8 matches
-
n malul ei cel sfânt. Mi-e dor când Toamna poposește Cu gând incendiat, pământul Cu frunze galbene Căzute-n codru, Și-n holdă-i pârguit Tot fructul. Mi-e dor de Iarna sidefie Cu-albastru’zare Sau cu violet smălțat. Mi-e dor de Fulgii mlădioși Ce plâng metalic, cadențat. Mi-e dor de Focul care arde, Eu să fiu lângă fereastră, Să văd afară Cum tot ninge... S-ascult încet Sonata noastră ! Referință Bibliografică: Sonata Anotimpurilor / Constanța Abălașei Donosă
SONATA ANOTIMPURILOR de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1456492298.html [Corola-blog/BlogPost/377964_a_379293]
-
flăcăra vifor turbat" (Decebal, în "Convorbiri literare", III, 1896, p. 3.), "Luna pribegește singură pe marea cea fără margini a bolturilor ceriului" (Tuhutum, în "Convorbiri literare", IV, 1870, p. 155), "Un cântec... așa de limpede, așa de moale, așa de smălțat tremura prin aerul nopții..., topea coaja tăriei bătainice și-ți îndulcea și îmblânzea inima" ( Decebal, loc. cit. p. 5) 56 La apariția romanului Răzbunarea lui Anastase, I. L. Caragiale remarca în "Epoca literară" nr. 2, 1896: "Povestirea d-lui Ciru Oeconomu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
caldul sânge Rădăcini de magmă-adâncă. Peste secole te-nalță Vechi milenii ce-au trecut; Limbă dulce, plai de glorii, Calm, prin vifor renăscut ! POEȚILOR VĂCĂREȘTI Pe strada mea cresc umbre mari de tei și păsări prinse-n trilul muzical, Grădinile smălțate - un pocal... Pe strada cu inscripția de Trei. Duioase, se răsfrâng din Văcărești Imaginile pure de tulpini, Din care floarea prinde rădăcini și dulcea limbă, caldă, ca-n povești. Dintr-un clavir cu clape de sidef și muzicale ritmuri de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
din această lume, deveniseră simple bile pasive, străvezii ca globii oculari cu contragreutate de plumb ai păpușilor. Cât de stranie fusese dimineața! De cum deschisese ochii, în odaia sa cu chirie, privirea îi căzuse pe curba albastră a ligheanului ce aștepta, smălțat și pur, pe stativul său. Lumina puternică dar rece a zorilor îl tăia din umbră cu o precizie și-o claritate a desenului cum numai o lanternă magică ar fi putut-o face. Ligheanul era mai adevărat decât tot ce
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Se-ntorseseră schimbați și tăcuți. Era acum rândul lui Vasile să bată hotărât la ușa casei de bârne. În depărtare urlau lupii, coborâți de la munte. Intrase într-o odaie-n care era pusă masa ca la nuntă. Sobele din cărămizi smălțate, ce purtau ca semne soarele, luna, păsări măiestre și brăduți, duduiau și-n odaie era cald ca sub plapomă. La masa-ncărcată stăteau oameni și muieri, cu fețele rumene de rachiu, spunând snoave și cimilituri. Pe pereți întindeau aripele ștergare
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
aș aduce pentru că ți-ar face curte ca toți ceilalți și pentru că l-ai ocărî. Nu l-aș ocărî, l-aș spânzura, pentru că mi-a stricat, cu excepția dumnealui, socotelile bune despre ceilalți. Mini căută în aer spânzurătorile. Întâlni, zvelt și smălțat cu crini de porțelan, stâlpul telegrafului. Firele diafane palpitau și muzica lor fină o auzeai ca pe o închipuire. Minunat instrument al inteligenței, pe care se cânta melodia poemului omenesc al civilizației, aventura extraordinară, pe care cosmul se miră el
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
făcuse de tablă ușoară ca un vânt, era tot mai greu la noi pe pământ. Iată că peste literele de atunci se lăsa un verde întunecat ca la cojile de nuci. Le curățam de învelișul transparent, laptele închegat, necopt și smălțat părea deocheat, neliniștit, echilibrat în găoace surpat! Era Echinox și la propriu și la figurat! Am luat foaia acasă; între zi și noapte, lumina se arată cu grijă, se ascunde între palmele neîncercate și plăpânde. Câți ani au trecut de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
bogat, moale și dulce"; "nebună, săltătoare, zglobie"; "ciripiturile ei argintii și călduroase, aprinse, fierbinți"; "dulce și acră, acrișoară și dulceagă"; "o gospodină bătrînă, cinstită, harnică, vioaie, cuminte, neobosită și neodihnită"; "o doină jalnică, molatică, domoală, pătrunzătoare"; "valea-nverzită, înflorită și smălțată"; "micșunele, galbene, roșii, albastre, pestrițe"; "apă proaspătă, rece și curată"; "un miros îmbătător, adormitor, omorîtor de dulce"; "casele proprietarului, albe, drepte, înalte, mari, bogate și fudule"; "soarele de primăvară, mîndru, mare, aprins, rotund"; "moșul bătrîn, cuminte, liniștit, înțelept, domol..." Peste
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]