54 matches
-
resemnare... ,,- La mine de- o să revină, Aș mai zăbovi nițel Cum brândușa în grădină, Așteaptă pe ghiocel... " Luna, dusă- i din fereastră, Ea, pe pat, ușor se lasă... Pe jos rochia- i albastră Se foșnește cu mătasă... Flăcări joacă în sobiță, Aruncând polei de aur Peste trupul de zeiță, Ce așteaptă, al ei faur... Zeul- Faur o privește, De pe- o stea strălucitoare; Cu dragoste o urmărește Pe frumoasa muritoare... Se fărâmă- n praf de cosmos Ce se vântură prin vânt
FAUR DE PRIMĂVARĂ... de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/emilian_oniciuc_1488476241.html [Corola-blog/BlogPost/371326_a_372655]
-
așa ceva, așa că începu să-i spună povești, de pe vremea când era și el de-o schioapa. - Când eram așa, de vârsta ta, m-am îmbolnăvit rău de tot, mâncasem câteva înghețate fără știrea părinților mei, iar noaptea ardeam ca o sobiță, așa ca tine, iar gâtul era roșu și nu puteam să înghit nimic. Mama era disperată, febra nu mai scăzuse, au stat toată noapte lângă mine, iar dimineața a trebuit să mergem la doctor. Mi-au administrat și mie injecțiile
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1464987250.html [Corola-blog/BlogPost/379088_a_380417]
-
așa cum făcea întotdeauna. Bunica îl mai lăsă puțin, gândind că vrea să se mai răsfețe în culcușul cald și îmbietor. Intră ușor în camera lui și-l găsi într-o baie de apă, cu obrajii roșii și arzând ca o sobiță. Gemea ușor, iar la atingerea bunicii, abia își deschise ochișorii lui frumoși, și cu un zâmbet chinuit, murmură: -Buni, cred că sunt și eu bolnăvior ca mami! Mă doare tare rău gâtulețul. Impacientată, bunica Ioană pregăti rapid leacul cu care
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1464162942.html [Corola-blog/BlogPost/378856_a_380185]
-
curte o îngrijea ca pe ochii din cap fiindcă ea putea să țină o casă întreagă la nevoie. Seara, tata îmi umplea inima de bucurie când îl auzeam spunând: Eu mă culc cu ăsta micu' că e cald ca o sobiță. Crescusem mai măricel, o cloșcă de-a noastră rămăsese numai cu un puișor, a călcat-o cocoșul și ea l-a părăsit ciugulindu-l chiar, deși câteva minute mai înainte nu știa cum să aibă mai mare grijă de el
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_caseta_cu_amintiri_i.html [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
insule, încadrate în perimetrul conturat de străzile Cotului, Cotită și Tipografiei. În una din acele case, de pe strada de lungimea unui cot, mi-am petrecut primii ani ai copilăriei, într-o încăpere mică, de câțiva metri pătrați, încălzită de o sobiță de tuci. Odaia avea trei pereți de zidărie, iar al patrulea - cel din exterior, prăbușit în timpul războiului - fusese confecționat de tata, din bucăți de scânduri. Peste acestea, fixase fire de stuf, pe care apoi le tencuise cu lut și le
VISUL COPILĂRIEI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1435840274.html [Corola-blog/BlogPost/343310_a_344639]
-
și le brodeze și își proiectau altă strategie. În cameră nu se mai văruise de câțiva ani de zile iar pereții erau afumați de la mașina de gătit veche, dotată cu o plită la care se gătise, probabil. Avea chiar și sobiță atașată acesteia unde se făcea focul iarna, semn că mai locuise cineva aici. Aproape tot peretele unde se afla patul era acoperit cu o carpetă țărănească, țesută în război, în culori vii, iar în colțul de la răsărit o icoană cu
IZOLAREA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Izolarea.html [Corola-blog/BlogPost/356067_a_357396]
-
a pieselor din metale neferoase se face numai în nișe de decapare cu ventilare forțată pentru evacuarea vaporilor rezultați. ... (2) Prepararea soluțiilor diluate din acizi concentrați pentru decapări se face doar de către personal calificat. ... Articolul 113 (1) Lămpile cu benzină, sobițele pentru încălzit ciocanele de lipit, reșourile sau alte aparate cu foc deschis nu se lasă în funcțiune fără a fi supravegheate. ... (2) La folosirea lămpilor de benzină se respectă următoarele reguli: ... a) alimentarea cu benzină se face după ce arzătorul s-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226099_a_227428]
-
că din zilele când Ioan boteza Împărăția lui Dumnezeu este luată cu asalt. (Matei 11:11-15) Construirea colibei poate fi din orice material (lemn, placaj, aluminiu, scaune). Zidurile pot sta liber ori pot include zidul unei locuințe sau a unei sobițe. Acoperișul trebuie să fie din material organic, cunoscut ca "s’ciaci", cum sut ramurile cu frunze, bambus ori lăstari de palmier. În Mișna și Talmud observările legate de contruirea colibei sunt în primele două capitole din tratatul Suca (ori Sukkah
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
cu împrumut o oală și un foc,” gemu el în sinea lui. Luându-și cu el bocceaua de paie murdare, vârî capul pe ușa bucătăriei. Mă scuzați, dar mă întreb dacă nu mi-ați putea împrumuta o oală și o sobiță de gătit. Mă gândeam să iau masa. Ajutoarele bucătarului îl priviră fără expresie. — Tu de unde-ai mai apărut? — Domnia sa m-a luat azi cu dumnealui. Aș dori să-mi fierb melcii pe care i-am cules din orezării. — Melci, hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
unde s-au mutat și alte familii deportate. Am cunoscut un om excepțional, un inginer Valeanski, un ucrainean foarte bun la suflet, care a deschis un mic atelier de tâmplărie, unde lucram câțiva evrei. El ne-a ajutat cu o sobiță din tablă pe care puteam să gătim delicii culinare: scrijele din cartofi, când puteam să procurăm cartofi, bineînțeles, o fiertură de linte, un cir din puțină făină de porumb și, În special, să Încălzim puțină apă - minimum de igienă. De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
trei femei - era o casă mare de tot. Nu vorbeam nimic. Toți eram Împreună, vă dați seama - o cameră cât asta, cu trei uși, care era de fapt o cameră de trecere. Tata a reușit să facă un fel de sobiță pentru care, mă iertați, se furau lemnele, că nu aveam de unde cumpăra lemne. Ne duceam la pădure și dacă te prindea putea să te omoare, că nu aveai voie să mergi. Ce se vorbea? Nu se vorbea. Se spera. Se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de foame și ăștia aveau un aspect groaznic: erau complet umflați și pielea parcă găurită - ne apuca groaza când vedeam cum arată acești oameni, adică moartea prin flămânzire arată foarte urât... În camera pe care o aveați era și o sobiță? Ne-am făcut noi o sobiță din fier, să zic așa, care se Încălzea cu lemne și cât ardea focul era cald - dar când se stingea, noaptea, era un frig de nu mai puteai. Când nu aveai lemne, iar era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
aspect groaznic: erau complet umflați și pielea parcă găurită - ne apuca groaza când vedeam cum arată acești oameni, adică moartea prin flămânzire arată foarte urât... În camera pe care o aveați era și o sobiță? Ne-am făcut noi o sobiță din fier, să zic așa, care se Încălzea cu lemne și cât ardea focul era cald - dar când se stingea, noaptea, era un frig de nu mai puteai. Când nu aveai lemne, iar era frig... Iarna era foarte frig? Iernile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
insecte pe pereți și era ceva groaznic, era un miros groaznic, că ei ung podelele cu tot felul de Îngrășăminte... Dar eram fericiți că am ajuns acolo. Tata a reușit, nu știu de unde și cum, să facă rost de o sobiță și a Început fiertul apei. Iar ocupația noastră era să adunăm cartofi, că, din cauza războiului, n-au fost culeși, nici sfecla, nici cartofii... Noi am stat la familia Copaigorodski Sonia, copiii Jeni, Ani. Eram cam a cincea casă de la cimitir
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
că, din cauza războiului, n-au fost culeși, nici sfecla, nici cartofii... Noi am stat la familia Copaigorodski Sonia, copiii Jeni, Ani. Eram cam a cincea casă de la cimitir, cimitirul creștin, și noi ne duceam acolo pentru surcele, ca să putem Încălzi sobița. În seara aceea ne-a dat proprietăreasa niște cartofi ca să mâncăm ceva, iar a doua zi dimineața tata a Început să se intereseze dacă mai erau rădăuțeni. La casa de cultură s-a format imediat un comitet al rădăuțenilor și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și aveai de unde să iei gheață... Era În iarna lui ’41, iar noi aveam și foarte multă gheață pe pereți - țin minte că mama răzuia zăpada din interiorul casei ca să mai elibereze pereții... Nu aveați Încălzire? Aveam un fel de sobiță mică În care ardeam coji de floarea-soarelui, dar nu prea aveam coji de floarea-soarelui - Însă ăsta era singurul mod de a putea Încălzi camera și de a supraviețui... Dar nu existau păduri? Nu, din moment ce nu aveam voie să circulăm, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
nu aveam voie să circulăm, nu aveam acces la pădure. Am fost uluită acum, văzând, totuși, câtă pădure există prin jurul Șargorodului - dar În zona care ne era alocată nouă nu aveam acces la pădure... Deci, În aceste condiții, degeaba aveați sobițe... Iluminam cu o candelă cu ulei - aceasta era lumina - iar de Încălzit, când aveam, cu coji de floarea-soarelui, de obicei În acea localitate exista o presă de ulei... Dar ulei de unde cumpărați? Bani nu am avut - niciodată nu am avut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
nevăzut și nedeclarat, pur omenesc... Cum mâncați sfecla? Sfecla se fierbea. Încercam să fierbem totul acolo, pentru că sfecla-de-zahăr În primul rând e mai bine dacă o fierbi: e mai hrănitoare, e mai bună pentru stomac... Se gătea tot pe acea sobiță? Nu, În afară de tifos exantematic, bătea și febra tifoidă și noi Încercam să fierbem totul, fiindcă febra tifoidă este o boală de stomac... Apropo, unde se gătea, nu se gătea pe acea sobiță, dar gazdele aveau În spatele camerelor noastre o Încăpere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
bună pentru stomac... Se gătea tot pe acea sobiță? Nu, În afară de tifos exantematic, bătea și febra tifoidă și noi Încercam să fierbem totul, fiindcă febra tifoidă este o boală de stomac... Apropo, unde se gătea, nu se gătea pe acea sobiță, dar gazdele aveau În spatele camerelor noastre o Încăpere foarte Întunecată și În care era o sobă imensă și era un pripicic - cred că e un cuvânt din ucraineană, un fel de loc special pentru gătit. Soba era ceva imens, cred
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să mă reped jos din pat ori de pe prici, să alerg, să strig de bucurie, să-i zgîlțîi și pe ceilalți, să le spun cît sînt de fericit, să-i rog să-și dea seama ce comoară posedă cu toții, ce sobiță minunată, ce tranchilizant fără prescripție medicală. Noroc de mine că strășnicia regulamentului mă împiedică să mă dau în spectacol. Ceva din felul meu diurn de a fi trădează probabil, măcar în parte, veselia mea lăuntrică; deoarece unora le sînt surprinzător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
vreo zece trepte în capătul cărora, jos, ajungeai în fața unei uși duble. Din spatele acestora, dădeai într-o cămăruță dreptunghiulară, care avea cam 6/7 m, două paturi înguste, lângă cei doi pereți mai lungi, o măsuță cu două scaune, o sobiță de metal pentru lemne și cărbune și un dulap pentru haine, ca garderobă, în partea opusă. În peretele dinspre trepte exista un geam cu gratii dese, prin care lumina zilei se strecura destul de puțin. Pentru scris și citit stătea aprins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Zgârcilă, la așa bunătate de saltea, de la sinistrați, ia chiombește-te! și Dănuț lovește demonstrativ, cu piciorul, într-un maldăr de sticle, borcane și ambalaje goale din plastic, bașca o mie și una de alte catrafuse și nimicuri disparate, care încadrau sobița de tuci din colțul de la răsărit al hrubei, de sub copia înrămată a icoanei Maicii Domnului din Kazan, o piesă litografică realmente rară și interesantă ce, nu cunoști marfa? Mizeria altora e aurul, e platina lui! Îți spun, cu mâna pe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
generație, guguștiucilor. Trebuie să dozez amestecul, în prealabil, într-o sticlă goală. Nuuu...! Nu dintr-alea! refuză el, oripilat, un ambalaj mare ce conținuse Socată și pe care Vierme i-l întindea cu generozitate, din grămada imundă de exuvii, de lângă sobiță. Nexam! Sub nici o formă! Uite, Boss, ia banii ăștia de la mine și du-te-n stradă, la chioșc, scoate-i p'ăia din faliment și cumpără o sticlă de-un kil-jumate, de apă plată. Vars-o toată și paseaz-o la
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
sud de Santa-Barbara intrăm În zona de portocali, lămâi și măsline. Plaja oceanului e imensă și frumos amenajată. Părăsim coasta și intrăm În văile de măslini. Vizităm o mare instalație pentru obținerea untdelemnului. Grădinile de portocali sunt toate prevăzute cu sobițe pentru lansarea fumului. Când stațiunea de avertizare anunță coborâri de temperatură ce ar dăuna vegetației, toată valea devine o perdea de fum protectoare. Curentul oceanului nu e favorabil, de aceea au fugit și s-au ascuns aceste plantații printre văi
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
probabil, de ce tocmai atunci și acolo am auzit vorbindu-se pentru prima oară de pireul de castane. În ce privește castanele coapte, acestea se vindeau pe stradă, fierbinți, la concurență cu „floricelele”. (Mai simt și acum căldura prietenoasă din jurul grătarelor cu „sertar” - sobițe ale toamnelor târzii, umede și reci de altădată.) Deunăzi (septembrie 1990), pe Calea Victoriei, în drum spre noua mea redacție, a Caietelor Critice, zăresc dintr-o dată, pe asfalt, vechile mele cunoștințe, castanele; erau puzderie; se iscase un vânt puternic, prevestitor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]