140 matches
-
lui Sadoveanu e clar: cu baltagul. În schimb, unul dintre ucigași moare pe o cale neașteptată: sugrumat de cîinele victimei sale. Un roman de Radu Rosetti se intitulează explicit: Cu paloșul. Același autor are în alt roman, Pacatele slugeriului, un sluger bun țintaș, un fel de campion la pistol viteză. Performanțele atribuite de Rosetti slugerului, pe vremea unor pistoale cu cremene, sînt absolut incredibile. Paloșul e utilizat eficient de Ștefan cel Mare împotriva trădătorului paharnic Ulea. La Delevrancea faza se petrece
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
cale neașteptată: sugrumat de cîinele victimei sale. Un roman de Radu Rosetti se intitulează explicit: Cu paloșul. Același autor are în alt roman, Pacatele slugeriului, un sluger bun țintaș, un fel de campion la pistol viteză. Performanțele atribuite de Rosetti slugerului, pe vremea unor pistoale cu cremene, sînt absolut incredibile. Paloșul e utilizat eficient de Ștefan cel Mare împotriva trădătorului paharnic Ulea. La Delevrancea faza se petrece în culise. Domnitorul revine în scenă și se scuză oarecum pentru fapta sa de
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
ceresc După cum bine se știe, România s-a trezit tîrziu la o viață publică aerobă, și acest lucru s-a întîmplat, cu aproximație, în intervalul care începe cu vandalismul lui Tudor Vladimirescu și care nu s-a terminat nici astăzi. Slugerul Tudor însuși, bogat în rîvnă și sărac în prejudecăți atunci cînd se punea problema soldei, în bune relații, după caz, și cu turcii, și cu grecii, și cu rușii, se simte dator să-l consilieze pe Caragea, cu prilejul unei
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
de iconostase, de uși împărătești și de uși propriu-zise nu este sculptură în sensul consacrat al cuvîntului, pînă pe la mijlocul secolului XIX spațiul românesc nu a cunoscut sculptura ca exercițiu curent și ca practică însușită. Doar la cîteva decenii bune după ce slugerul Tudor își manifesta europenismul prin admirația mărturisită pentru drumurile austriece, după ce odraslele boierilor se întorc de la Paris cu lecția modernității bine însușită, cu legături ferme prin diverse loje și cu proiecte pe jumătate romantice, pe jumătate politice de transformare a
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
de iconostase, de uși împărătești și de uși propriu-zise nu este sculptură în sensul consacrat al cuvîntului, pînă pe la mijlocul secolului XIX spațiul românesc nu a cunoscut sculptura ca exercițiu curent și ca practică însușită. Doar la cîteva decenii bune după ce slugerul Tudor își manifesta europenismul prin admirația mărturisită pentru drumurile austriece, după ce odraslele boierilor se întorc de la Paris cu lecția modernității bine însușită, cu legături ferme prin diverse loje și cu proiecte pe jumătate romantice, pe jumătate politice, de transformare a
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
din Vlașca", numitul Gherlan Chioru. Tâlhar sângeros, anarhist pe cont propriu și fără Dumnezeu, o mai veche cunoștință a călugărului Teodosie, tămăduitor și vrăjmaș neîmpăcat al stăpânirii, tăinuitorul armelor pregătite pentru răscoală ce se va porni prin unirea cu pandurii slugerului Vladimirescu, aflați pe drumul spre București. Blestemul și demonia de la Tragă Șerpilor se vor exorciza prin ieșirea din inerție, împilare și neunire a stăpânilor acelor locuri în care s-au învrednicit să trăiască din vechime. O reabilitare a genealogiei lor
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
Uite o definiție în DEX online: variantă a lui sluger, desemnând un intendent, un șef al slugilor de la Curte, subs. masculin- culcer. Rodica Culcer. TVR. Are rost să mai căutăm în ziare descrierea ”discuției” dintre Directorul Știrilor TVR și Vodă? Mai bine să vedem ce-am mai putea găsi prin
Ziare, la zi: EvZ are permis pentru vânatul cu pene. Fazanul e Boc () [Corola-journal/Journalistic/27973_a_29298]
-
impus de Petru cel Mare în Rusia. Domnitorul și-a format și o echipă de agenți care să-l pună în legătură cu centrele europene sensibile pentru politica sa. Astfel, după P. Cernovodeanu, la Constantinopol avea kapukehaiele sale, Gheorghios Clironomos, Ianachi Porphyrita, slugerul Toma Cantacuzino și al doilea logofăt Ștefan Cantacuzino, la Varșovia era ceaușul David Corbea, pe lângă țarul rus erau Gheorghe Castriotul din Castoria, Panaiot Radu, Pătru Damian, David Corbea și Toader Corbea, iar pe lângă austrieci Ladislau Teodor Dindar, medicul Iacob Pylarino
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
și Teodor Corbea, pentru latină, greacă,maghiară, slavonă și rusă; pentru polonă (Andreas si Nicolaus Wolff). Avea și un secretariat de calitate condus de Maria del Chiaro care folosea și cifre pentru secretizare. A mai cooptat printre sfetnicii săi pe slugerul Toma Cantacuzino, al doilea logofăt Ștefan Cantacuzino (viitorul domn), paharnicul Ianache Văcărescu (care avea să fie executat odată cu domnitorul), negustorul Nicolo Caraiani și Constantin, fiul lui Vasilie din Veneția. S-a găsit, după Paul Cernovodeanu, „o întinsă corespondență nu numai
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
de uși împărătești și de uși propriu-zise nu este sculptură în sensul consacrat și profund al cuvîntului, pînă pe la mijlocul secolului XIX spațiul românesc nu a cunoscut sculptura ca exercițiu curent și ca practică însușită. Doar la cîteva decenii bune după ce slugerul Tudor își manifesta europenismul prin admirația mărturisită pentru drumurile austriece, după ce odraslele boierilor se întorc de la Paris cu lecția modernității bine însușită, cu legături ferme prin diverse loje și cu proiecte pe jumătate romantice, pe jumătate politice, de transformare a
Sculptura românească între Apus și Răsărit by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9690_a_11015]
-
de uși împărătești și de uși propriu-zise nu este sculptură în sensul consacrat și profund al cuvîntului, pînă pe la mijlocul secolului XIX spațiul românesc nu a cunoscut sculptura ca exercițiu curent și ca practică însușită. Doar la cîteva decenii bune după ce slugerul Tudor își manifesta europenismul prin admirația mărturisită pentru drumurile austriece, după ce odraslele boierilor se întorc de la Paris cu lecția modernității bine însușită, cu legături ferme prin diverse loje și cu proiecte pe jumătate romantice, pe jumătate politice, de transformare a
Paradoxurile statuarului românesc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9193_a_10518]
-
cîți intelectuali mai au azi pofta de a-l face. Rezultatul e un volum al cărui farmec te învăluie tocmai în măsura în care evocă o lume veche și plină de miresme tari. Cinurile boierești cu sunetul lor arhaic (logofăt, clucer, serdar, armaș, sluger, pitar etc.), detaliile heraldice (cap de taur cu botul străpuns de o săgeată, stele în opt colțuri, acvile purtîndu-și în plisc crucea) și extrasele din catastifurile vremii (de pildă, actul de botez al viitorului general Dimitrie Lecca: „Ca urmare a
Între herburi și zapise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4894_a_6219]
-
Hunedoara, Șos. Ștefan cel Mare, Calea Floreasca, Str. Ceaikovski, Str. Barbu Văcărescu, Str. Fabrica de Glucoză, Str. Gara Herăstrău, Bd. Dimitrie Pompeiu, Str. Petricani, Bd. Lacul Tei, Str. Teiul Doamnei, Șos. Colentina, Str. Doamna Ghica, Str. Heliade între Vii, Str. Slugerului, Str. Baicului, Șos Pantelimon, Bd. Pierre de Coubertin, Stadionul Național, Bd. Pierre de Coubertin, Șos. Pantelimon. Autobuzele vor purta inscripția de traseu: ,,N125: CFR Constanța-Lacul Tei-Granitul”.
RATB: 10 linii vor fi reorganizate. Iată noile trasee by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/51587_a_52912]
-
de uși împărătești și de uși propriu-zise nu este sculptură în sensul consacrat și profund al cuvîntului, pînă pe la mijlocul secolului XIX spațiul românesc nu a cunoscut sculptura ca exercițiu curent și ca practică însușită. Doar la cîteva decenii bune după ce slugerul Tudor își manifesta europenismul prin admirația mărturisită pentru drumurile austriece, după ce odraslele boierilor se întorc de la Paris cu lecția modernității bine însușită, cu legături ferme prin diverse loje și cu proiecte pe jumătate romantice, pe jumătate politice, de transformare a
Statuarul românesc între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6603_a_7928]
-
de uși împărătești și de uși propriu-zise nu este sculptură în sensul consacrat și profund al cuvîntului, pînă pe la mijlocul secolului XIX spațiul românesc nu a cunoscut sculptura ca exercițiu curent și ca practică însușită. Doar la cîteva decenii bune după ce slugerul Tudor își manifesta europenismul prin admirația mărturisită pentru drumurile austriece, după ce odraslele boierilor se întorc de la Paris cu lecția modernității bine însușită, cu legături ferme prin diverse loje și cu proiecte pe jumătate romantice, pe jumătate politice, de transformare a
Statuarul românesc între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6393_a_7718]
-
mai târziu, în 1797 și apoi în 1803, moșia intrând definitiv sub stăpânirea familiei Rosetti (vezi anexele!). Nu putem decât bănui motivele pentru care 118 Anghelușa, fiica vameșului Dumitru și soția lui Simion neguțătorul dăruiește lui Manolache Ruset, biv vel sluger, satul Hilipeni, cu siliște, moara, heleșteul, viile, arina, partea de pădure și cu tot venitul. Așa cum se întâmpla atunci, ca și acum, se uza de influență și protecție și nu este exclus ca marele boier Manolache Ruset să fi uzat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ce aveau împreună pe moșia moșnenească 2 mori și o făcae, altă tovărășie de acest fel la Gârbovăț pe apa Coșuștei, alta la Hodorasca etc. Sunt încă și mai numeroase cazurile închirierii de locuri pentru mori la Căzănești, spre exemplu, slugerul Costache Viișoreanu avea 2 mori pe moșia moșnenească 27. De altfel, nu numai moșnenii închiriau locuri pentru mori ci și proprietarii de moșii( mai ales mânăstirile). Mânăstirea Tismana avea pe moșia sa de la Erghevița închiriate 5 locuri de moară 28
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Vocatii > ALEXANDRU AVERESCU Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 203 din 22 iulie 2011 Toate Articolele Autorului ALEXANDRU AVERESCU Alexandru Averescu, fiul slugerului Constantin Averescu, fost ofițer în armata țaristă, apoi institutor la Iași și Târgu Frumos s-a născut la 9 martie 1859 în satul Babele de lângă Ismail în sudul Basarabiei, teritoriu ce fusese retrocedat Moldovei prin Tratatul de pace de la Paris
ALEXANDRU AVERESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367409_a_368738]
-
posturile cele mai modeste; în privința lui Tudor Vladimirescu, acei boieri nu se puteau împăca cu ideea că, ajutat de noroc, ar avea șanse a se face Domnitor, uzurpând astfel drepturile lor. Ce fel! Un boiernaș de a treia clasă, un sluger Tudor, să ceară reforme politice și sociale? Și mai ales cu mâna armată? Să ajungă să fie Domn?...”. Fără a relua toate argumentele istoricilor, cred că Tudor Vladimirescu n-ar fi avut intenția „spre a se face Domn”, nedebarasându-se
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
Golescu, 1706-1707, Șerban Prisăceanu, 1714-1715; vel postelnic: Dumitrașco Caramanlău, 1688-1704, Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716, Ștefan Pârșcoveanu, 1716, Dumitrache Vlasto, 1717; vel paharnic: Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716; vel stolnic: Barbu Fărcășanu, 1703, Șerban sin Șerban Greceanu, 1703-1710; vel comis: Bunea Grădișteanul, 1700-1703 ; vel sluger: Chircă Rudeanu, 1714-1715, Pătru Obedeanu, 1715; vel pitar: Barbu Fărcășanu, ante 1701, Șerban Greceanu, 1714-1716; vel serdarul: Barbu Brăiloiu, 1713-1714, Drăghici Strâmbeanu, 1716, vel șetrar: Pătru Obedeanu, 1716; vel medelnicer: Preda Pârșcoveanu1700-1701, Drăghici Strâmbeanu, 1714; vel armaș: Cernica Știrbei, 1701-1704
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
le-a dăruit mânăstirii Strehaia, domnul Constantin Brâncoveanu exclamă:“ Auziți, boieri, cu jafuri și cu nedreptăți face pomene” și continuând rechizitoriul, domnitorul exclamă: „Dar până când aceste jafuri să le faci, clucere Costandine? Eu te-am rădicat și te-am făcut slugeru mare , comisu mare și cluceru mare, al șaselea scaun al divanului și te-am miluit și te-am ținut credincios”. După ce rezumă fraudele comise în trecut, sub alți domni de el, tatăl său și alții din familia sa, cunoscuți ca
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
de la Odobescu moștenește erudiția, de la Geo Bogza a împrumutat precizia datelor, a faptelor, iar de la Ilie Purcaru precizia și siguranța judecății, uneori întinse până la paroxism. Că așa stau lucrurile, ne-o demonstrează autorul în prezentarea Mănăstirii Tismana, ori în pseudocronicile slugerului Tudor, prejneanul a cărui răsuflare o simți și azi pe toate cărările păstorite de dânsul în Plaiul Cloșanilor. Preluând tradiția înaintașului Constantin D. Ionescu ( din volumul „Prin Munții Mehedințiului”, publicat la Craiova, prin anul 1935), Cornel Boteanu se dezvăluie însă
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
Munții Mehedințiului: întâlnirea cu Iovana la conacul de la izvoarele Cernei și la pomana Marioarei Raicu din Gărdăneasa, prezentarea unor variante ale baladei lui Iovan Iorgovan, drumeție la schitul Cioclovina, imagini ale șantierului pentru construirea barajului de pe Cernă, secvențe din zavera slugerului Tudor, isprăvile ctitoriței Victoria Răduică ridicând biserica din Băluța, întâlniri sporadice cu învățătoarea Iovana de la școala din Băluța, povestea vrăjitoarei Muraica din Dâlma, dar și câteva dintre descântecele ei, biografia învățătorului Al. M. Popescu din Răiculești-Ponoarele, cântecele zorilor din Plaiul
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
care ca un om înțelept, cuminte, nu le-a ignorat. Dimpotrivă, zeci de ani, urmașul moșnenilor din Prejna și Vladimiri a muncit neabătut pentru a accede pe scara socială, a agonisi o avere importantă, pe măsura rangului său de boier( sluger), de comandir de panduri (parucic) și dregător ( vătaf de plai). Astfel prin faptele sale de dinainte și din timpul Revoluției Tudor dezminte aprecieri eronate cu privire la așa zisa sa atitudine antiboierească. În fapt Tudor a vrut și a luptat pentru a
DR.MITE MĂNEANU, 192 ANI DE LA REVOLUŢIA DON 1821. TUDOR VLADIMIRESCU OMUL EPOCII SALE. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354916_a_356245]
-
Golescu, 1706-1707, Șerban Prisăceanu, 1714-1715; vel postelnic: Dumitrașco Caramanlău, 1688-1704, Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716, Ștefan Pârșcoveanu, 1716, Dumitrache Vlasto, 1717; vel paharnic: Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716; vel stolnic: Barbu Fărcășanu, 1703, Șerban sin Șerban Greceanu, 1703-1710; vel comis: Bunea Grădișteanul, 1700-1703 ; vel sluger: Chircă Rudeanu, 1714-1715, Pătru Obedeanu, 1715; vel pitar: Barbu Fărcășanu, ante 1701, Șerban Greceanu, 1714-1716; vel serdarul: Barbu Brăiloiu, 1713-1714, Drăghici Strâmbeanu, 1716, vel șetrar: Pătru Obedeanu, 1716; vel medelnicer: Preda Ppârșcoveanu1700-1701, Drăghici Strâmbeanu, 1714; vel armaș: Cernica Știrbei, 1701-1704
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]