75 matches
-
rochia miresei care era întocmai defuncta Vogel. "Henrietta", șopteam trăgând peste mine giulgiul fierbinte. de trei ori îi ștergeam fruntea și de fiecare dată paloarea răzbea. "Henrietta, sunt eu Marin născut în Năsăud anume ca în moarte să te ador". Smintita se întorsese: sâni și râs de scrum ce întărâta cheflii. "marcată cu aurul impur al suferinței", zicea metodistul Matei și se scutura cuprins de oroare. aveam pe atunci o problemă cu mâinile. degetele-mi sângerau din nimica toată. ea mă
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
analize! Un lucru extrem de grav, după cum nea declarat, a doua zi, medicul legist de la Urgență! De altfel, chiar în seara în care Cezar s-a stins, după vreo trei ore, pe la ora 21, Gelu a vorbit pe mobil cu acea smintita C.; ea i-a comunicat cu inocentă că tocmai au ieșit rezultatele anali ze lor (dezastruoase!). L-au operat așadar, fără să cunoască, de fapt fără să se intereseze de starea lui organică. La fel de îndoielnic este faptul că i s-
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
povestească lucruri de necrezut. Sau se substituie altui personaj, Salim, ăn momentul an care acesta exclama: "Asta este literatura: o luptă cu moartea", pentru a conchide, apoi, prin vorbele lui Lamarty: "O să le răspundem, narăndu-le povești, povești minunate, de necrezut, smintite, de demult, povești care ai vor face să viseze. Și vom părăsi beciul asta plecănd pe razele viselor ce vor fi pătruns aici prin grația cuvintelor și a imaginilor". an Noaptea greșelii, palatele, grădinile, sultanii celor o mie de nopți
A 1002-a noapte... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17427_a_18752]
-
ei an armata, pe care se decisese ansa să o părăsească de ăndată ce bărbatul legitim se ăntoarce acasă. ansa Masenka, femeia, ași pierde mințile de iubire, se ămpotriveste reluării cursului normal al vieții, iar an cele din urmă ajunge, smintita de dragostea ei păcătoasa, să ași omoare soțul cu șoricioaica și să piară ea ănsăsi an ănchisoare. Cuprins de remușcări pe care nici nu vrea cu adevărat să le asculte cu atenție, fostul ibovnic ăncearcă să ăndrepte râul făcut luând
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
La tratative, problema tot maschezi... Auzind spațiul.. în loc de comunicare, Tăcând, nesațiul se extinde ca o boare Încremeniri viabile-n seamăn făr’tip, Pârlește fervoros asemănări la chip... Cu dor de pacea din tăcerea liniștită, Conflictul făcut tăcut e ca o smintită, Doar la suprafață ceva mai adormită, După un timp pare o dorință răzvrătită.. Îngenuncherile din fața neștiinței, Voluptățile ei din prefața biruinței Tainicelor tăceri ce nu se vor ști, Si, respirațiile minți vor pârjoli.. Tăceri adânci ce nu se vor explorate
TĂCERI CE DOR.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377167_a_378496]
-
sorb cu toată fața răsturnată pe unde./ Mi-s mîinile-afumate și freamătă ușor, / Și-o gravă bucurie mă pătrunde" (Adolescent). La fel o chermeză rustică ce, în ciuda localizării sale ardelenești, nu e decît o pastișă după Labiș: "Căciulile se-neacă smintite, în tavane, / Ardeleneasca țuică întunecă mărgele./ Femeile bronzate pe țîțe, frate Ioane, / Te trag de după masă și să fii om de ele.// Și chefu-n toată legea se-ncinge dimineața, / E țuica-n zori mai cutră și mai tare. / Eu am
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
peste ea cu toată greutatea, încercând să-i prind din nou mâna. Întinsă acum cu fața în sus, îmi opunea rezistență, încercând să mă împingă, să mă zgârie și să mă lovească în burtă cu genunchiul. Se lupta ca o smintită și, fapt cu adevărat remarcabil, pe toată durata încăierării noastre, nu scosese nici măcar un singur țipăt. Ne împiedicau pe amândoi hainele, iar pe mine mă mai împiedica și faptul că eram beat. Era mult mai puternică decât mi-aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
citesc USA! Din cauza ta mă dau peste cap ca să fiu mai mult decât gaura tâmpită și proastă a cuiva! Iar acum te porți de parcă aș fi vreo boarfă, să te folosești de mine - să te folosești pentru toate perversiunile tale smintite - și, cică, tu ești intelectualul superior! Care apare în căcaturile alea de emisiuni educative! Vezi, după aprecierea Maimuței, era de datoria mea s-o ridic din abisurile frivolității și ale pierzaniei, ale perversității, nesăbuinței și voluptății în care zadarnic încerc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mea tovarășă de dezmăț. Numai cât îi pronunț numele, doctore, numai cât îmi vine în minte, și mi se și scoală! Dar mi-e clar că nu e cazul s-o mai caut sau s-o revăd vreodată. Că-i smintită, târfa! Și-a ieșit din minți târfa asta rea de muscă! Curată belea! Dar... ce, ce trebuia să fiu eu, dacă nu evreul care s-o mântuiască, Cavalerul cu Marele Armăsar Alb, tipul cu Armura Strălucitoare care apare în visele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Femeia înhăța gălețile și da fuga la pompă să le umple. În momentul în care le răsturna, urla un altul că apa s-a răcit prea tare. Bătrâna alerga spre aragazuri. Când, în sfârșit, se declarau mulțumiți, începea săpuneala. Una smintită, o nebunie generală al cărei produs, clăbucul, se înălța amenințător, gata să acopere întreaga ogradă ca o zăpadă prea timpurie. Săpunul țâșnea din mâinile copiilor și ateriza, invariabil, fie în apa agitată de valuri, fie în noroiul moale din jurul căzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
aducă la New York să-l cunoască și el, domnul Bailey, pe capul perechii de nebuni din fundul lumii În stare a străbate, nu Împreună, ci pe rînd, jumătate din planetă doar cu credința că le va fi mai bine. Pe smintita smintitelor o avea sub ochi: fugise din casa părintească fără ca bărbatul ei să știe că ea era pe drum. Ajunsese poate la New York Înaintea oricărei scrisori de la ai ei, pornită spre Chicago. Numai că Încotro anume să-i Îndrepte mai
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
la New York să-l cunoască și el, domnul Bailey, pe capul perechii de nebuni din fundul lumii În stare a străbate, nu Împreună, ci pe rînd, jumătate din planetă doar cu credința că le va fi mai bine. Pe smintita smintitelor o avea sub ochi: fugise din casa părintească fără ca bărbatul ei să știe că ea era pe drum. Ajunsese poate la New York Înaintea oricărei scrisori de la ai ei, pornită spre Chicago. Numai că Încotro anume să-i Îndrepte mai Întîi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
am percepe pământul nu ca pe o planetă care se rotește în jurul soarelui în construcțiile teoretice ale științei, ci ca pe acel teren al oricărei experiențe la care fac referire în mod inevitabil idealizările științifice, ar trebui să reluăm maxima smintită a lui Husserl și să spunem odată cu el: "Arca originară Pământ nu se mișcă". Pe de altă parte, în calitate de idealități, determinările geometrice și matematice de care se folosesc științele naturii presupun operația subiectivă care le produce și fără de care nu
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și să-l strige, să-i spună să o aștepte, să plece amândoi. El să uite de lupi. De ocară; de lumea ce i-ar fi privit buimacă. Oamenii și-ar fi adus aminte multă vreme de Donna Iulia cea smintită și de Vânătorul cel mincinos. Ce-ar mai fi fost! Când Vânătorul nu s-a mai zărit, Donna Iulia a ieșit în curte și s-a săltat nițel pe gard. Apoi a coborât și a ieșit pe stradă. Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
să nu mă vadă un vardist, săream și atingeam repede cu palma una din copitele aurii ale calului pe care ea stă călare. Arta doar. Fiindcă, altfel, cum spune amicul meu V, cinic, "mai las-o, domnule, că era o smintită, englejii ăștia nu se înșeală, nu-i duci, știu ei ce știau..." Oricum, m-am adresat în gând lui V. contrazicându-l și spunându-i că nu mai contează când ești smintit, dacă ai intrat în istorie, măcar de-am
Londra, Paris, Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6596_a_7921]
-
Oh, Mălina, ce ești tu, că nu ești ca Alina...? - Hopa! Spuseră în cor ceilalți preteni doi. - Ce ești tu de-mi curge sângele șuvoi Prin tâmple, în inima-mi ce-mi palpită, De parcă bataile-ți au luat-o pe smintită?! Ce ești tu, căci tot fată pari cu părul lung? Cum de fiecare frumusețe surâd prelung, Ciudat că inima-mi lângă tine bate tare, Cum și imaginea-ți o am mereu în cătare... Referință Bibliografică: TRILOGIA PRIETENIEI ȘI A IUBIRII
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350049_a_351378]
-
țuică, în ibric, Să-o fierbi când m-am trezit, Să am poftă de muncit. Fata a strâmbat din nas, Că mi-l lăsă fără glas. Dar mămuca dumneaei, Din ochi i-aruncă scâteii: - Ce te uiți așa mirată?... Ești smintită, dragă fată?! O fecioară cum o-aude, Nici atât nu-i mai răspunde. Cumătra, vădana Stanca... Începu să dea cu fleanca: - Ce crezi că nu-s mamă bună? Merg cu Ion acum la stână, Stau de probă,-un an și-o
DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351962_a_353291]
-
țuică, în ibric, Să-o fierbi când m-am trezit, Să am poftă de muncit. Fata a strâmbat din nas, Că mi-l lăsă fără glas. Dar mămuca dumneaei, Din ochi i-aruncă scâteii: - Ce te uiți așa mirată?... Ești smintită, dragă fată?! O fecioară cum o-aude, Nici atât nu-i mai răspunde. Cumătra, vădana Stanca... Începu să dea cu fleanca: - Ce crezi că nu-s mamă bună? Merg cu Ion acum la stână, Stau de probă,-un an și-o
DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351961_a_353290]
-
timpul sau e nevoit să contemple nestatornicia vîntului, să nu-și mai găsească și să nu-și mai recunoască gîndurile? Ordinea interioară a fost nimicită, nimic nu mai e la locul lui, iar unele dintre gînduri par de-a dreptul smintite. Un singur cuvînt, cu jocul său de sensuri, mută fapta vîntului în cutia craniană, la granița necuviinței. stâna pustie - doar ceața mai umple donițele Cezar Florin Ciobîcă Poemul de față se așează în descendența acelora care apelează la stîna părăsită
COMENTARII, CORNELIU TRAIAN ATANASIU, DESPRE POEMELE PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351193_a_352522]
-
țuică în ibric, Să o fierbi când m-am trezit, Să am poftă de muncit. Fata a strâmbat din nas, Că mi-l lăsă fără glas. Dar mămuca dumneaei, Din ochi i-aruncă scâteii: - Ce te uiți așa mirată? Ești smintită, dragă fată?! Fecioara cum o aude, Nici o vorbă nu-i răspunde. Cumătra, vădana Stanca... Începu să dea cu fleanca: - Ce crezi că nu-s mamă bună? Merg cu Ion acum la stână, Stau de probă,-un an și-o lună
DE „ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354990_a_356319]
-
în ibric Să mi-o fierbi când m-am trezit, Să am poftă de muncit. Fata a strâmbat din nas, Că mi-l lăsă fără glas. Dar mămuca dumneaei, Din ochi i-aruncă scâteii: - Ce te uiți așa mirată? Ești smintită, dragă fată?! Fecioara cum o aude, Nici o vorbă nu-i răspunde. Cumătra, vădana Stanca... Începu să dea cu fleanca: - Ce crezi că nu-s mamă bună? Merg cu Ion acum la stână, Stau de probă,-un an și-o lună
ÎN ZIUA DE DRAGOBETE, DUPĂ FETE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343503_a_344832]
-
de nesăbuita regină a Egiptului, Cleopatra. A știut însă să se și eschiveze fiindcă a înțeles pericolul unei alianțe cu Marcus Antonius pe de o parte, ori cu Octavian pe de cealaltă, știindu-se între ciocan și nicovală. Și tot smintita de Cleopatra este cea care i-a pornit pe nabateeni împotriva tatălui meu. Procuratorul îl privi pieziș și-i dădu răspuns. -Chiar dacă a urât-o de moarte pe regina Cleopatra, aceasta i-a oferit de fapt scăparea, nu crezi
FRAGMENTUL NR. OPT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380828_a_382157]
-
de sare pe horn? - Îl văd. Și...? - De s-o sui pisica, are să-l trântească drept în capul copilului și să mi-l omoare! - Vai de mine, că bine zici fata mea. Și-ncepură, amândouă a-l boci ca niște smintite. Pe când se sluțeau ele, cum vă spun, iaca și tatăl copilului intră pe ușă, flămând și necăjit ca vai de el. - Ce este? Ce v-au găsit? Atunci ele, mai venindu-și puțin în fire, începură a-și șterge lacrămile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ne contopi-vom iar în fericire; Căci, pîn' ce aste grozavii sădite-n jurul Porților vieții de Veci Nu-s alungate și nimicnicite, nicicînd nu vom putea de Porți din nou să trecem. Știi că în Fiecare Om Năluca e smintita, sălbatică 305 Și sluta, că astfel sînt o prădătoare pofta care devorează, necontenit Rîvnind și devorînd; dar Ochii mei mereu privesc asupră-ți, O-ncîntătoare Amăgire, si eu nimic nu pot rîvni decît pe tine: pînă Ce-n brațe te voi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nu dau explicațiile de rigoare și poate că nu au nici sens. Ca pedagog, sunt primul care Îmi dau seama de neajunsurile sau precaritățile unor principii, ale unor reguli didactice pe care le abordăm cu o prea mare lejeritate sau smintită fandoseală cărturărească. Avansăm, În cele ce urmează, o serie de puncte de vedere mai „libere” de corsajul teoretic și de normele Învățate (și, vai!, predate chiar de subsemnatul). Vin În fața dumneavoastră cu o serie de puncte de vedere născute „dincolo
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]