfurie de îndrăzneala omului și se ridică amenințător deasupra lor. - Dispari, Satana, în unghierele tale întunecate, în locuri neumblate sau blestemate. Du-te la vrăjitoarele tale care te slugăresc, ia-le sufletul și pârjolește-l în focul iadului tău, hrănește-le cu smoală, dar lasă omenirea cu necazurile, bucuriile și păcatele sale să fie judecată de Domnul, nu de tine, împărat al întunericului!... Deodată o lumină strălucitoare inundă pădurea
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
martiri Când în zi de sărbătoare Trecem, doar, prin cimitir. Nu salvăm țara cu votul Măsluit și cumpărat Când ne iau pe urmă totul Pentru zahărul spurcat... Nu salvăm țara prin rugă, Prin românul Dumnezeu, Nici prin abandon și fugă Slugărind străin lacheu... Nu salvăm țara cu țara Pe sub pernă, când din plâns Ne înăbușă doar seara Lacrimile ce le-am strâns. Nu salvăm țara din umbră Umbra-n somn târându-ne Și pândind moartea cea sumbră Auto-trădându-ne...! Nu salvăm țara
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
mai bine tu, române, deșteaptă-te!, și ascultă încă o dată și încă o dată IMNUL. Legați fedeleș, precum sîntem, de ițe străine, n-avem decît să mergem în sensul indicatoarelor plantate de puterile financiare ale lumii, adică să rămînem în jug, slugărind organismelor cu mască de unitate europeană. Privită cu scepticism încă de la bază, U. E. nu duce la acest moment dorul contestatarilor. Lipsa de legitimitate democratică, imputată de unii constituenți ai Uniunii, este firească, dacă avem în vedere startul: o asociere liberă
OXIGEN PE DATORIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350464_a_351793]
-
să fi fost ferită de astfel de incidente. Așa că afirmația din urmă a lui Samuel o determină pe doamna Marcu să hoho¬tească în sine: „Într-adevăr, madam Ticu-i respectată de soț, are domnul grijă ca ea să nu slugărească pe nimeni!... Totuși, sâmbăta și duminica la ora patru e-n picioare, ca să coafeze miresele, nașele și soacrele pentru nuntă. Deoarece în cele câteva ore de muncă poate câștiga cât în restul săptămânii... Iar atunci când vine la socri, are programări
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
a aplicat, furtul s-a generalizat(privatizări frauduloase, devastări de fabrici și uzine, investiții păguboase, exod masiv de inteligență și forță de muncă). „Ipocriți cum sunt, ne spun să uităm de dictatură, fiindcă azi avem libertate absolută: libertatea de a slugări și cerși pe la porțile străine, de fura, de a jefui, de a avea averi imense”. Democrația s-a confundat cu anarhia, iar discrepanța între bogați și săraci s-a adâncit. Autoarea își devoalează predispozițiile pentru luarea în considerație a laturii
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366639_a_367968]
-
a aplicat, furtul s-a generalizat(privatizări frauduloase, devastări de fabrici și uzine, investiții păguboase, exod masiv de inteligență și forță de muncă). „Ipocriți cum sunt, ne spun să uităm de dictatură, fiindcă azi avem libertate absolută: libertatea de a slugări și cerși pe la porțile străine, de fura, de a jefui, de a avea averi imense”. Democrația s-a confundat cu anarhia, iar discrepanța între bogați și săraci s-a adâncit. Autoarea își devoalează predispozițiile pentru luarea în considerație a laturii
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366638_a_367967]
-
formase.Ideologia marelui Marx, Engels și Lenin nu pătrunsese la noi.Ideologia acestora este adevărata religie a universului.Ea formează omul de tip nou.Nu vedeți?! Dreptaciul are spirit de slugă.La primul apel al căpitanului s-a dus să slugărească.Eu, nici vorbă.Am demnitate proletară. Ori cu noi, ori fără noi, dacă e să fie să se scufunde vasul, se scufundă ... Nu, nu, în destin nu cred.Este o balivernă povestea cu ... ce îți este scris.Omul este stăpânul
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
delicatese! Dar m-am convins că majoritatea străinilor care lucrează la italieni nu au o viață fericită. Vin în țară cu câte o mașină la mâna a doua pentru care muncesc ca slugile. Femeile au o soartă și mai aspră slugărind zi și noapte la babele și moșii italieni... În cei doi ani cât am poposit pe meleagurile italiene am avut suficient timp ca să întâlnesc numeroși concetățeni și să culeg date în special despre viața româncelor de acolo. Unele dintre ele
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
să-L refuzi și să-I spui: nu, Doamne, că zborul durează doar câteva clipe ... Să nu vrei să cerșești veșnicia e-n fire să nu fii interesat de provocări de-nțeles să lași pământul de sus să respire să slugărești lustruind stele din mers Că zborul pică deseori numai seara când heruvimi mulg zorii cu uger de rouă și-ți picură-ntre pleoape arome-o peltea întinsă să-mpartă cerul privirii în două Cum a fost și la începuturile Lumii
EREZII... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356314_a_357643]
-
Împilarea, sărăcia dar mai ales niște incendii puse de o mână criminală și atribuite lui, îl fac pe Grădea să-și ia lumea în cap și să plece în haiducie. Odată cu el, au mai plecat și alții, sătui să tot slugărească boierului pentru o burtă de mâncare. La început, își făcuseră de cap prin pădurile de pe Dealul Muierii. Asta și pentru că erau mai aproape de familiile lor. Aici, ațineau calea celor care mai foloseu vechiul drum dacic ce venea de la Dunăre și
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
întâlnit ceata lui Dragu. După depunerea jurământului de frăție, Grădea și oamenii lui intră în ceata lui Dragu, ceată ce devine și mai puternică. * Băilă, un copil de pripas crescut pe lângă casa boierilor Străchinescu, căzut în dizgrație, este trimis să slugărească la conacul de la moșia acestora din Străchinești. Aici, a ajuns direct sub mâna lui Miulescu, un nepot stricat al boierului, surghiunit și el de familie pentru niște fapte nu tocmai ortodoxe. Pe lângă viața grea de până atunci, cea de acum
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
Constiinta > DECIZIE (TREZIT DIN SOMN ADÂNC) Autor: Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cui să mă plâng că noaptea nu am somn, Când am umblat prin lume ca nătângul Ș-am slugărit din domn în domn? Ziceau ai mei: ”Ți-ai dat cu dreptu-n stângu”. Din vina mea acas' pădurea moare Și avuția mi s-a dus în țări străine, Păcatul meu a ars ogoru-n soare Și azi ai mei abia de
DECIZIE (TREZIT DIN SOMN ADÂNC) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369646_a_370975]
-
O parte din Mărturisitorii credinței și ai jertfei îmbrățișează și misiunea scrisului, zugrăvindu-le în alese scripturi, iar cei ce închină cuvintele numai lui Dumnezeu, le întrupează în sublimele Poeme ale iubirii. În raport de cui slujește sau pe cine slugărește autorul, cuvintele sunt: golașe, peticite, șifonate, îmbrăcate sau preaîmpodobite. De asemenea toate cuvintele sunt croite perfect după chipul și asemănarea autorului. În funcție de adresa Destinatarului cuvintele îmbracă o țesătură fină din brocard, spirituală: teologică, filosofică sau poetică; o țesătură din mătase
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
Lui să se trezească și să înțeleagă odată ce mare crimă a făcut atunci când a betonat „frumusețile" arhitectonice spre consolidarea așa zisei sale „civilizații"! Tot la fel și firavul creator anonim al baladelor face mit dreptății, în fața „coloșilor noștri literați” care slugăresc cu geniul lor (dotare cerească!) figuri criminale mai mari sau mai mici decât stalin, lenin, hitler, pinochet! Privind doar în urma mea, văd cum acei copii din cartierul meu natal care au avut obiceiul de a bate, viola sau chiar de
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]