43 matches
-
E VRĂJEALĂ!... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului m-am luat cu iarna, furat de amintiri și am uitat că țara, încă-i pe chituci; m-aburise vinul cu dulcile-i smintiri: am văzut norodul în straie de haiduci. răsucind omătul, de la munte-n vale, se dădeau de-a dura cârduri de moșnegi și pluteau prin aer damfuri de sarmale, ca niște ofrande, pentru drepții regi. se adunase-n sânge, clocote fierbinți
DE NU-I MONDIALĂ, CRIZA E VRĂJEALĂ!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/De_nu_i_mondiala_criza_e_vrajeala_george_safir_1358752107.html [Corola-blog/BlogPost/342379_a_343708]
-
Cu gândul la nemuriri, fascinați trăim alene, Cu păcatul cel dintâi prins în taină de călcâie; Cu scheleticele brațe mreje urcă din abisuri, Fac din pieritor un Narcis, iubind a sa plămădire, Moștenind delir de sânge, de aur pân’ la smintire, Îl cuprind și îl destramă, pomenindu-i paradisuri; Și de vrem noi, pieritorii, să ne agățăm de luntre, Peste ape adâncite, ochi eterici ca fantasme, Când se fac rază de moarte, când se fac soare de basme, Ne-amintesc că
AUTOR MĂDĂLINA BĂRBULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1427988680.html [Corola-blog/BlogPost/367966_a_369295]
-
TOAMNA Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 266 din 23 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mă pândește toamna, azi, după perdele, Răscolind, ispită, printre amintiri; Înspre cer se-nalță stafii din podele, Vinul îmi trezește ni ș te dulci smintiri. Ochii tăi de toamnă zgândără prin mine, Mă îmbată gustul sânilor sub ie; Ca pe-un prunc în leagăn vor să mă aline Și, cu doru-n brațe, plec haihui prin vie. Palidă și caldă luna te răsfață, Razele-ți dezmiardă
MĂ PÂNDEŞTE TOAMNA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ma_pandeste_toamna.html [Corola-blog/BlogPost/355779_a_357108]
-
căutat este in tine, De nu speram, apăruta-i lângă mine De n-ai fi tu, “altarul mi-ar fi gol, Pentru altceva-n lume nu mă scol, Mi-ar fi goală iubire, toata simțirea, Și “nobil mi-aș îmbrățișa smintirea.. Referință Bibliografică: Dacă n-ai fi tu.. / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1577, Anul V, 26 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DACĂ N-AI FI TU.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1429997249.html [Corola-blog/BlogPost/353964_a_355293]
-
va rămâne el însuși ȘI DACĂ AI IUBIT PE DEPLIN o ființă tocmai stingându-se, orice ai fi făcut, oricât te-ai fi dăruit te sfâșie o neîmplinire un gol în durerea de nerostit aproape palpabilă la un pas de smintire. irecuperabil. totul. - nimic mai definitiv decât moartea îți spui și îți spui neîncetat până ce nu lași să te pătrundă durerea fără de opunere câtă vreme nu dai drumul la tot ce stă în calea unei iubiri, în stare a preschimba orice
Poezie by Andrei Zanca [Corola-website/Imaginative/7150_a_8475]
-
n-o văd legată cu-o ață, C-aș avea de n-aș ști cât am greșit Și de n-aș mai vedea cât am de spășit! Toamna nu mai știu nici ce-i iubirea, Căci ruginind prin crudă-i smintirea, Chiar în mângâierile verilor alungire, Ea nu poate alina veșnica-i amăgire... Cel mai urât anotimp ce n-are bucurie, Nu-i timpul cel în care vreo amnezie, Să-ntoarne chiar și ce n-a fost să fie, Ba-i răstimpul
CUGETARE AUTUMNALĂ. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1442909655.html [Corola-blog/BlogPost/381872_a_383201]
-
feluri de cuvinte, multe, Ce pot să zboare cu păcat din gură. Mă apăr de primejdii ori capcane Ascunse-n vorbe, gesturi ori privire, Dar greu îmi e s-alung cu rugi satane Ce-mi dau ocol și-ndeamnă la smintire. Deci, vino, Doamne, du-mă-n biruință, Ridică-mă din slaba mea credință! Referință Bibliografică: SONET PENTRU CREDINȚĂ / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1969, Anul VI, 22 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Malciu : Toate
SONET PENTRU CREDINȚĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1463867385.html [Corola-blog/BlogPost/379027_a_380356]
-
inamovibilu va ajunge în etate de septe-deci ani împliniți, va putea fi obligatu a'și esercita drepturile la pensiune. Articolul 106 Candu unu judecatoru inamovibilu, de ori ce trepta, va cădea în o bola cronică, incurabilă, ori în stare de smintire a mintei va înceta din funcțiune, după ce se va constata starea bolei ori a mintei sale, prin unu actu medicalu provocatu de ministerulu publicu, după ordinile Ministeriului Justiției. Acesta încetare se va declara de curtea de casațiune, secțiunii-unite în ședința
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
Nebunia (cunoscută și ca alienare, alienație, demență, sminteală, smintire, țicneală, boală mintală) a fost până sfârșitul secolului al XIX-lea considerată ca o comportare neobișnuită ce nu se încadrează în normele de comportare în societate. Termenul definea în trecut numai o aberație de la comportarea unui om normal (). Că această
Nebunie () [Corola-website/Science/315577_a_316906]
-
a precizat dacă God l-a chemat la telefon sau la El la Office, ceea ce nu este același lucru! Nu! Oricum, trebuie sa fi dus de-acasă rău de totului să încerci să impresionezi, chiar și pe americani, cu asemenea smintiri! God nu se amestecă în admiterea de la Institutul Teologic Reformat din Kolozsvar, nu are asemenea practici oricît de mare să fi fost penuria de candidați, nu face chemare la un cap pătrat sălbatic de mîndrie națională, știind că în curînd
Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
cei mai multi dar pe care cel mai adesea refuzăm să o vedem, în ciuda evidentei ei. Un coșmar care ne cotropește, vrem sau nu vrem, si care a fost ilustrat în istoria civilizației de suita infinită a carnagiilor și rătăcirilor decrepite, de smintirea bestiala a minților, ce amenință până și azi brumă progresului pe care omenirea își închipuie că l-a realizat. Artele au fost întotdeauna oglindă conștientă și nemiloasa a acestor crize distructive din istoria umanității. Exercitarea acestui sentiment al tragicului, cu
Ion Iancuț () [Corola-website/Science/316478_a_317807]
-
s-au prăsit soiul de oameni fără pic de simț istoric, cari au stricat tot rândul și tot bunul trai din țara aceasta, s-au prăsit secta roșie, care nu dă-ndărăt nici înaintea crimei, secta în mijlocul căreia ignoranța și smintirea sânt titluri de recomandație, trădarea de Domn un merit răsplătit cu recompense naționale, revolta și răsturnarea un brevet, un privilegiu pentru a deveni om mare. Iată dar ceea ce face țara noastră slabă înlăuntru și în afară. Toate puterile apusene știu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lui Camil Petrescu sunt ființe hipersensibile și hiperlucide: "Mă rătăceam, astfel, în hățișul presupunerilor ca într-un labirint. Iar eu aveam nevoie de certitudini", afirmă profesorul Dimitrie Cristea. Funcția iconică, însă, a cărții este intersectată de funcția imaginară cu acea "smintire a formelor" generată de ciudata băutură crospec, de viziuni coșmărești (o extraordinară pagină despre intrarea în oglindă!). Învățătorul Rebega, deținătorul miraculoasei plante, explică: " Schimbarea cea mai derutantă pricinuită de băutură privește Timpul. Altminteri cro e particula lui Cronos". În acest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe narator și de alte "ciudățenii": că este o adevărată tragedie faptul că "nimeni din afara Varvarei nu crede în existența varvarienilor". În plus, pentru a ne pune la încercare credința, "Dumnezeu ni l-a trimis pe Diavol cu toată hidoșenia smintirii dintre vorbire și faptă (...) și îl poți răpune doar cunoscându-l, pentru că el renaște veșnic în fiecare om". Apoi, îl informează, îngrijorat, că "pe varvarieni doar anecdotele, pe care nu le uită niciodată, îi scutesc de orice griji" și la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-și interminabil identitatea și trăind propriu-zis în oglindă. Din această cauză el pretindea că-și ortografiază numele Emar-Hud, însă varvarienii descopereau profilându-se doar numele Mare-Duh... Aceste bizare note aveau în final trei fraze scrise cu litere de tipar: "Tragedia smintirii lui Emar-Hud, omenirea în primejdie! Trebuie găsită formula lui Lamparia! Aceasta-i singura noastră problemă!" Deși descrierile din debutul romanului par a ține mai degrabă de niște pagini de proză fantastică, ele au în subtext niște realități bine cunoscute: toate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
haosul este o mare prăpastie pretutindeni unde se confirmă o consistență ontologică. De aceea, cred, Theodor Codreanu are perfectă dreptate când îl corectează pe Sorin Adam Matei. Aceștia nu se pot numi "boieri ai minții"! Poate mai "corect" "boieri ai smintirii națiunii". E ceea ce a înțeles și Paul Goma în Jurnale. Aceeași îndoiala asupra "aleșilor" se resimte și în paginile cărții lui Adrian Marino, Viața unui om singur. De reținut un detaliu oarecum picant, dar revelator. La unul din părinții "noii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cer”, a românilor din comunitatea, comunicarea și cuminecarea cotidiană și seculară. Aici se glosează împrejurul unor cuvinte ori expresii uitate, de regulă, cu seninătate și condamnabilă nepăsare: Mă paște gândul!, A da drumul, Se cade, nu se cade, Minte și smintire, Nebun și netot, Ba nu, Discurs despre Nefârtate, Împelițatul, Hotărăște-mă, pune-mi hotare, Individul care nu e ins ș.a. În Creație și frumos în rostirea românească (1973) autorul pornește de la clasica distincție eminesciană privitoare la limba de drumul mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
Duhovnicești din Kiev, pe care o vizitase cu ani în urmă. A murit, probabil, la Putna. Pe lângă lucrările de ritual și de precizări dogmatice - Pavecernic, Liturghia arhierească, Panahidnic, Orânduiala chipului celui mare îngeresc, Leastvița lui Ioan Scăriașul, Azbucoavnă, Piatra scandelei/smintirii de Ilie Miniat ș.a. -, M. a tradus scrieri aparținând literaturii hagiografice - Patimile sfântului mucenic Procopie, Viața precuviosului părintelui nostru Macarii Eghiptianul, Pătimire și Minunile sfântului și marelui mucinic Gheorghie, toate rămase în manuscris. Având un orizont cultural mai larg, el
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288070_a_289399]
-
ce-l ispitește pe Faust ("Povestea alchimistului care și-a vândut sufletul") cu secretul aurului (șapte de tobă); în povestea lui Astolfo pe Lună este poetul deșertului selenar, al unei lumi cu sensul pierdut, contrare armoniei renascentiste, dar compatibile cu smintirea și derealizarea omului veacului XX; în "Taverna ..." îl regăsim fie sub înfățișarea vrăjitorului Merlin, fie sub cea a naratorului, scriitorului, jongleurului, iluzionistului. Elanul autoreferențial al autorului în "Iată că și eu încerc să-mi spun povestea" este admirabil jucat: "Poate
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
transport! în lipsa divagațiilor relaxarea, senzațiile tăvălite pe banchetă, închide ușa glisantă cu vîrful degetelor, frîna o întredeschide, halta Rateș-Cuza luna și-a rupt din crugul ei pe fața de geam, mă duce cu preșul în mocirla literară, cu trenul, zicea, smintire din grosimea aburului, luna s-a șters, gara cu dotările imense pe cap de singur călător, cultura se croiește din confuzii, cît nu s-au închis liniile din lipsă de eficiență! Buhăești patru băieți fluierînd dus și întors, luna în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Boure din cornița ta/ Îmi fac cupe și pahare;/ Boure din genunchii tăi/ Îmi fac dalbe sfeșnicioare;/ Boure din unghiile tale/ Îmi fac dalbe tălgioare/ Ca să fac nuntă cu ele” (Cerna -Tulcea). Cusătura are un rol cosmogonic, tulburarea ei provoacă „smintirea” creației înseși. Timpul primordial se reconstruiește hic et hunc, pe de o parte cu bourul fertilizator al apelor revărsate, pe de alta cu fata care-l domină și „țese” lumea asemeni lunii, a cărei antropomorfizare este. Universul întreg pare născut
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în lumea de azi, fie că e vorba de presa de toate felurile, fie că e vorba de exercițiul cotidian al comunicării, se pot scrie tomuri întregi. Stricarea limbii nu aduce în discuție simpla inadvertență gramaticală, derapajul semantic, invazia barbarismelor, smintirea accentelor etc. În joc e ceva mai adânc și mai periculos: criza limbii indică criza țesutului intim al unei comunități. Între energia unei națiuni și sănătatea limbii sale e o relație strânsă, a cărei dereglare ar trebui să îngrijoreze. Evident
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Șarpele se scoate din om, legându-l pe acesta cu capul în jos deasupra unui ceaun cu lapte clocotit. Aburii din ceaun pe care-i inhalează bolnavul fac șarpele să coboare din foalele acestuia și să coboare pe gură afară. Smintirea laptelui. Dacă rândunele în sbor trec pe sub burta vacii, laptele acesteia se smintește. Atunci, în diminețile următoare vaca se va mulge cu mâinile nespălate și o ceașcă se dă pe râu. Dacă laptele se serbezește în continuare, se dă pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în continuare un tip, amalgamînd atribute ale cîtorva indivizi reali. Sînt însă furnizate suficiente semnalmente, pentru ca majoritatea cititorilor să nu se poată înșela. Tînărul "strugglerforlifer", "de o inteligență clară, de un puternic talent oratoric, de o voință și energie fără smintire", fost "ministru de instrucțiune publică și culte", de o "îndrăzneală" fără margini (de pildă, "face șantaj în contra suveranului său"), conducător, atunci, "în fapt", al unui partid (cel conservator, evident), nu putea fi decît Take Ionescu. Combaterea acestuia, anihilarea, nimicirea lui
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
slabi înaintea unei astfel de problemă literară șsicț ... România poate fi dar mîndră... Judecați! Un tînăr, ieșit cine știe din ce adîncimi ale drojdiilor societății, de o inteligență clară, de un puternic talent oratoric, de o voință și energie fără smintire, dar fără alt bagaj moral decît setea de a ajunge. Un prieten astfel îl caracterizează: "Nu se poate ști cu cine va ajunge, dar cu siguranță va ajunge". El singur zice de sine "înainte de a intra în lupta vieței, m-
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]