502 matches
-
se există, prin deducțiune raționamentală,în Europa și invers, nu? Împarfumați cu iz european, copacii se cheamă eurocopaci. Râurile, eurorâuri. Șoselele, euroșosele.Rândunelele, eurorândunele. Cloțele, eurocloțe.Pupezele, europupeze. Zambilele, eurozambile.Cuculeul, eurocuculeu. Dar, pe lângă eurocaimacul poveștii, se numără și eurozațul snoavei.Rezultă, dintr-un condei, eurogropi, eurogunoaie, eurovaci, eurohoți, euroșpagă și, de ce nu, cel mai bogat zăcământ de pe la noi, europrostia. Când pui apă de ploaie într-o băutură tare, tăria se blegește și devine plană, precum cenușa.Coniacul, democratizat, devine poșircă
O PINIE, DOUĂ PINII de JANET NICĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_pinie_doua_pinii.html [Corola-blog/BlogPost/356035_a_357364]
-
Alecsandri, în germana pentru a-și alina suferința pricinuită de dispariția fiicei sale. Bătrânul Alecsandri era un apropiat al casei regale, dovedind devotamentul prin activitățile sale diplomatice de la Paris. Vara își petrecea concediul la Sinaia, înveselindu-i pe suverani cu snoavele sale. Atunci când acesta se îmbolnăvii, în 1890, Regina poetă îi dărui un fotoliu de odihnă, în acesta își petrecu ultimele zile ale vieții sale. Carmen Sylva îl cunoaște și pe Mihai Eminescu. Gh. Eminescu, nepotul poetului, povestește ,,...Curioasă, Regina Elisabeta
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
urma drumul/ Alene... ca jupânii./ El n-auzea niciunul” („Leul și câinii”). Pentru că dorește să comunice cât mai clar mesajul poeziilor, Nicolaie Dincă accentuează caracterul de satiră și de condamnare a stărilor de lucru prezentate în pamflete și satire, în snoave și alte „pamfletării”, folosind un întreg arsenal de mijloace artistice. Bunăoară, motivarea racilelor societății în care trăiește - alături de noi, cititorii, de altfel - o face pe seama animalelor, ca fiind împrumutate de la om, prin conviețuire („Quot tranzit”) și tot animalele sunt „vinovate
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
Mizil, într-o vară, nu în gară... Unde Tanța și Costel Se văzură prima oară; Mai spre centru, la Fănel, Foarte-aproape, lângă piață, În bodegă lui Zbârneață, Unde tot omul cinstea Câte-o halbă la tejghea... Se-ascultau povești destule: Snoave, bârfe și cu glume... Am intrat să beau un țap; Nicidecum să-mi fac de cap. Cum sunt bun ascultător, Și-mi plăcea taifasul lor, Rogu-vă, aveți răbdare Să aflați mica-ntâmplare. Zicea Stan, în berărie, Că la Naie
ÎN MIZIL LA BIMBIRIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/In_mizil_la_bimbiric_marin_voican_ghioroiu_1391197736.html [Corola-blog/BlogPost/363691_a_365020]
-
berărie, Că la Naie,-n frizerie, Este-un drac de Bimbiric, Hâtru cum nu s-a-ntâlnit. - Cine vrea ca să se tundă, Și poftește să-l audă... Nu va regreta de fel Că scoate din portofel Un leu... doi; merită banul! Știe snoave cu toptanul. Ce mi-am zis... că n-ar strica Să mă tund, să-mi rad barba, Mustața să mi-o filez... Între timp să mă distrez. Când ușa o deschideam Două-ntrebări îmi puneam: „Bimbiric o mai lucra? Oare
ÎN MIZIL LA BIMBIRIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/In_mizil_la_bimbiric_marin_voican_ghioroiu_1391197736.html [Corola-blog/BlogPost/363691_a_365020]
-
hâtru de treabă, Tot de șotii mi se ține: Azi pe bani și gratis mâine.” Nu știu ce mi se părea... Parcă inima-mi spunea, Și pe loc m-am întristat, Când pe ușă am intrat. .................................... Lume multă ca-nainte... Tot cu snoave și cu glume; Cin’ le poate ține minte? Când de Bimbi unul spune: - În Mizil toți îl știau... Pe Bimi, frizer vestit; Doamne, câți a păcălit!... Numărul nu pot să-l dau; Dar cum și ulciorul are Zile scrise-n
ÎN MIZIL LA BIMBIRIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/In_mizil_la_bimbiric_marin_voican_ghioroiu_1391197736.html [Corola-blog/BlogPost/363691_a_365020]
-
m-am oprit puțin Chiar la bunicii lui cei dragi, Să fierbem un ibric cu vin Și să gustăm din cozonaci. A treia zi i-am întâlnit Foștii colegi de facultate Și zău că nu m-au plictisit Povești și snoave depănate. Puțin mai greu mi s-a părut De Anul Nou să mă descurc, Când cu iubita-i mi-a cerut, Cum să vă spun, să mă încurc... Dar le-am trecut pe toate bine, Dacă fierbinte m-a rugat
AMICUL MEU CORPORATIST de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_manolescu_1451840672.html [Corola-blog/BlogPost/378563_a_379892]
-
5 zile): 2 ore de Religie (mai precis Catehism ortodox, sub formă de povestire), 2 ore de Limba română (se învață cititul și scrisul), 2 ore de Literatura română (învățătorul le predă și le explică elevilor, interactiv, poveștile, basmele, legendele, snoavele, fabulele, proverbele și zicătorile românești), precum și 2 ore de Educație fizică și Sport; - la Ciclul gimnazial, deci clasele V-VIII (dintr-un total de 25 de ore - 5 ore x 5 zile): 2 ore de Religie (Catehism ortodox aprofundat, studiu
PARTEA 3/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1479670361.html [Corola-blog/BlogPost/384775_a_386104]
-
lui era o efervescență culturală. Se vorbeau câteva limbi, căminarul avea o bibliotecă bogată. Și mai presus de orice voia ca fiii lui să învețe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta și îi încânta cu snoave, proverbe și eresuri. Și copilul Eminescu a îndrăgit natura Ipoteștilor, pădurea, lacurile, dealurile, câmpul, ciobanii, prisăcarii, țapinarii. Apoi la Cernăuți a avut norocul să dea peste un om al lui Dumnezeu care i-a îndrumat primii pași spre o lectură
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1420451141.html [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
de convingere: Cine o mai face camine, ca mine să pățească! Mă făcusem mai măricel, îmi plăcea să citesc basme și alte cărți care îmi stimulau imaginația: Pintea Viteazul, Radu Greuceanu, Gruia lui Novac, Voica, poezii populare, balade, culegeri de snoave și altele. Uneori asistam fără voia mea la vreo discuție privind treburile mai înalte dar acestea neprivindu-mă, nu le luam în seamă. Dar știu însă că odată fratele meu vorbea cu tușa Lăzărica și l-am auzit spunând că
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
pe șest L-a prins lumea și-l duce Cu sila la arest O amăgire suie În oglinzile ovale Iar ispsosu-n statui, e Între cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de caracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește, întreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască, banul De cald a prins să fiarbă Și vânzoleala în vrăbii
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Balciul_ion_untaru_1341988665.html [Corola-blog/BlogPost/358199_a_359528]
-
aia mințeam că n-am surori. - Păi bine mă belea, cine te puse să iei vagaboante în mașină? Apoi noi am vorbit săptămâna trecută. Asta numești tu un secol, ca să ajung, să-mi confunzi vocea? Hai, că-mi mai spui snoave diseară, altfel mi se termină creditul! Să nu mă lași mult, să te aștept în Vedea! Ne-am înțeles? - Da! Te pup Ingrid! Te aștept în centru. Am închis telefonul râzând pe înfundate de poznele lui Haralamb care de când îl
INGRID (3)FRAGMENT de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465418668.html [Corola-blog/BlogPost/385254_a_386583]
-
le-ntretina.Ne-ntuneric, ne-lumina,Nici nu dreapta, nici nu stînga,Fără vină și cu vina.Vai cui o să aparțină?Că șunt oi , sau ca șunt capre,Grîul cu neghina-n parte.Nu e viața nu e moarte,;... XXVII. SNOAVA DE PAȘTI, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 854 din 03 mai 2013. E zi de Paști.Într-o chilie, Din nu știu care mînăstire, Cand toți în post trebuiau să fie, Un biet călugăr flămînzit, De foame aprig chinuit
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU by http://confluente.ro/articole/lucia_tudosa_fundureanu/canal [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
-n gînduri e rost,/ Spor în zăbavă si trudă cît tine ogorul,/ Dorinta statornică-n cinste, în rugă si-n post,/ Prudentă, răbdare si cumpăt/ trăirilor, azi, pe de rost.-Gînduri la usa templului). Pastel sau elegie, meditație, epigramă, fabulă, snoavă, scrise pe linie clasică sau modern/postmodernă (La belle epoque), poemele sale trebuie descoperite în strânsă corelație cu biografismul autorului. În multe dintre ele recunoști umorul mucalit al actorului (,,Cînd vrea găina, poti să-i numeri oul,/Că, tărna-n prag-stăpîn
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1491268787.html [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
pentu copii sunt basmele și poveștile. Cu ele se poate afirma că începe literatura pentru copii. Acestea, alături de cântecele de leagăn, însoțesc copiii încă din primele zile de viață și creează primul contact cu lumile imaginare. Continuă apoi cu legendele, snoavele, povestirile și romanele. Basmele și poveștile au apărut din dorința de mai bine a oamenilor, din dorința de a învinge răul și greutățile vieții, din dorința de liberate, de dreptate, de bine și de frumos. Valoarea educativă a acestora este
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aspecte_ale_copilariei_in_li_al_florin_tene_1372604263.html [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
limba franceză, i-a spus: „Tu vei fi soția mea”. Oamenii, care stăteau și ei la rând, au considerat că Mitică are chef de glume, au început să vocifereze pentru că abuza de timpul lor, ținând-o ocupată pe casieriță cu snoavele lui. Dar nea Mitică s-a întors spre ei și le-a spus hotărât: „Eu am aici de discutat lucruri importante. Ea va fi nevasta mea. Este mult mai important decât ceapa voastră sau ce vreți voi să cumpărați”. El
CÂND DRAGOSTEA LA PRIMA VEDERE DUREAZĂ O VIAŢĂ DE OM de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cand_dragostea_la_prima_vedere_dureaza_o_viata_de_om.html [Corola-blog/BlogPost/366820_a_368149]
-
noiembrie 1995, într‐o dimineață cu o ploaie mocăneasca, când împreună cu alți cinci brașoveni părăseam Brașovul, înghesuiți într‐o dubita obosită care ne ducea la aeroport, cu desinatia “ the American dream”. Pe drumul către București, ne întreceam în bancuri, poante, snoave și ghidușii, bucuroși nevoie mare că plecăm în căutarea El Dorado‐ului și cu speranța că o viață mai bună ne va miji dincolo de Ocean. Citește mai mult Plecat‐am șase din Brașov ( însă, fără sergent ) și, într‐adevăr,nu
VIOREL VINTILĂ by http://confluente.ro/articole/viorel_vintil%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
setea bănățeană de propria ființă spirituală, pur bănățenește și deopotrivă lin și dulce, poetul Ioan Vodicean. Pospaiul de cuvinte bănățene ninge pe o carte subțire ca o geană, dar profundă ca un ochi, gi la Murăș la Petrari, cu poveste, snoavă, satiră a satului bănățean mișunat de bănățeni în faptul traiului zilnic, proferând prin gura lor, prin nararea vieților corporale și sufletești cuvinte fără hulă nici atunci când sunt critice ca acidul, pur bănățene! Este o carte de citit odată cu cercetarea dicționarului
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430628091.html [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
cum ele stau și te ascultă, și nu te trag la socoteală, nu te trădează și nu fug atunci când ți-e lumea mai dragă, cum ele-ți dăruiesc mereu iubirea pură și întreagă! Erai ca o minune veche... povești și snoave depănând, creai o lume de miracol, fără s-o crezi chiar existând și totuși ea era acolo, cu toată bogăția-n tine, Mămuța mea cea cu povețe, învățături, povești și doine.. Era atât de fascinant cum toate pe ce-ți
MĂMUŢA MEA (DEDICATĂ BUNICII MELE) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1464906795.html [Corola-blog/BlogPost/343007_a_344336]
-
nu trebuiau puși la cheltuială. Invitații veneau cu băutura și mâncarea lor. Cei mai bogați veneau cu berbeci pe care atunci îi prăjeau , și de asemenea cu băutură și tăvi cu baclavale . La petrecere se cânta, se glumea se suneau snoave, mai ales cu Nastratin Hogea. Uneori familiile mirilor, mai înstărite, ofereau o masă mai bogată invitaților . Cănd mireasa este adusă la mire acasă , ea înainte de a trece pragul răstoarnă un vas cu apă, cană sau lighean, spre a invoca belșugul
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
meșteșugurilor. Domnul Brâncoveanu însuși pare un personaj provenit din fondul autohton românesc, prin port amintind de vechii daci care parcă au străbătut veacurile pentru a veni la Târgul de la București și prin spiritul mucalit și inteligent, amintind de personajele din snoavele populare românești, înviorează atmosfera moleșită de arșița verii. Gabriel Costan din București, actor de profesie, a valorificat calitățile terapeutice ale sării, într-o formă modernă, realizând lămpi electrice cu sare benefice pentru tratarea afecțiunilor respiratorii: rinită, sinuzită, bronșită, silicoză pulmonară
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
lui era o efervescență culturală. Se vorbeau câteva limbi, căminarul avea o bibliotecă bogată. Și mai presus de orice voia ca fiii lui să învețe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta și îi încânta cu snoave, proverbe și eresuri. Și copilul Eminescu a îndrăgit natura Ipoteștilor, pădurea, lacurile, dealurile, câmpul, ciobanii, prisăcarii, țapinarii. Apoi la Cernăuți a avut norocul să dea peste un om al lui Dumnezeu care i-a îndrumat primii pași spre o lectură
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/163_de_ani_de_la_nasterea_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1358002116.html [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
care din păcate nu a putut participa, înbolnavindu-se grav. S-a stins din viață la 30 octombrie 1973, fiind înmormântat la Cimitirul Militar Ghencea din București. O altă mare personalitate a comunei este poetul, pedagogul, eseistul si celebru autor de snoave, Petre Dulfu. S-a născut la Tohat, în anul 1856, și moare la București în anul 1953. Tot aici s-a mai născut publicistul si poetul Gheorghe Crișan, cel care, în perioada interbelică, a condus revista Cronica, ce apărea la
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
pe unde puteau, inclusiv la Cenaclul Flacăra, condus de marele poet al neamului și se amuzau pe seama vorbirii incoerente și a greșelilor gramaticale făcute de Ceaușescu. Cel din urmă, așa cum și era pentru tineri, nu era decât personaj de bancuri, snoave și bășcălie, pentru reușita acestora apelând, nu de puține ori, la cea care avea tendința să devină personaj sinistru ; Leana Ceaușescu. Constrânși să ovaționeze, la mitinguri și defilări, strigau din răsputeri, cu elan tineresc, ca orice român de bună credință
I. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471693693.html [Corola-blog/BlogPost/365175_a_366504]
-
mintea ca securea Și sufletul ca de topor: Să decime pădurea... Și-apoi, de-aceea țin să-ți zic Povestea din vechime, Să nu se piarză-n timp nimic; Îi hăt din strămoșime... - Bag samă eu că mă frâmânți Cu snoave vechi, tataie! I-am zis eu aspru, mâ încânți Să nu las să te taie... Amu, că tot m-ai sâcâit, Zii snoava copăcească, Și cât stau colea tolănit S-adorm, să îmi priască.... - Ba, vei ciuli urechile Și somnul
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Legenda_martisorului_dupa_romeo_tarhon_1393701398.html [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]