750 matches
-
de sâmbătă din Săptămâna Patimilor Mormântul Tău a fost pecetluit de cei ce de-nvierea Ta au groază și stau ostașii lângă el de pază ca nu cumva din el să fii răpit. Trupul bătut stă-n giulgiul îmbibat cu smirnă și aloe,parcă doarme, în timp ce Duhul Tău s-a dus să sfarme cu slava-i sfântă iadul blestemat. S-au bucurat strămoșii proslăvind pe cel pe care-L așteptau să vină să-i mângâie cu sfânta lui lumină de viață
RUGĂCIUNI ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI DE SÂMBĂTĂ DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1428778971.html [Corola-blog/BlogPost/362288_a_363617]
-
chinuitorii nu sunt siguri, aceștia împung toracele sau inima celui răstignit cu o lance. Dar, pentru ca suferințele celui de pe cruce să fie atenuate cumva, romanii dau celor osândiți înainte sau în timpul supliciului vin sau oțet amestecat cu fiere sau cu smirnă, care prin efectul lor asupra trupului suprimă cumva simțurile, deci și durerea, amestecul având darul acesta. Soldații au dat să bea acest amestec și învățătorului nostru Iisus Hristos, dar el a refuzat să bea, vrând să arate tuturor prin aceasta
AL SAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1412141727.html [Corola-blog/BlogPost/353089_a_354418]
-
poveste se deșiră Tainică precum un vis, Despre magii din vechime, Și de Mesia cel promis. ...Și de steaua ce-i trimisă Să le lumineze lor, Calea către împăratul, Ce se naște-ntr-un pridvor. Dar de aur și de smirnă Cu smerenie-i aduc Lui Și vestesc întregii lumi, De venirea Fiului. Cerul își revarsă mila De atunci și până-n veci Și trezește iar la viață, Ale noastre inimi reci. Câte-o geană de lumină Ni se-așterne blând pe
VIS DE CRĂCIUN... de DANIEL DAC în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1482591433.html [Corola-blog/BlogPost/344805_a_346134]
-
-te purtat de-al toamnei iureș ca să dai Strigat dimineților senine N-ai știut să-ntampini luna mai Pentru cele dinaintea mea sau după mine Când te tai în visele-aiurite și-ai să vrei Să te -acoperi peste răni cu smirne Vei ști să-nțelegi tu singur rostul, pașii grei Ale celor dinaintea mea sau după mine Și la cingătoare poartă negreșit mereu Ceasul adevărului cu tine Să verifici timpul irosit cu tine dragul meu Ale celor dinaintea mea sau după
CELOR DINAINTEA MEA SAU DUPĂ MINE (PARTEA ÎNTÂI) de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/camelia_florescu_1464796339.html [Corola-blog/BlogPost/385267_a_386596]
-
ar crește tot nobil rămâne. În perioada aceea, oamenii nu se cadoriseau niciodată. Si atunci cei trei magi au citit în stele despre nașterea Domnului Isus și au parcurs cale lungă să Îl vadă și să-I aducă daruri: aur, smirnă și tămâie, simboluri ale regalității Copilului Sfânt. Mai târziu, când a fost amenințat de urgia lui Irod, familia sfântă își va părăsi țara și se va refugia în Egipt, unde va supraviețui, tocmai datorită acestor trei daruri ale magilor: aur
DESPRE SEMNIFICAŢIA CRĂCIUNULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1419436777.html [Corola-blog/BlogPost/368988_a_370317]
-
și tămâie, simboluri ale regalității Copilului Sfânt. Mai târziu, când a fost amenințat de urgia lui Irod, familia sfântă își va părăsi țara și se va refugia în Egipt, unde va supraviețui, tocmai datorită acestor trei daruri ale magilor: aur , smirnă și tămâie, deoarece erau cele mai căutate produse de pe piața egiptenilor de pe vremea aceea. Așadar, Tatăl „Yehova” Dumnezeu s-a îngrijit de viața Fiului Său, încă de la leagăn, folosindu-se de niște păgâni. Da! Dumnezeu se îngrijește și de noi
DESPRE SEMNIFICAŢIA CRĂCIUNULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1419436777.html [Corola-blog/BlogPost/368988_a_370317]
-
autorități, expresie a raportului dintre Biserică și Stat. Părintele Vasile Coman trece, în acest capitol, prin întreaga istorie primară a Bisericii, aducând mărturii atât din Vechiul și Noul Testament cât și din scriitorii bisericești ai primelor trei veacuri: de la Policarp al Smirnei, Clement Romanul ori Iustin Martirul și Filozoful până la Tertulian, Ciprian, Origen sau Dionisie al Alexandriei. Permanența rugăciunilor pentru autorități înseamnă recunoașterea statului din partea creștinilor ca o realitate voită de Dumnezeu, cu o autoritate de sine stătătoare, deoarece autoritatea reprezintă un
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
Chiar dacă cerul este tot senin, Iar vântu-abia adie blând, nu bate. S-a scorojit și iarba sub destin, De arșiță, potecile-s crăpate, Dar, spre noroc și multă sănătate, O cupă, ție, toamnă, îți închin. Am pus în ea, cu smirnă și aloe, Miros de tei și coajă de castană, Căci vara noastră încă ne dă voie În seara sa, cu umbră diafană. Când de iubire mai avem nevoie, Doar ea ne e stăpână suverană. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință
ALOE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1473836835.html [Corola-blog/BlogPost/384386_a_385715]
-
lor Stăpân Dar de-odată se văzură Îngeri ce din cer veneau Către-acea umilă șură, La Prunc și-L preamăreau Și o stea frumos deasupra, Strălucit s-a arătat, Iar trei magi intrând'năuntru, Pruncului s-au închinat. Aur, smirnă și tămâie Magii cu ei au adus Și cu drag le așezară Lângă ieslea lui Iisus Și păstori de oi sosiră, De prin văi și de prin munți Lui Iisus să i se-nchine De îngeri fiind vestiți Acea stea
MOȘ CRĂCIUN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1481633999.html [Corola-blog/BlogPost/369354_a_370683]
-
-nvelim și rănile și nunta Și unde-o fi Siretul s-aibă vad Să trecem să o preamărim pe Sfânta Moldovă sacră, colț de rai ceresc Prinsă-n hotară cu supusă milă Din voia ta potir dumnezeiesc Ținem în palme smirna de feștilă. Iar lumânarea picurând lumini Acolo unde-i loc de pomenire Să ocrotească înfloriții crini Și să-nlumine litera-n Psaltire Și-n locul sacru ce a fost găsit Să se înalțe sfântă zidărie Din piatră de bazalt și de
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Atlet_moldav_selectiune_au_marian_malciu_1381225556.html [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
pentru suflet - OM! Esență profundă, mister adâncit în celest Rămân dincolo de înțelesul rupest Graiurile, ca taina din pântecul matern Cănd pruncul prinde miezul din etern. Născut, puiuțul cuibărit în scutec Simte primul alint, întâiul cântec E graiul mamei, aromă sonoră Smirna și tămâia din prima oră. Ea are-n glas susur de pâraie Iar în privire iubirea-i văpaie Crânguri de vise, adiate de vânt Boabe de mărgăritar în cuvânt. Din dor de dor se-apleacă smerit Peste pruncuțul abia adormit
GRAIUL MATERN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Graiul_matern_elena_armenescu_1378285277.html [Corola-blog/BlogPost/365005_a_366334]
-
memoria și toate ale lor au devenit un tezaur de mare preț al ei. Mucenicul este și din acest punct de vedere nedespărțit de Mântuitorul nostru Iisus Hristos și cinstit cu multă venerație de credincioși. În martiriul Sfântului Policarp al Smirnei se subliniază acest adevăr: "ne închinăm lui Hristos, pentru că el este Fiul lui Dumnezeu, iar pe martiri îi cinstim după vrednicie ca pe uceni¬cii și imitatorii Domnului, pentru neîntrecuta lor iubire față de împăra¬tul și învățătorul lor... Noi am
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
XLIV de David Sofianis 4.06.2017(A.D.) Poartă Cuvintelor Vii Prin Poartă Cuvintelor sfanțul sine trecând în taine se scalda ca pri.menirea să-i fie intrare de Nous pribeag printre slove meșteșugire de litere sculptate în lacrimi de smirna scrijelind cu focul minții catapeteasma cea din urmă din a viețuirii lut clădita ce se deschide cu brațe de mama răstignita pe semn înlemnit în durerea neruptă ... † ... Așa.dar În ultima clipă strigarea de-a dreapta a furului blând milostivește Adâncul
POEM HIERATIC XLIV-POARTA CUVINTELOR VII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/david_sofianis_1496595049.html [Corola-blog/BlogPost/371757_a_373086]
-
Tocmai mă îndreptam către abatorul de zi cu zi, unde îmi măcelaream de obicei membrele, când m-am întâlnit pe drum cu Dumnezeu. Așa, netam-nesam, plonc și El, pe troturar. Mergea probabil la piață să cumpere un poem de aur, smirnă și tămâie. Era negustor bine... versat... ...dacă pot spune asta fără hulă. S-a oferit să-mi vândă niște rime De aur curățit prin foc ca să mă înbogățesc peste noapte, o prozodie de haine albe ca să mă îmbrac - umblam nud
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1479633128.html [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
a fabrica parfumul le aparține egiptenilor. Tămâia este considerată primul parfum, fiind descoperită de mesopotamieni, acum 4000 de ani în urmă. De asemenea și în Noul Testament găsim referiri la parfum, prin darurile pe care magii le-au adus pruncului Iisus: smirnă și tămâie. În perioada Antichității, parfumierii erau considerați ca deținători ai tainelor zeilor, iar apoi în Evul Mediu ca alchimiști și magi. Confecționarea recipientelor pentru a păstra parfumul era o adevărată artă, fiind folosite materiale ca: abanosul, porțelanul, sticla. Tradiția
PARFUMUL SI POVESTEA LUI de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/carmen_marin_1421863411.html [Corola-blog/BlogPost/372144_a_373473]
-
mesagerul cerului, A vegheat toate nopțile ce se amestecau în culori blânde? Chiar știi? Și că a timpul l-a alungar cu privirea-i senina? Știi tu că diminețile le creiona pe bucăți de suflet? Și că presară parfum de smirna, Pe frunte, Pe gene și pe albă cunună? Știi tu când aripile lui s-au adunat în rugăciune, El a vărsat din plete, raze de luna? Dar n-a uitat de sufletul ce încă vroia, Să creadă că lumea e
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
mesagerul cerului,A vegheat toate nopțile ce se amestecau în culori blânde?Chiar știi?Și că a timpul l-a alungar cu privirea-i senina?Știi tu că diminețile le creiona pe bucăți de suflet? Și că presară parfum de smirna,Pe frunte,Pe gene și pe albă cunună? Știi tu când aripile lui s-au adunat în rugăciune,El a vărsat din plete, raze de luna? Dar n-a uitat de sufletul ce încă vroia,Să creadă că lumea e
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
tot așa cum apăruse. Era templul alb din visele ce i se succedau periodic prin timp. Cu pași mici, Shanti Ramya porni spre templu însoțită de tânărul cu ochii negri, strălucitori. Intrară în templu, aprinseră okoro, acele bețișoare parfumate de tămâie, smirnă și santal, priviră fuioarele de lumină ridicându-se în încercarea de a îmbuna zeii prin rugăciuni înmiresmate, depuseră ofrande de flori, simțiră pacea și albul liniștii lăuntrice, făcură câțiva pași în față și îngenuncheară, ținându-se de mână. Privind, prin
FATA DIN VIS de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1462369992.html [Corola-blog/BlogPost/376519_a_377848]
-
1980 din 02 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Între -nduplecare, mistuire sau prea plin Când pășesc desculță alergând spre tine, Mă-nspăimântă numai apa prefăcută-n vin Ale celor dinaintea mea sau după mine. Mierea vorbei lor și piepturi fremătând Poartă smirne,patimi și luciri divine Nu mi-a fost nicicând mai frică să te văd mușcând Trupul celor dinaintea mea sau după mine Din secunde și din semnele de întrebare Cel care iubește se va îmbăta pe sine Cad arzând din
CELOR DINAINTEA MEA SAU DUPĂ MINE ( PARTEA A DOUA) de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/camelia_florescu_1464897421.html [Corola-blog/BlogPost/378802_a_380131]
-
toate părțile se strâng pe drumul principal bărbați și femei, tineri și bătrâni. În fruntea lor, preotul rostește rugăciuni către Domnul și stropește în dreapta și în stânga cu apă sfințită. Din urmă vin enoriașii cu cănile cu jăratic peste care presară smirnă și tămâie. Ajung în dreptul locuinței familiei Valdescu și rugile se întețesc. Pătrund pe poarta larg deschisă și părintele după câteva rugăciuni începe să cânte molitvele Sfântului Vasile urmate de dezlegări. Întreaga suflare îngenunchează și își face în continuu semnul sfintei
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
Un braț de paie Și o iesle! Ți-au dat căldură Bieții boi Și oile, Cu-a lor suflare. Doar păstorașii Ți-au urât: Să fi voinic Și să crești mare! Din depărtări Trei magi, soseau, Cu daruri scumpe: Aur, smirna! Căci au aflat Citind în nori Și-n stele, Calea spre Lumină! Ai fost promis De mii de ani! Un Fiu de Rege Și-al Mariei! Să vii că prunc nevinovat Purtând pe umeri Vină lumii! Acum mă plec La
DOAR DE CRACIUN de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1481736799.html [Corola-blog/BlogPost/367006_a_368335]
-
Colindător ! Aflând cu multă Bucurie, despre IISUS, mai mulți păstori Au spus și ei către alți oameni, fiind buni Colindători ! Cei 3 Magi din Răsărit, având în frunte pe GAȘPAR Au venit să se Închine, MELICHIOR și BALTAZAR ! Cu aur, smirnă și tămâie, Pruncului s-au Închinat Iar ca să nu-i vadă Irod, pe altă cale, au plecat ! IROD, înseamnă : "eroic", un Rege rău și trecător Care-a ucis mii de copii, să scape de Mântuitor... SIMEON, e : "auzire" și-a
DE LA ZAHARIA PREOTUL, LA UCENICII DOMNULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1487416695.html [Corola-blog/BlogPost/371746_a_373075]
-
iarbă, umbra ta am trezit azi, tristețea-mi să șteargă, nici nu știu cum rezist atârnat într-o vină, tot cioplesc și insist, lustruind o lumină, seri virgine mă-mpung cu bătăi în surdină, să te strig îndelung peste crucea-ți de smirnă. Nici nu știi câte nopți în clepsidre-am închis, câte cești fără torți m-au sorbit în abis! Vis crescut fără somn în înghețuri de humă, cât să fac de planton peste taina-ți de brumă? De iubire mi-e
SPUNE-MI TU CĂ-I NEDREPT! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1452961286.html [Corola-blog/BlogPost/378443_a_379772]
-
zborul pescărușilor, semeția haiducului, zurgălăii Colindului, neastâmpărul codobaturei, zbuciumul Nistrului, vârtejul vântului, splendoarea dansului, nestatornicia cucului, sfiala fecioarei, nectarul mierii, sprâncenele spicului bălai, minunăția albinei, văpaia focului, iuțeala gândului, caierul norilor, borangicul stelelor, majestatea păunului, trilul ciocârliei, voronețul liliacului, lacrima smirnei, mustul ciorchinelui, gingășia ghiocelului, verdele temerar al bradului, madrigalul rândunelelor în sulemeneala zorilor îmbujorați, candelabrul de nard al salcâmului, Iia curcubeului, jertfa mieilor, rapsodia pădurii, chiotul nunții, iureșul izbânzilor dace, dârzenia de granit a Dochiei, îngemănarea Gliei-Auroră a omenirii cu
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
dulcea smerenie sacră. Mama poartă sub veșmântul de smarald al inimii, safirul tinereții sufletului ei. Deasupra zâmbetului Mamei se despletesc veșnicii de lumină, curgându-i ca un iureș prin vine, stropii Cuvântului ca psalmii din strană, urcând în tămâie de smirnă. Peste tremurul de petală al pașilor ei, cad șoaptele de vară din Salcâm și din Tei. Mama se aseamănă Păstorului cel Bun, ce-și netezește calea nădejdii spre curcubeul-paradis purtând pe umerii calzi dorurile noastre toate. Mama este sanctuarul Limbii
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1488357342.html [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]