12 matches
-
m altitudine. Pasul se poate străbate timp de o oră și jumătate pe un drum bătătorit, care permite accesul până la lacul de la poalele Piz Badus. Pe malurile sale și de-a lungul traseelor se întind pajiști cu plante de câmp: smirdari, margarete și iarbă de bumbac, locul fiind înscris în inventarul federal al peisajelor și monumentelor naturale de importanță națională cu apă potabilă. Tot aici debutează și traseul Rinului pentru ciclism. Minele de sare - istoria aurului alb De-a lungul secolelor
7 PASI SPRE DESCOPERIREA ELVETIEI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/7_pasi_spre_descoperirea_elvetiei_tatiana_scurtu_munteanu_1358758525.html [Corola-blog/BlogPost/342373_a_343702]
-
m altitudine. Pasul se poate străbate timp de o oră și jumătate pe un drum bătătorit, care permite accesul până la lacul de la poalele Piz Badus. Pe malurile sale și de-a lungul traseelor se întind pajiști cu plante de câmp: smirdari, margarete și iarbă de bumbac, ... Citește mai mult Elveția nu este o țară foarte mare, dar una dintre cele mai bogate din lume. Se învecinează cu Franța, Germania, Italia, Austria și Liechtenstein și oferă cele mai uluitoare priveliști ale Alpilor
TATIANA SCURTU MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/tatiana_scurtu_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
m altitudine. Pasul se poate străbate timp de o oră și jumătate pe un drum bătătorit, care permite accesul până la lacul de la poalele Piz Badus. Pe malurile sale și de-a lungul traseelor se întind pajiști cu plante de câmp: smirdari, margarete și iarbă de bumbac, ... XVI. RUINELE CASTELULUI MONTAIGLE, de Tatiana Scurtu Munteanu, publicat în Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013. Asezându-se cu mândrie pe un pinten stâncos, în inima sălbaticiei, ruinele castelului Montaigle par să vină direct dintr-
TATIANA SCURTU MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/tatiana_scurtu_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
prezent se află în mare parte în județul Dâmbovița și sunt în suprafață de circa 310 hectare. b) Suprafețe de teren din categoria pășunilor acoperite cu vegetație caracteristică habitatului de interes comunitar 4060 Tufărișuri sud-est carpatice de ienupăr pitic cu smirdar și afin. ... Sunt situate în principal în județul Brașov, reprezintă circa 20% din suprafața sitului - 250 ha - și constituie unul din motivele principale ale desemnării sitului de importanță comunitară ROSCI0102 Leaota. Capitolul II Activitatea de avizare Articolul 7 Emiterea actelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245611_a_246940]
-
importanță comunitară ROSCI0102 Leaota, amenajamentele silvice se vor elabora cu consultarea și implicarea custodelui. ... Articolul 13 (1) Se interzic tăierile, incendierea, distrugerea, degradarea în orice fel a vegetației, situată pe suprafața habitatului 4060 Tufărișuri sud-est carpatice de ienupăr pitic cu smirdar și afin și 6230* Pajiști sud-est carpatice de țepoșică. ... (2) Prin excepție de la alin. (1), sunt permise tăieri de arbori doar în scopul menținerii habitatelor menționate la alin. (1). ... Articolul 14 (1) Custodele poate verifica modul de aplicare a lucrărilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245611_a_246940]
-
conform prevederilor legale în vigoare. Articolul 35 Proprietarii terenurilor extravilane situate în situl de importanță comunitară ROSCI0102 Leaota și supuse unor restricții de utilizare, respectiv interdicția de a înlătura vegetația specifică habitatului 4060 Tufărișuri sud-est carpatice de ienupăr pitic cu smirdar și afin, sunt scutiți de plată impozitului pe teren, conform prevederilor legale în vigoare. Articolul 36 Pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0102 Leaota, în cazul nerespectării prevederilor cuprinse în legile și reglementările legale din domeniile silvic, vânătoare, agricol, al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245611_a_246940]
-
este în mare parte acoperit cu pășuni (în special pe versantul sudic al masivului) oferind o hrană abundentă numeroaselor turme de oi. Tot în această zonă se întâlnesc felurite specii de flori, unele mai frumoase și mai interesante ca altele: smirdar, campanule (clopoței pitici), gențiene, nu-mă-uita, panseaua de munte (trei-frați-pătați), rușulița, garofița de munte, omagul. Dintre florile ocrotite prin lege menționăm: Floarea-reginei, cunoscută și sub denumirea de „floarea de colț”, sângele voinicului, iedera albă. La jumătatea lunii iunie, sus în golul
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
și subalpine, în care se întâlnesc păiușul roșu (Festuca rubra), iarba vântului (Nardus stricta) și iarba mieilor (Festuca ovina). La peste 1900m. pajiștile sunt alcătuite din coarnă. Spre limita pădurii se dezvoltă pâlcurile de jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus sibirica), smirdar (Rhododendron kotschyi), afin (Vaccinium myrtillus) și merișor (Vaccinium vitis-idaea). Se remarcă prezența zimbrului (Pinus cembra), un arbore ocrotit, în Custura Mătaniei. În zona alpină și subalpină semnalăm prezența caprei negre (Rupicapra rupicapra), iar în jnepeniș, deseori întâlnim cocoșul de munte
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
Merișorul ("Vaccinium vitis idaea" - ) este o plantă medicinală din familia Ericaceae. Denumire populară: merișor de munte; afin, afin roșu, bujor, cimișir, coacăz, coacăz de munte, poranici, smirdar, saschiu, brebenoc, cununiță, pervincă. Merișorul este un arbust tufos, înalt de 10-40 cm. Tulpina este cilindrică și ramificiată. Frunzele sunt alterne, eliptice, pieloase, cu marginile răsfrânte și puncte negre pe spate. Florile sunt campanulate, de culoare alb-roz, în raceme terminale
Merișor (plantă) () [Corola-website/Science/323511_a_324840]
-
în Masivul Omu (inclusiv Pietrele Roșii) și în Masivul Fărăoane. Jnepenișurile au o mare dezvoltare, în special în Masivul Omu, fiind greu accesibile. Tufărișurile sînt formate din jneapăn (Pinus mugru), ienupăr pitic (Juniperus sibirlca), anin de munte (Alnus viridis) și smirdar (Rhododendron kotsckyi), la care se adaugă alinul (Vaccinium myrtillua, V. uliginosum) și merișorul de munte (Vaciniurn vitisidaea). Jneapănul formează desișuri impenetrabile; tulpinile se încolăcesc, se întortocheată în așa fel, încît formează o țesătură deasă, ce acoperă fie stînca, fie grohotișurile
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
secolului al XIX-lea, orienta- listul Julius Klaproth a descris următorul ritual al oseților : ei se adună într-o peșteră, în jurul focului, unde jertfesc capre și le mănâncă, apoi aruncă în jar componente ale unui arbust, un soi local de smirdar, Rhododendron caucasicum. Oseții se îmbată cu fumul narcotic care se degajă și apoi se cufundă într-un somn profund : „visele pe care le au în această stare sunt considerate a fi preziceri” (69, p. 170). De data aceasta, contextul ritual
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
diversității de plante și animale pe planetă s-au elaborat strategii naționale pentru resursele biologice. În prezent sunt ocrotite în mod special 23 de specii de plante (ex., tisa, zâmbrul, pinul de Banat, laricele spontan, ghimpele, mesteacănul pitic, strugurii ursului, smirdarul, floarea reginei, garofița Pietrei Craiului, iedera albă, papucul doamnei, bulbucii, laleaua pestriță) și 31 de specii de animale (ex., capra neagră, ursul, râsul, acvilele, vulturii, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn). În ceea ce privește speciile periclitate (amenințate) din România (Fig. 6) distribuția
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]