51 matches
-
Andrei Pleșu, Marin Sorescu au ocupat funcții ministeriale, ca și pictori și actori. Cât privește situația scriitorului post revoluționar, ea este bine cunoscută, i se oferă tiraje confidențiale, iar când operele i se plătesc încasează maximal jumătate din prețul unei sobițe cu rumeguș - cu modele începând de la o mie de dolari. Totuși, când și când, un lot de artiști, bărbați și femei, de înțeleaptă orientare politică, iar unii apolitici până în măduva oaselor, primesc câte un milion de fiecare an al vieții
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
metan, cea mai mare parte a țării se încălzea la foc de lemne, aduse cu căruța, tăiate cu drujba (al cărei vaiet e memorabil) și crăpate cu toporul. O dată cu mizeria comunistă, au reapărut cărbunii și "gazul", folosit în godine, niște sobițe de metal cu burlan propriu. Fierul de călcat era încins cu cărbuni. În plină sărăcie, cînd devenise un lux să aprinzi mașina de gătit și cuptorul, căci lemnele erau pe sponci, se foloseau niște reșouri cu petrol, mai rapide și
Se schimbă lumea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15092_a_16417]
-
spre ceainic. Era o zi sufocantă și se întrebă dacă-i vor oferi și ei o cană de ceai. Din fericire, servitoarea mai în vârstă îi surprinse privirea și o servi. — Și vă mai spun ceva, zise tânăra în timp ce aprindea sobița cu parafină pentru ceainic. I-aș scrie o scrisoare soției și i-aș povesti despre cealaltă femeie dacă nu mi-ar fi teamă că-mi pierd slujba. — Ne-a amenințat, adăugă cealaltă, că ne dă afară imediat dacă-i spunem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
și le brodeze și își proiectau altă strategie. În cameră nu se mai văruise de câțiva ani de zile iar pereții erau afumați de la mașina de gătit veche, dotată cu o plită la care se gătise, probabil. Avea chiar și sobiță atașată acesteia unde se făcea focul iarna, semn că mai locuise cineva aici. Aproape tot peretele unde se afla patul era acoperit cu o carpetă țărănească, țesută în război, în culori vii, iar în colțul de la răsărit o icoană cu
IZOLAREA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356067_a_357396]
-
curte o îngrijea ca pe ochii din cap fiindcă ea putea să țină o casă întreagă la nevoie. Seara, tata îmi umplea inima de bucurie când îl auzeam spunând: Eu mă culc cu ăsta micu' că e cald ca o sobiță. Crescusem mai măricel, o cloșcă de-a noastră rămăsese numai cu un puișor, a călcat-o cocoșul și ea l-a părăsit ciugulindu-l chiar, deși câteva minute mai înainte nu știa cum să aibă mai mare grijă de el
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
insule, încadrate în perimetrul conturat de străzile Cotului, Cotită și Tipografiei. În una din acele case, de pe strada de lungimea unui cot, mi-am petrecut primii ani ai copilăriei, într-o încăpere mică, de câțiva metri pătrați, încălzită de o sobiță de tuci. Odaia avea trei pereți de zidărie, iar al patrulea - cel din exterior, prăbușit în timpul războiului - fusese confecționat de tata, din bucăți de scânduri. Peste acestea, fixase fire de stuf, pe care apoi le tencuise cu lut și le
VISUL COPILĂRIEI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343310_a_344639]
-
așa cum făcea întotdeauna. Bunica îl mai lăsă puțin, gândind că vrea să se mai răsfețe în culcușul cald și îmbietor. Intră ușor în camera lui și-l găsi într-o baie de apă, cu obrajii roșii și arzând ca o sobiță. Gemea ușor, iar la atingerea bunicii, abia își deschise ochișorii lui frumoși, și cu un zâmbet chinuit, murmură: -Buni, cred că sunt și eu bolnăvior ca mami! Mă doare tare rău gâtulețul. Impacientată, bunica Ioană pregăti rapid leacul cu care
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378856_a_380185]
-
așa ceva, așa că începu să-i spună povești, de pe vremea când era și el de-o schioapa. - Când eram așa, de vârsta ta, m-am îmbolnăvit rău de tot, mâncasem câteva înghețate fără știrea părinților mei, iar noaptea ardeam ca o sobiță, așa ca tine, iar gâtul era roșu și nu puteam să înghit nimic. Mama era disperată, febra nu mai scăzuse, au stat toată noapte lângă mine, iar dimineața a trebuit să mergem la doctor. Mi-au administrat și mie injecțiile
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379088_a_380417]
-
resemnare... ,,- La mine de- o să revină, Aș mai zăbovi nițel Cum brândușa în grădină, Așteaptă pe ghiocel... " Luna, dusă- i din fereastră, Ea, pe pat, ușor se lasă... Pe jos rochia- i albastră Se foșnește cu mătasă... Flăcări joacă în sobiță, Aruncând polei de aur Peste trupul de zeiță, Ce așteaptă, al ei faur... Zeul- Faur o privește, De pe- o stea strălucitoare; Cu dragoste o urmărește Pe frumoasa muritoare... Se fărâmă- n praf de cosmos Ce se vântură prin vânt
FAUR DE PRIMĂVARĂ... de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371326_a_372655]
-
cu oameni mai bătrîni, cu toate claie grămadă acolo, nu.... nu conta că ești fata sau ești băiet... Și... și cînd vroiam acuma, mi-e rușine să vă spun, da’ era În fundu’ vagonului, În mijloc era o... așa o sobiță făcută așa, ca o dubă sau nu știu cum să-i spun, și Într-un colț În vagon era făcută așa o gaură... și așa, din scîndură, două scînduri așa, dacă Doamne ferește, te-apuca ceva, să faci pe-acolo. Aceleași sentimente au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o pătură pe genunchi și peste ea o revistă cu benzi desenate; buzele i se mișcau neîncetat. Își Împinse ochelarii antediluvieni de pe nas și priviri din ochii lui congestionați se mutau, bănuitor, de la fotografie la bani și invers. — Ai o sobiță sub pătură ? Nu e bine pentru dumneata, ți s-au Înroșit ochii de la gaze. — Nu, e electrică. Atunci e prea uscat aerul. — Am și apă Într-un ibric pus pe foc. S-o fi stins. Mi-am dat silința să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Zgârcilă, la așa bunătate de saltea, de la sinistrați, ia chiombește-te! și Dănuț lovește demonstrativ, cu piciorul, într-un maldăr de sticle, borcane și ambalaje goale din plastic, bașca o mie și una de alte catrafuse și nimicuri disparate, care încadrau sobița de tuci din colțul de la răsărit al hrubei, de sub copia înrămată a icoanei Maicii Domnului din Kazan, o piesă litografică realmente rară și interesantă ce, nu cunoști marfa? Mizeria altora e aurul, e platina lui! Îți spun, cu mâna pe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
generație, guguștiucilor. Trebuie să dozez amestecul, în prealabil, într-o sticlă goală. Nuuu...! Nu dintr-alea! refuză el, oripilat, un ambalaj mare ce conținuse Socată și pe care Vierme i-l întindea cu generozitate, din grămada imundă de exuvii, de lângă sobiță. Nexam! Sub nici o formă! Uite, Boss, ia banii ăștia de la mine și du-te-n stradă, la chioșc, scoate-i p'ăia din faliment și cumpără o sticlă de-un kil-jumate, de apă plată. Vars-o toată și paseaz-o la
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
a fost depozitat la vechituri încă din prima zi după ce ne-am mutat în această casă, unde avem gaze; deci primusul nu mai folosește la nimic. Dar chiar nu mai folosește? Unii spun că primusul este mă rog, a fost sobița săracului. Dar eu unul nu accept o asemenea afirmație. Amundsen s-a echipat cu un primus când a plecat în expediție la Polul Sud. Asta o știu din colecția mea de Jurnalul științelor și călătoriilor. Și Amundsen n-a fost
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de metri și o Înăllțime de aproape trei, Întreruptă doar de vanurile a două ferestre Înguste, așezate față În față, de ușa care dădea afară și scara În spirală care ducea la etaj, unde Faulques Își rânduise propria odaie: o sobiță mobilă cu gaz, un frigider mic, un pat din foaie de cort, o masă cu scaune, o scoarță și un cufăr. Viețuia acolo de șapte luni, iar În primele două Încercase doar să facă totul locuibil: un tavan provizoriu din
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
obiectelor de artă decorativă. Covorul de lână, vechi de peste 150 de ani, lucrat manual la o mănăstire din sudul țării, canapeaua ,,Biedermeier românesc" acoperită cu o scoarță cu motive naționale (de asemenea, lucrată manual), lada de zestre (de secol XIX), sobița portabilă care se utiliza atât pentru încălzirea cât și pentru iluminarea iatacurilor de odinioară tot atâtea crâmpeie apte să glăsuiască despre acest mare patriot și cărturar român. Mulți vizitatori, în special cei foarte tineri, află abia acum despre talentul de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
soioasă, încît un client poznaș dinafară s-ar fi putut iscăli pe ea întrebuințînd degetul în loc de plaivaz; scaune schiloade, mici crîmpeie din acele rogojini de papură ferfenițită, care se deșiră necontenit, dar niciodată nu se destramă cu totul, și niște sobițe prăpădite, coșcovite pe dinăuntru, cu ușile stricate și cu mînerele de lemn arse tăciune. H. de Balzac, Moș Goriot, p. 14 Doamna Vauquer: (65) [...] toate se potrivesc de minune cu această sală, unde mizeria se prelinge ca igrasia pe pereți
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
arătă un scaun lângă masă, chiar sub fereastră. Arabul se așeză jos, privindu-l pe Daru. - Ți-e foame? - Da, spuse prizonierul. Daru puse pe masă două tacâmuri. Luă făină și ulei, frământă într-o farfurie puțin aluat și aprinse sobița cu gaz. În timp ce turta se cocea, ieși și aduse din magazie puțină brânză, câteva ouă, curmale și lapte condensat. Când socoti că turta e coaptă, o puse la răcit pe marginea ferestrei, încălzi niște lapte condensat subțiat cu apă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
și copii, cocoșați sub baloturile legate În spate, Împingeau roțile cu mîinile. Hamalii trăgeau de mînerele ricșelor, mormăind și scuipînd, iar venele groase cît degetul ieșeau În relief din carnea umflată a gambelor. Funcționari mărunți Împingeau biciclete Încărcate cu saltele, sobițe pe cărbuni și saci cu orez. Un cerșetor fără picioare, cu toracele prins Într-un uriaș corset de piele, se clătina prin labirintul de roți, avînd În fiecare mînă cîte un clopot de lemn. Scuipă și lovi cu putere În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de lîngă casa ascensorului, plutonul de poliție militară japoneză care Îl arestase pe domnul Maxted băgase frica În ei. În timp ce iarba creștea pe pajiștea neîngrijită, iar grădinile se deteriorau, ei Își petreceau vremea pregătind cîte ceva de mîncare pe o sobiță cu cărbuni pe care o așezaseră lîngă statuile de ciment de pe fundul bazinului ornamental. Mirosul de fasole bătută și paste cu mirodenii plutea În jurul statuetelor ce Înfățișau nimfe despuiate. În prima săptămînă, Jim a fost liber să vină și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
față, al apei de colonie și al țigărilor Craven A, iar pentru o clipă fu Încredințat că ea va apărea din odăița Întunecoasă precum zîna Crăciunului și Îi va spune că războiul s-a terminat. 11 Frank și Basie O sobiță pe cărbuni ardea Încet În mijlocul cabinei, fumul ei dulceag ridicîndu-se printr-un laminator deschis. Podeaua era acoperită de cîrpe pline de ulei și de bucăți de motor, rame de hublouri și balustrade de scară. De ambele părți ale sobiței era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
O sobiță pe cărbuni ardea Încet În mijlocul cabinei, fumul ei dulceag ridicîndu-se printr-un laminator deschis. Podeaua era acoperită de cîrpe pline de ulei și de bucăți de motor, rame de hublouri și balustrade de scară. De ambele părți ale sobiței era fotoliu de punte, pe a cărui pînză decolorată era brodat „Liniile Aeriene Imperiale“, și un pat de campanie, acoperit cu o pătură chinezească. Americanul Își aruncă uneltele În grămada de piese de metal. Capul lui mare și umerii lați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de campanie, acoperit cu o pătură chinezească. Americanul Își aruncă uneltele În grămada de piese de metal. Capul lui mare și umerii lați aproape că umpleau cabina și marinarul se trînti În fotoliul de pînză. Se uită În oala de pe sobiță, apoi Îl privi posomorît pe Jim. — Deja Începe să mă calce pe nervi, Basie. Nu știu dacă e mai mult flămînd sau nebun... — Intră, băiete. Arăți de parcă ai vrea să te Întinzi. Un bărbat mărunt, mai În vîrstă, ieși de sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Basie Îl privi pe Jim cu un interes crescînd. Asta-i o școală pentru taipani. Jim, probabil că știi cîțiva oameni importanți. Păi... Jim se Îndoia În privința asta. Nu se putea gîndi la nimic, decît la orezul care fierbea pe sobița de cărbuni, dar apoi Își aminti de o petrecere În aer liber la ambasada britanică. — Odată i-am fost prezentat doamnei Sun Yat-Sen, zise el. — Doamnei Sun? I-ai fost... prezentat? — Aveam doar trei ani și jumătate. Jim rămase nemișcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Muzică de dans Această imagine Înspăimîntătoare domină cele trei zile pe care Jim avea să le petreacă Împreună cu marinarii americani. Noaptea, În timp ce Basie și Frank dormeau amîndoi sub pătură, el stătea treaz, Întins pe grămada de saci de orez, lîngă sobița pe cărbuni. Reflectați de inelele și barele de alamă, cărbunii străluceau ca niște dinți de aur. CÎnd se trezea dimineața, Jim Își pipăia maxilarul ca să se asigure că Frank nu-i scosese din răutate vreun molar. În timpul zilei, Jim stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]