29 matches
-
m altitudine. Pasul se poate străbate timp de o oră și jumătate pe un drum bătătorit, care permite accesul până la lacul de la poalele Piz Badus. Pe malurile sale și de-a lungul traseelor se întind pajiști cu plante de câmp: smirdari, margarete și iarbă de bumbac, locul fiind înscris în inventarul federal al peisajelor și monumentelor naturale de importanță națională cu apă potabilă. Tot aici debutează și traseul Rinului pentru ciclism. Minele de sare - istoria aurului alb De-a lungul secolelor
7 PASI SPRE DESCOPERIREA ELVETIEI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342373_a_343702]
-
heaths; - 31.4632 Carpathian Bruckenthalia heaths; - 31.431 Mountain Juniperus nana scrub; - 31.4122 Carpathian dwarf (Vaccinium) wind heaths; - 31.49152 Southeastern Carpathian Dryas mats 5. Habitatele din România (HdR) R3101 - Tufărișuri pitice sud-est carpatice de azalee (Loiseleuria procumbens); R3104 - Tufărișuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus); R3107 - Tufărișuri sud-est carpatice de coacază (Bruckenthalia spiculifolia) și ienupăr pitic (Juniperus sibirica); R3108 - Tufărișuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus sibirica); R3109 - Tufărișuri sud-est carpatice de vuietoare (Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum) cu afin
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
specii oligoterme, xerofile, oligotrofe și acidofile. Specia edificatoare Loiseleuria procumbens are tulpini repente astfel încât stratul arbustiv este redus ca înălțime. Speciile de graminee Festuca supina, Nardus stricta sau Agrostis rupestris se înalță deasupra stratului arbstiv. 31.42 (R3104) - Tufărișuri de smirdar (Rhododendron myrtifolium) Aceste comunități se pot extinde ca și vegetație secundară, după defrișarea jnepenișurilor, pădurilor de limită sau în pajiștile adiacente degradate. 31.44 (R3109) - Tufărișuri alpine de vuietoare (Empetrum nigrum hermaphroditum) și afin vânăt (Vaccinium gaulterioides) Fitocenozele se instalalează în
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
platouri, versanți, văi și coaste domoale până la moderat înclinate. Pajiștile de țepoșică se dezvoltă fie în urma degradării altor tipuri de habitate neforestiere (datorită, în special, pășunatului intensiv), fie în urma defrișării molidișurilor, jnepenișurilor sau comunităților edificate de ienupăr, smirdar și afin, Au fost descrise: - subasociația typicum, întâlnită în etajul montan superior, cu numeroase specii caracteristice pentru Caricetalia curvulae - subasociația festucetosum airoidis Coldea 1987, prezentă în etajul subalpin, cu numeroase specii microterme și cu diferențialele ecologice Festuca supina, Agrostis rupestris
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
6.637,59 ha pajiști montane, pășuni cu arbori și pășuni împădurite, din afara fondului forestier, suprafață determinată prin metode GIS. Cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate, constituite din păduri, pajiști, suprafețe cu jneapăn și smirdar. În zona de protecție integrală, în afara perimetrelor rezervațiilor științifice și a zonelor de protecție strictă, se pot desfășura următoarele activități: a) științifice și educative; ... b) activități de ecoturism care nu necesită realizarea de construcții-investiții; ... c) utilizarea rațională a pajiștilor
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Acer pseudoplatanus, Acer platanoides, Tilia cordata și Fraxinus excelsior. Jnepenișurile ocupă arii întinse, puțin fragmentate, pe o suprafață totală de 1.643,26 ha, aproximativ 7% din suprafața parcului, în etajul subalpin și alpin. Au fost cartate separat față de suprafețele cu smirdar, datorită foarte bunei evidențieri a acestuia pe ortofotoplanuri. Cu toate acestea, un procent mic din această suprafață reprezintă o zonă de trecere la pajiștile subalpine și alpine în care Rhododendron myrtifolium este prezent. Jnepenișurile se prezintă ca o bandă, foarte
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
la est, și continuând cu Călimani Izvor, Bradul Ciont, Rețitiș, Pietricelul, Pietrosul, urcând la nord până spre Măieriș și continuând la vest pe sub Gruiu, Ruscii, Ciungetu, Curmătura Tihului, Strunior, încheindu-se cu vârfurile Bistricior și Piatra Zurzugău. Habitatele cu smirdar acoperă 1.295 ha -5% din suprafața parcului și pot fi întâlnite la altitudini înalte, în continuarea pajiștilor alpine sau invadând/mărginind grohotișurile. În timp ce jnepenișurile pure acoperă, așa cum s-a menționat mai sus, ca o bandă, versanții nordici ai
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
-5% din suprafața parcului și pot fi întâlnite la altitudini înalte, în continuarea pajiștilor alpine sau invadând/mărginind grohotișurile. În timp ce jnepenișurile pure acoperă, așa cum s-a menționat mai sus, ca o bandă, versanții nordici ai Călimanilor, suprafețele cu smirdar acoperă, versanții sudici ale acelorași vârfuri. Cu mici excepții, acest habitat a putut fi totuși diferențiat de pajiștile alpine și subalpine prin nuanța puțin mai închisă a unor pete foarte mărunte și numeroase, risipite și care în teren se recunosc
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
ale acelorași vârfuri. Cu mici excepții, acest habitat a putut fi totuși diferențiat de pajiștile alpine și subalpine prin nuanța puțin mai închisă a unor pete foarte mărunte și numeroase, risipite și care în teren se recunosc în pernițele de smirdar, afin vânăt și merișor, întrerupte uneori de insulițe de jneapăn. Atât jnepenișurile, cât și suprafețele cu smirdar, corespund habitatului R3105 - Tufărișuri sud- est carpatice cu jneapăn și smirdar având o valoare ridicată de conservare. Rariștile subalpine au putut fi cartate
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
subalpine prin nuanța puțin mai închisă a unor pete foarte mărunte și numeroase, risipite și care în teren se recunosc în pernițele de smirdar, afin vânăt și merișor, întrerupte uneori de insulițe de jneapăn. Atât jnepenișurile, cât și suprafețele cu smirdar, corespund habitatului R3105 - Tufărișuri sud- est carpatice cu jneapăn și smirdar având o valoare ridicată de conservare. Rariștile subalpine au putut fi cartate separat față de jnepenișuri, ele ocupând nu mai puțin de 1.255,25 ha, adică 5% din suprafața parcului
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
și numeroase, risipite și care în teren se recunosc în pernițele de smirdar, afin vânăt și merișor, întrerupte uneori de insulițe de jneapăn. Atât jnepenișurile, cât și suprafețele cu smirdar, corespund habitatului R3105 - Tufărișuri sud- est carpatice cu jneapăn și smirdar având o valoare ridicată de conservare. Rariștile subalpine au putut fi cartate separat față de jnepenișuri, ele ocupând nu mai puțin de 1.255,25 ha, adică 5% din suprafața parcului. Reprezintă o fâșie de tranziție între molidișuri și comunitățile cu jneapăn
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
face printr-o bandă de ienupăr pitic în amestec cu molid cu dezvoltare sinuoasă - zona Lucaciu, 2.710 Rezervația 12 Apostoli, Pietrele Roșii. Pajiștile subalpine ocupă 1.122,4 ha, adică 5% din suprafața parcului, și includ habitatele R3104 - Tufărișuri sud-est carpatice de smirdar cu afin care brodează fie jnepenișurile, fie grohotișurile, R3109 - Tufărișuri sud-est carpatice de vuietoare și afin vânăt pe suprafețe restrânse, sub forma unor insulițe, mai ales în porțiunea estică a calderei-platourile dintre vârfurile Bradul Ciont, Călimani Izvor și Călimanul Cerbului
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
prealabile din teren, continuate cu decuparea suprafeței respective cu ajutorul ortofotoplanurilor. S-a obținut un poligon de 33,12 ha, adică <1% din suprafața parcului. Identificarea a fost foarte dificilă, întrucât ambele tipuri de patch-uri- pajiștile alpine și suprafețele cu smirdar au textură și culori foarte asemănătoare, situându-se de altfel, unul în continuarea celuilalt. Corespunde habitatului R615-Tufărișuri sud-est carpatice cu sălcii pitice având o valoare ridicată de conservare datorită suprafețelor mici pe care le ocupă și a condițiilor vitrege în
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Tabelul nr. 4 - Repartiția macrohabitatelor în Parcul Național Călimani Macrohabitat Cod Habitat Cod Natura 2000 % din suprafața parcului Molidișuri R4203, R4205, R4206, R4207, R4208, R4210 9410 43 Păduri mixte R4101, R4102, R4211 91V0 14 Jnepenișuri R3105 4070* 7 Jnepenișuri cu smirdar R3105 4070* 5 Rariști subalpine - 4060 5 Pajiști subalpine R3104, R3109, R3111, R3603, R3609 6150,6230* 5 Pajiști alpine R3615 6150 <1 Pășune cu arbori 1 Tufărișuri cu Alnus viridis R3110 4080 <1 Ienupărete R3108 4060 1 Jnepenișuri cu zâmbru R4202
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
sălbatică. ... 3.4. Peisajele Principalele unități peisagistice sunt: a) caldera vulcanică, impresionantă, străjuită de vârfuri cu altitudini de peste 2.000 m, a cărei diametru depășește 10 km; ... b) pajiștile alpine, stâncoase, cu specii de plante acidofile, cu insule de jneapăn și smirdar, adevărate comori ale parcului. În timpul verii aici apare și elementul antropic reprezentat de ciobanii cu turme de oi; în zona Pietrele Roșii - 12 Apostoli, jneapănul este înlocuit cu ienupăr; ... c) grohotișurile silicioase, de o mare frumusețe; ... d) pădurile de
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Cu toate că este un proces natural, flora erbacee, importantă din punct de vedere științific și peisagistic, riscă să dispară. Un alt proces, asemănător cu cel anterior, este dezvoltarea și răspândirea comunităților de jneapăn pe versanți ceea ce face ca smirdarul, iubitor de lumină, să fie eliminat din competiție. ... ... 4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE 4.1. Aspecte socio-economice Unități administrativ-teritoriale Unitățile administrativ-teritoriale aferente ariilor naturale protejate vizate, sunt constituite din 25 de comune, municipiul Toplița și municipiul Vatra Dornei, repartizate pe aria
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
vis asupra întregii caldere vulcanice din Călimani. Este punctul cel mai înalt din acești munți, ușor accesibil și bine marcat; ... f) Cascadele Tihului și Cascada Duruitoarea - conferă o priveliște deosebită și loc de relaxare în traseele drumeților montani; ... g) Înflorirea smirdarului în zona Rețitiș - reprezintă un adevărat festival al naturii. Muntele devine de culoare roșie, contrastul cu stâncile și vegetația alpină expunând imagini greu de uitat; ... h) Spectacolul boncănitului la cerb, din septembrie-octombrie și al rotitului la cocoș de munte în
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
turistice ale zonei, ele vin în întâmpinarea unei cereri extrem de ridicate pe piața de profil. Atracțiile acestor expediții sunt: observarea rotitului la cocoș de munte, boncănitului la cerb, identificarea multitudinii de specii floristice și a spectacolului oferit de înflorirea smirdarului. Pentru elaborarea Strategiei de vizitare a parcului Administrația parcului a organizat în colaborare cu Asociația de Ecoturism din România și Programul American de Asistență pentru Dezvoltare în România, un seminar la care au participat principalii actori din sfera serviciilor turistice
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
m altitudine. Pasul se poate străbate timp de o oră și jumătate pe un drum bătătorit, care permite accesul până la lacul de la poalele Piz Badus. Pe malurile sale și de-a lungul traseelor se întind pajiști cu plante de câmp: smirdari, margarete și iarbă de bumbac, ... Citește mai mult Elveția nu este o țară foarte mare, dar una dintre cele mai bogate din lume. Se învecinează cu Franța, Germania, Italia, Austria și Liechtenstein și oferă cele mai uluitoare priveliști ale Alpilor
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
m altitudine. Pasul se poate străbate timp de o oră și jumătate pe un drum bătătorit, care permite accesul până la lacul de la poalele Piz Badus. Pe malurile sale și de-a lungul traseelor se întind pajiști cu plante de câmp: smirdari, margarete și iarbă de bumbac, ... XVI. RUINELE CASTELULUI MONTAIGLE, de Tatiana Scurtu Munteanu, publicat în Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013. Asezându-se cu mândrie pe un pinten stâncos, în inima sălbaticiei, ruinele castelului Montaigle par să vină direct dintr-
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
secolului al XIX-lea, orienta- listul Julius Klaproth a descris următorul ritual al oseților : ei se adună într-o peșteră, în jurul focului, unde jertfesc capre și le mănâncă, apoi aruncă în jar componente ale unui arbust, un soi local de smirdar, Rhododendron caucasicum. Oseții se îmbată cu fumul narcotic care se degajă și apoi se cufundă într-un somn profund : „visele pe care le au în această stare sunt considerate a fi preziceri” (69, p. 170). De data aceasta, contextul ritual
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
diversității de plante și animale pe planetă s-au elaborat strategii naționale pentru resursele biologice. În prezent sunt ocrotite în mod special 23 de specii de plante (ex., tisa, zâmbrul, pinul de Banat, laricele spontan, ghimpele, mesteacănul pitic, strugurii ursului, smirdarul, floarea reginei, garofița Pietrei Craiului, iedera albă, papucul doamnei, bulbucii, laleaua pestriță) și 31 de specii de animale (ex., capra neagră, ursul, râsul, acvilele, vulturii, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn). În ceea ce privește speciile periclitate (amenințate) din România (Fig. 6) distribuția
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
prezent se află în mare parte în județul Dâmbovița și sunt în suprafață de circa 310 hectare. b) Suprafețe de teren din categoria pășunilor acoperite cu vegetație caracteristică habitatului de interes comunitar 4060 Tufărișuri sud-est carpatice de ienupăr pitic cu smirdar și afin. ... Sunt situate în principal în județul Brașov, reprezintă circa 20% din suprafața sitului - 250 ha - și constituie unul din motivele principale ale desemnării sitului de importanță comunitară ROSCI0102 Leaota. Capitolul II Activitatea de avizare Articolul 7 Emiterea actelor
REGULAMENT din 7 august 2012 sitului de importanţă comunitară ROSCI0102 Leaota. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245611_a_246940]
-
importanță comunitară ROSCI0102 Leaota, amenajamentele silvice se vor elabora cu consultarea și implicarea custodelui. ... Articolul 13 (1) Se interzic tăierile, incendierea, distrugerea, degradarea în orice fel a vegetației, situată pe suprafața habitatului 4060 Tufărișuri sud-est carpatice de ienupăr pitic cu smirdar și afin și 6230* Pajiști sud-est carpatice de țepoșică. ... (2) Prin excepție de la alin. (1), sunt permise tăieri de arbori doar în scopul menținerii habitatelor menționate la alin. (1). ... Articolul 14 (1) Custodele poate verifica modul de aplicare a lucrărilor
REGULAMENT din 7 august 2012 sitului de importanţă comunitară ROSCI0102 Leaota. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245611_a_246940]
-
conform prevederilor legale în vigoare. Articolul 35 Proprietarii terenurilor extravilane situate în situl de importanță comunitară ROSCI0102 Leaota și supuse unor restricții de utilizare, respectiv interdicția de a înlătura vegetația specifică habitatului 4060 Tufărișuri sud-est carpatice de ienupăr pitic cu smirdar și afin, sunt scutiți de plată impozitului pe teren, conform prevederilor legale în vigoare. Articolul 36 Pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0102 Leaota, în cazul nerespectării prevederilor cuprinse în legile și reglementările legale din domeniile silvic, vânătoare, agricol, al
REGULAMENT din 7 august 2012 sitului de importanţă comunitară ROSCI0102 Leaota. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245611_a_246940]