140 matches
-
viața socială, religioasă, militară și culturală în diferite epoci. Au deținut mari demnități în Sfatul Domnesc, iar în timpul domniei lui Matei Vodă Basarab, Danciu Pârăianu, ctitorul Mănăstirii Polovragi, care deținuse, pe rând, demnitățile: Logo- făt (rang de ministru), Ispravnic, Mare Sluger, Mare Postelnic, este trimis capuchehaie (rang de diplomat - ambasador) la Constantinopol. Asemenea exemple pot continua, dar nefiind istoric de formație, am să prezint câteva personalități de marcă ale literaturii române din neamul Pârâienilor, dar nu înainte de a aminti atestarea documentară
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
Golescu, 1706-1707, Șerban Prisăceanu, 1714-1715; vel postelnic: Dumitrașco Caramanlău, 1688-1704, Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716, Ștefan Pârșcoveanu, 1716, Dumitrache Vlasto, 1717; vel paharnic: Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716; vel stolnic: Barbu Fărcășanu, 1703, Șerban sin Șerban Greceanu, 1703-1710; vel comis: Bunea Grădișteanul, 1700-1703 ; vel sluger: Chircă Rudeanu, 1714-1715, Pătru Obedeanu, 1715; vel pitar: Barbu Fărcășanu, ante 1701, Șerban Greceanu, 1714-1716; vel serdarul: Barbu Brăiloiu, 1713-1714, Drăghici Strâmbeanu, 1716, vel șetrar: Pătru Obedeanu, 1716; vel medelnicer: Preda Ppârșcoveanu1700-1701, Drăghici Strâmbeanu, 1714; vel armaș: Cernica Știrbei, 1701-1704
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
le-a dăruit mânăstirii Strehaia, domnul Constantin Brâncoveanu exclamă:“ Auziți, boieri, cu jafuri și cu nedreptăți face pomene” și continuând rechizitoriul, domnitorul exclamă: „Dar până când aceste jafuri să le faci, clucere Costandine? Eu te-am rădicat și te-am făcut slugeru mare , comisu mare și cluceru mare, al șaselea scaun al divanului și te-am miluit și te-am ținut credincios”. După ce rezumă fraudele comise în trecut, sub alți domni de el, tatăl său și alții din familia sa, cunoscuți ca
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
ce aveau împreună pe moșia moșnenească 2 mori și o făcae, altă tovărășie de acest fel la Gârbovăț pe apa Coșuștei, alta la Hodorasca etc. Sunt încă și mai numeroase cazurile închirierii de locuri pentru mori la Căzănești, spre exemplu, slugerul Costache Viișoreanu avea 2 mori pe moșia moșnenească 27. De altfel, nu numai moșnenii închiriau locuri pentru mori ci și proprietarii de moșii( mai ales mânăstirile). Mânăstirea Tismana avea pe moșia sa de la Erghevița închiriate 5 locuri de moară 28
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
impus de Petru cel Mare în Rusia. Domnitorul și-a format și o echipă de agenți care să-l pună în legătură cu centrele europene sensibile pentru politica sa. Astfel, după P. Cernovodeanu, la Constantinopol avea kapukehaiele sale, Gheorghios Clironomos, Ianachi Porphyrita, slugerul Toma Cantacuzino și al doilea logofăt Ștefan Cantacuzino, la Varșovia era ceaușul David Corbea, pe lângă țarul rus erau Gheorghe Castriotul din Castoria, Panaiot Radu, Pătru Damian, David Corbea și Toader Corbea, iar pe lângă austrieci Ladislau Teodor Dindar, medicul Iacob Pylarino
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-diplomatul-2/ [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
și Teodor Corbea, pentru latină, greacă,maghiară, slavonă și rusă; pentru polonă (Andreas si Nicolaus Wolff). Avea și un secretariat de calitate condus de Maria del Chiaro care folosea și cifre pentru secretizare. A mai cooptat printre sfetnicii săi pe slugerul Toma Cantacuzino, al doilea logofăt Ștefan Cantacuzino (viitorul domn), paharnicul Ianache Văcărescu (care avea să fie executat odată cu domnitorul), negustorul Nicolo Caraiani și Constantin, fiul lui Vasilie din Veneția. S-a găsit, după Paul Cernovodeanu, „o întinsă corespondență nu numai
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-diplomatul-2/ [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
posturile cele mai modeste; în privința lui Tudor Vladimirescu, acei boieri nu se puteau împăca cu ideea că, ajutat de noroc, ar avea șanse a se face Domnitor, uzurpând astfel drepturile lor. Ce fel! Un boiernaș de a treia clasă, un sluger Tudor, să ceară reforme politice și sociale? Și mai ales cu mâna armată? Să ajungă să fie Domn?...”. Fără a relua toate argumentele istoricilor, cred că Tudor Vladimirescu n-ar fi avut intenția „spre a se face Domn”, nedebarasându-se
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Vocatii > ALEXANDRU AVERESCU Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 203 din 22 iulie 2011 Toate Articolele Autorului ALEXANDRU AVERESCU Alexandru Averescu, fiul slugerului Constantin Averescu, fost ofițer în armata țaristă, apoi institutor la Iași și Târgu Frumos s-a născut la 9 martie 1859 în satul Babele de lângă Ismail în sudul Basarabiei, teritoriu ce fusese retrocedat Moldovei prin Tratatul de pace de la Paris
ALEXANDRU AVERESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Alexandru_averescu.html [Corola-blog/BlogPost/367409_a_368738]
-
În documentele din1808 despre pricina dintre Marica Săvoiu polcovniceasă și moșnenii din Roșiuța, pe de o parte, și Tudor, pe de altă parte, pentru 406 stânjeni de moșie din hotarul Lupoița, cel din urmă este menționat cu rangul boieresc de sluger, dar și cu numele de Vladimirescu comandirul. În anul 1808, precizează documentul, Tudor se găsea la Cerneți, iar fratele său Papa logofătul la Divanul Craiovei. În anul 1806, Tudor adăuga numele de Vladmirescu , adică cel din Vladimirii Gorjului pentru mehedințeni
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433222513.html [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
fi putut avea atâta putere în societate încât să facă propria-i lege prin părțile vestice ale Țării Românești, să ajungă dintr-un simplu moșnean din Vladimiri mic boier cu rang de postelnic (1801), biv vtori comis! (1806) și, apoi, sluger, în baza căruia să i se acorde gradul/funcția de comandir al pandurilor, sau ctitor al bisericii din Prejna (1806-1808), calitate lângă un alt boier Gheorghe Duncea („jipan Gheorghe Duncea”) ?! Orice răspuns ar fi dat nu poate fi lispit de
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433222513.html [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
genial ar fi fost tânărul Tudor din Vladimirii Gorjului, la nivelul dinamicii sociale din primii ani ai secolului al XIX-lea, ascensiunea lui fulminantă către considerația prietenului și colaboratorului său Gheorghe Duncea din Prejna „de prea bunul și prea înțeleptul sluger Theodor Vladimirescu”, care gânditu-sa să scape Țara Românească de fanarioți este greu de acceptat de o minimă logică. Tot din „memoriul” lui Gheorghe Duncea, apreciat de istoricul Emil Vârtosu ca „cea dintâi istorie a lui Tudor Vladimirescu”, editat în
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433222513.html [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
șederea copilului Tudor în Prejna timp de șase ani, și apoi la moșia Glogoveanului de lângă Baia de Aramă și la Craiova unde a învățat trei ani „carte boierească” împreună cu fiul boierului Ioniță Glogoveanu, Nicolae. După terminarea învățăturii „a ajuns la boieria de Sluger”. Atunci - se pare - că Glogoveanu l-a numit mai mare peste moșiile sale din Baia de Aramă, Glogova și Filiași. Dacă corelăm și alte date biografice, precum numirea lui Tudor Vladimirescu ca vătaf de plai (1806), călătoriile negustorești în Transilvania și la
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433222513.html [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
posturile cele mai modeste; în privința lui Tudor Vladimirescu, acei boieri nu se puteau împăca cu ideea că, ajutat de noroc, ar avea șanse a se face Domnitor, uzurpând astfel drepturile lor. Ce fel! Un boiernaș de a treia clasă, un sluger Tudor, să ceară reforme politice și sociale? Și mai ales cu mâna armată? Să ajungă să fie Domn?...”. Fără a relua toate argumentele istoricilor, cred că Tudor Vladimirescu n-ar fi avut intenția „spre a se face Domn”, nedebarasându-se
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406709228.html [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
Golescu, 1706-1707, Șerban Prisăceanu, 1714-1715; vel postelnic: Dumitrașco Caramanlău, 1688-1704, Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716, Ștefan Pârșcoveanu, 1716, Dumitrache Vlasto, 1717; vel paharnic: Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716; vel stolnic: Barbu Fărcășanu, 1703, Șerban sin Șerban Greceanu, 1703-1710; vel comis: Bunea Grădișteanul, 1700-1703 ; vel sluger: Chircă Rudeanu, 1714-1715, Pătru Obedeanu, 1715; vel pitar: Barbu Fărcășanu, ante 1701, Șerban Greceanu, 1714-1716; vel serdarul: Barbu Brăiloiu, 1713-1714, Drăghici Strâmbeanu, 1716, vel șetrar: Pătru Obedeanu, 1716; vel medelnicer: Preda Pârșcoveanu1700-1701, Drăghici Strâmbeanu, 1714; vel armaș: Cernica Știrbei, 1701-1704
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
le-a dăruit mânăstirii Strehaia, domnul Constantin Brâncoveanu exclamă:“ Auziți, boieri, cu jafuri și cu nedreptăți face pomene” și continuând rechizitoriul, domnitorul exclamă: „Dar până când aceste jafuri să le faci, clucere Costandine? Eu te-am rădicat și te-am făcut slugeru mare , comisu mare și cluceru mare, al șaselea scaun al divanului și te-am miluit și te-am ținut credincios”. După ce rezumă fraudele comise în trecut, sub alți domni de el, tatăl său și alții din familia sa, cunoscuți ca
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
care ca un om înțelept, cuminte, nu le-a ignorat. Dimpotrivă, zeci de ani, urmașul moșnenilor din Prejna și Vladimiri a muncit neabătut pentru a accede pe scara socială, a agonisi o avere importantă, pe măsura rangului său de boier( sluger), de comandir de panduri (parucic) și dregător ( vătaf de plai). Astfel prin faptele sale de dinainte și din timpul Revoluției Tudor dezminte aprecieri eronate cu privire la așa zisa sa atitudine antiboierească. În fapt Tudor a vrut și a luptat pentru a
DR.MITE MĂNEANU, 192 ANI DE LA REVOLUŢIA DON 1821. TUDOR VLADIMIRESCU OMUL EPOCII SALE. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_192_ani_de_l_varvara_magdalena_maneanu_1369043692.html [Corola-blog/BlogPost/354916_a_356245]
-
de la Odobescu moștenește erudiția, de la Geo Bogza a împrumutat precizia datelor, a faptelor, iar de la Ilie Purcaru precizia și siguranța judecății, uneori întinse până la paroxism. Că așa stau lucrurile, ne-o demonstrează autorul în prezentarea Mănăstirii Tismana, ori în pseudocronicile slugerului Tudor, prejneanul a cărui răsuflare o simți și azi pe toate cărările păstorite de dânsul în Plaiul Cloșanilor. Preluând tradiția înaintașului Constantin D. Ionescu ( din volumul „Prin Munții Mehedințiului”, publicat la Craiova, prin anul 1935), Cornel Boteanu se dezvăluie însă
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Prof_titu_dinut_saga_despre_iovana_io_gheorghe_stroia_1355123022.html [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
Munții Mehedințiului: întâlnirea cu Iovana la conacul de la izvoarele Cernei și la pomana Marioarei Raicu din Gărdăneasa, prezentarea unor variante ale baladei lui Iovan Iorgovan, drumeție la schitul Cioclovina, imagini ale șantierului pentru construirea barajului de pe Cernă, secvențe din zavera slugerului Tudor, isprăvile ctitoriței Victoria Răduică ridicând biserica din Băluța, întâlniri sporadice cu învățătoarea Iovana de la școala din Băluța, povestea vrăjitoarei Muraica din Dâlma, dar și câteva dintre descântecele ei, biografia învățătorului Al. M. Popescu din Răiculești-Ponoarele, cântecele zorilor din Plaiul
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Prof_titu_dinut_saga_despre_iovana_io_gheorghe_stroia_1355123022.html [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
Județul Brăila se va reînființa temporar, în timpul războiului ruso - turc din 1806-1812, sub ocupația rusească; el va avea atunci drept cârmuitori doi ispravnici, întocmai ca și celelalte județe muntene; la 3 februarie 1811, acești ispravnici erau serdarul Scarlat Cerchez și slugerul Iancu Fotino. În ceea ce privește autoritatea tutelară, cetatea și raiaua Brăilei depindeau de sangiacatul de Silistra; tot de aceasta depindeau și Chilia și Cetatea Alba, în timp ce Giurgiul și Turnul erau sub autoritatea sangeacatului de Nicopole. Brăilei i s-a acordat de la început
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
anul 1625 prin care domnitorul Țării Românești Alexandru Coconul îi dă logofătului Zaharia din Băbeni „moșia de la Budești din funia haraborească partea lui Hondoc a patra parte și de la Stoica și Comăniță”. În satul Budești boierii Diculești (în frunte cu slugerul Alexandru Diculescu despre care se vorbește în documentele sec al XVII-lea ) construiesc în 1825 o biserică de zid cu hramul Sf.Nicolae. Satul Băbeni este cunoscut din anul 1625 dintr-un document prin care domnitorul Alexandru Coconul întărește stăpânirea
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
preotului paroh Vasile Chețean și a majorității credincioșilor la Biserica Greco-Catolică, a devenit biserica parohială unită. Pisania originală, dăltuită în piatră în limba slavonă veche, pe arhitrava ușii bisericii, din păcate nedatată, menționează: "Eu Raț Mihail cu mila lui Dumnezeu sluger, am zidit în numele Domnului Dumnezeu, Domnul să ierte." În centrul pisaniei se află blazonul Rácz de Galgó, acordat lui Petru Rácz și familiei sale în 16 Iulie 1585 de către principele Ștefan Bathory, regele Poloniei, pentru îndeplinirea cu succes a misiunii
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
când după pacea de la Adrianopol (1829 și după războiul ruso-turc dintre anii 1828-1829) au apărut posibilități pentru mai mulți ani de liniște în țările române. În timpul revoluției de la 1821 Craiova devine bază militară pentru pandurii conduși de Tudor Vladimirescu, fost sluger pe moșia boierului craiovean Glogoveanu. În timpul ocupației țariste (1828 - 1834), Craiova cunoaște creșteri economice importante. Existau în 1832 un număr de 595 de prăvălii, din care „197 de lemn și 398 de zid”. Orașul se menține ca centru comercial al
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
fratele său mai mic, Gheorghe, în vârstă de numai 17 ani, pe care l-a pus sub ordinele unui anume căpitan Iordache Hristofi. Atitudinea căpitanului Ion Magheru lasă de dorit, căci, lăsat în județ împreună cu vărul său Papa Vladimirescu, fratele slugerului Tudor, se țin împreună de silnicii și răzbunări contrar ordinelor date de conducătorul lor. După înfrângerea revoluției, Ion, împreună cu toată familia sa, fuge la Sibiu de teama represaliilor ocupanților turci. Aici, se îmbolnăvește grav, fiind obligat să se mute în
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
", (1827 - 8 mai 1868), mare filantrop slătinean. Fiul al slugerului Scarlat Varipati, care în 1784 îndeplinea funcția de ispravnic, corespondentul funcției de prefect de astăzi, în Ialomița și al Enencăi Varipati." Prin testament, Varipati a lăsat primăriei Slatina moșia Sârbii Măgura și locuri în hotarul satului Sprâncenata, precum și toate avuțiile
Ioan Varipati () [Corola-website/Science/336883_a_338212]
-
grup de oameni care se băjenesc din cauza greutăților. Haiducii se gândesc să-i ajute pe oameni cu bani, dar Șaptecai își dă seama că banii pe care îi va da oamenilor vor fi luați de la ei de autorități. Auzind că slugerul Tudor din Vladimiri strânge o oaste ca să izbăvească țara de greutăți, Anghel vrea să-și aducă și el contribuția. Astfel, el îl trimite pe Voinea la Brașov pentru a negocia cu armurierul Hans Müller de pe Ulița Negustorilor cumpărarea a 2-3
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]