1,602 matches
-
sale. Haralamb Gugui a observat că problema aceasta are rezonanțe până și în folclorul românilor. De exemplu un cântec popular sună cam așa: Și iar verde sălcioară Mărie și Mărioară Ia un par de mă omoară ... Parul să fie de soc Să nu mă omori de tot ... De trei zile zac în boală Și nu-mi spune nimeni, scoală. Autorul popular era cu siguranță un pensionar, fiindcă la o analiză mai atentă, vedem exact ce dorea omul care și-a vărsat
OMOR PREMEDITAT de IOAN MITITELU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Omor_premeditat.html [Corola-blog/BlogPost/348181_a_349510]
-
începe să cârcotească, să pună unele condiții, condiții de îndulcire a sacrificiului, care să-i dea posibilitatea s-o mai ducă așa târâș-grăpiș, măcar încă o toamnă. Astfel, spune el, că dorește dacă se poate, ca parul să fie de soc, pentru ca să nu-l omoare de tot, fiind sigur că de restul are grijă Băsescu și cu Boc, ca să nu-l lase să mai sufle prea mult timp pe lumea asta și să consume aerul acesta românesc, aer care urmează în
OMOR PREMEDITAT de IOAN MITITELU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Omor_premeditat.html [Corola-blog/BlogPost/348181_a_349510]
-
Că-ți trimite soarta o misivă Și-apoi intri în derivă: Mă’, cu neamțu’ nu ti joci! La ce bun să-ntinzi tu mâna Dacă pita nu-i a ta Și-apoi toată săptămâna Să rămâi privind cadâna Cumpărată de la Soci: Mă’, cu neamțu’ nu ti joci! Nu stârni în van furtuna Dacă marea ne e calmă Că bunelul și cu buna Ți-ar mai da și azi o palmă Iar palinka nu e scotch: Mă’, cu neamțu’ nu ti joci
MĂ’, CU NEAMŢU’ NU TI JOCI! de ION UNTARU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_untaru_1418120282.html [Corola-blog/BlogPost/376924_a_378253]
-
ceva mai cu ardoare decât însănătoșirea acel lucru ar fi să pot să-mi dau duhul la sânul patriei mele... Macedonia, Macedonia... Scumpa mea Macedonia buzișoarele ți le-aș săruta cu foc și aș adormi la sânul tău lângă un soc căci m-am născut fără de noroc! Generalii îl credeau de-acum nebun dar nici unul în afară de Casandru nu îndrăzniră să îl oprească și să dea glas frământărilor personale. Se foiră doar oarecum stânjeniți la gândul că dacă o ținea tot așa
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
înverzit Vibrând într-un fluier de os. Te-am auzit imitând pe portativ Sunetul notei re ca o revenire Într-un anotimp destul de relative Galben așternut în strat subțire. Cântai în tabloul zilei în mi major Cu fluierul cioplit din soc, Degetele dintr-un dor în alt dor Le mutai de parcă le ardea un foc. Nota fa prelung vibra sub cer Rotunjită în fluierul învelit în lumină Când clipele încet se duc și pier În cercurile ascunse în tulpină. E copacul
CANICULA DIN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Canicula_din_cuvinte.html [Corola-blog/BlogPost/359635_a_360964]
-
oblig să le multiplic prin publicare (în sinteză). O fac acum și în Confluențe Românești. *** O poveste reală, și totuși neverosimilă, provocată de acest monstru al Istoriei ce poartă numele, adaptat ortografic, de Al Doilea Război Mondial. Dumitru Dominte din Soci (județul Iași)), gospodar în rândul oamenilor, cum se spune, avea în preajma războiului șapte copii, o nevastă frumoasă dar bolnavă de boala cea mai frecventă a vremii, tuberculoza, o Joiană bună de lapte și ceva pământ moștenit din tată-n fiu
COPII ROMÂNI ÎN LAGARELE NAZISTE (I) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_i_gheorghe_parlea_1346874368.html [Corola-blog/BlogPost/343773_a_345102]
-
în preajma războiului șapte copii, o nevastă frumoasă dar bolnavă de boala cea mai frecventă a vremii, tuberculoza, o Joiană bună de lapte și ceva pământ moștenit din tată-n fiu de la stramoșii săi. Unul din ei, Călin Dominte, venise la Soci de dincolo de Carpați, cum vor fi venit și înaintașii consătenilor săi din spița lui Sasu ori a lui Moroșanu. Avea Dumitru Dominte ceva din firea ardelenilor căci nu era lung la vorbă și, mai ales, era hotărât în faptă. Cum
COPII ROMÂNI ÎN LAGARELE NAZISTE (I) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_i_gheorghe_parlea_1346874368.html [Corola-blog/BlogPost/343773_a_345102]
-
mari poveri în spinare... Toate se îndreaptă spre un mușuroi. Acolo este cetatea lor. Lupta pentru existență ne-o reamintește păianjenul care și-a întins plasa într-un loc amăgitor și așteaptă prada să-i cadă în capcană. Tufele de soc sunt îmbujorate de floriile lor mari și albe ca zăpada care par presărate cu diamante multicolore... Aceste diamante sunt insecte de mărimea unei alune care au aripiile externe ce reflectă la lumina soarelui nuanțe de culori cu un luciu metalic
PENTRU TINE NATURĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1415458316.html [Corola-blog/BlogPost/369653_a_370982]
-
Academiei Române - București. Traducerea celor patru manuscrise autografe ale lui Karl Marx despre români, păstrate în Arhiva Marx-Engels a Institutului Internațional de Istorie Socială din Amsterdam - Olanda. 03/04/2015 Prof. Gheorghe Șerbănescu Membru de Onoare al Filialei Zonale Brad, a Soc. Cult. Patr. AVRAM IANCU din România. Referință Bibliografică: ADEVĂRURI EDIFICATOARE / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1555, Anul V, 04 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ADEVĂRURI EDIFICATOARE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1428150875.html [Corola-blog/BlogPost/362991_a_364320]
-
la Campionatul Mondial. Dacă ai ajuns acolo ești eligibil pentru o bursă, iar pentru copii aceasta este o portiță demnă de luat în seamă”, spune coordonatorul Autovortex. Următorul pas pentru clubul de robotică este participarea la sesiunea de calificări de la Soci, unde Autovortex va participa cu trei echipe de la Vianu și unde câștigătorul va merge la Campionatul Mondial. „În Germania, vrem să încercăm să calificăm pentru SUA echipa de la Răcari”, spune Ionuț Panea. Profesorii interesați să creeze un club de robotică
Roboții români care au cucerit lumea. Cum ar putea ajunge cluburile de robotică în liceele din România by https://republica.ro/robotii-romani-care-au-cucerit-lumea-cum-ar-putea-ajunge-cluburile-de-robotica-in-liceele-din-romania [Corola-blog/BlogPost/337975_a_339304]
-
Pentru a prepara corect ceaiuri ar trebui să adăugați o linguriță de plantă uscată la 250 ml de apă sau două lingurițe de plantă proaspătă la aceeași cantitate. Ceaiul de mușețel ușurează digestia, calmează nervozitatea și anxietatea, în timp de socul se recomandă în gripă, sinuzită sau guturai. Durerile de cap trec cu ceai de tei, iar menta ajută digestia, reduce flatulența și înlătură greața. Ceaiul din măceșe previne infecțiile gripale și răcelile. Ceaiul este a doua băutură consumată în lume
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cate-ceva-despre-alimente/ [Corola-blog/BlogPost/92346_a_93638]
-
încercă un început de răceală, trebuia să meargă la școală, nu-și putea permite să lipsească, vineri și sâmbătă își luase deja două zile din concediu. S-a îndopat cu pastile, iar mama Ioana i-a făcut un ceai de soc cu lămâie. Tușea, o durea capul și avea febră. Arăta îngrozitor. La școală, copiii au văzut că este bolnavă și au fost deosebit de cuminți. Ultimele două ore a suplinit-o directorul, care ,văzând-o în ce stare era, a trimis
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1463850858.html [Corola-blog/BlogPost/378853_a_380182]
-
scurt timp febra îi scăzu, iar durerile de gât se atenuară. Căzu într-un somn profund, binefăcător, iar spre seară se simțea mult mai bine. Mama Ioana îi pregătise o supă de pasăre numai bună pentru revigorare, și ceai de soc cu lămâie. Gabi o veghease, iar Ionuț stătea și el , îngrijorat, așteptând ca mami să se facă bine. - Văd că te simți mai bine, febra a scăzut, doar să iei în continuare medicamentele. Să ai grijă pe drum, vremea s-
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1463850858.html [Corola-blog/BlogPost/378853_a_380182]
-
președinte Barroso, cum vă veți asigura că Republica Moldova rămâne pe calea semnării acordului de parteneriat și cooperare cu Uniunea Europeană, având în vedere că Rusia are mai mare influență în Republica Moldova și se pare că, după ce se vor încheia Jocurile Olimpice de la Soci, Rusia își va scoate mănușile. Și, apoi, a doua întrebare, ce puteți face pentru a ajuta România să intre în Zona Schengen? Pentru că ați spus și în trecut că, până la urmă, statele membre vor hotărî... Întrebare: Legat de aderarea la
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid by http://uzp.org.ro/barroso-romania-trebuie-sa-adere-la-schengen-cat-mai-rapid/ [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
30 mai 2017. Încă de la început, Grădina Botanică ne deschide porțile. Suntem întâmpinați de aleea în formă de U. Pe partea stângă, dăm de Fântâna Jianu construită în 1800 de Hagi Stan Jianu și renovată în 1930. În spatele acesteia, mirosul socului în floare ne îmbină prin aroma și frumusețea lui. Copacii stau treji, felinare verzi,îmbrăcați în iederă. Coroana lor se oglindește în reflexia soarelui și pomii își piaptănă ramurile. Parcela dreptunghiulară este decorată de iarbă, într-un felinar cu multe
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU by http://confluente.ro/articole/cristina_mariana_b%C4%83l%C4%83%C8%99oiu/canal [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
Citește mai mult Încă de la început, Grădina Botanică ne deschide porțile. Suntem întâmpinați de aleea în formă de U. Pe partea stângă, dăm de Fântâna Jianu construită în 1800 de Hagi Stan Jianu și renovată în 1930. În spatele acesteia, mirosul socului în floare ne îmbină prin aroma și frumusețea lui. Copacii stau treji, felinare verzi,îmbrăcați în iederă. Coroana lor se oglindește în reflexia soarelui și pomii își piaptănă ramurile.Parcela dreptunghiulară este decorată de iarbă, într-un felinar cu multe
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU by http://confluente.ro/articole/cristina_mariana_b%C4%83l%C4%83%C8%99oiu/canal [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
c-un Celălalt mai mult e-n mine decât în tată, de-aceea unde mă căutați, eu nu-s, eliberând Poeții ce n-au fost niciodată. Dar, de aceea mi-e poemul sigilat Într-un cântec cioplit în fluierul de soc, Eu nu răspund ce scrie celălalt Cum furtuna de corabia eșuată la doc. Înfierbântat de poezie și de rază Versul mă aspiră spre zenit, Celălalt, viclean, îmi stă de pază, Din tâmple îmi scoate ce n-am gândit. Al.Florin
NU RĂSPUND de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_raspund.html [Corola-blog/BlogPost/350920_a_352249]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALȚII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENȚINĂ Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 492 din 06 mai 2012 Toate Articolele Autorului Părintele Romică din Soci a copilărit și, imediat ce și-a împlinit ucenicia, a slujit Domnului pe meleaguri moldave mai puțin impregnate de trecutul istoric decât locurile în care propovăduiește Cuvântul Domnului acum. De când e la Soci își exercită misiunea preoțească într-o frumoasă împletire
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Vaca_bourului_sau_in_timp_ce_unii_ign_gheorghe_parlea_1336330959.html [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
mai 2012 Toate Articolele Autorului Părintele Romică din Soci a copilărit și, imediat ce și-a împlinit ucenicia, a slujit Domnului pe meleaguri moldave mai puțin impregnate de trecutul istoric decât locurile în care propovăduiește Cuvântul Domnului acum. De când e la Soci își exercită misiunea preoțească într-o frumoasă împletire cu misia lumească de bun cetățean în comunitatea care l-a adoptat. În acest context, e remarcabilă atașarea sa de faptele demne ale înaintașilor, cele ce au hrănit memoria urmașilor. A ridicat
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Vaca_bourului_sau_in_timp_ce_unii_ign_gheorghe_parlea_1336330959.html [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
prielnic istorisirii părintelui. Într-o frumoasă zi de primăvară, când se afla în comună doctorul Vasile Șoimaru, un ales oaspete basarabean - și mai mult decât atât -, părintele Romică trimise veste să ne abatem, după ce săvârșim treburile noastre punctuale, și pe la Soci. Fixase el un loc de întâlnire la marginea pădurii în care își aduseseră obol suprem patriei vreo 5oo de ostași români în primăvara și vara anului 1944. Dar locul acesta fusese ales de părintele-paroh vizând o perspectivă temporală mai adânc
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Vaca_bourului_sau_in_timp_ce_unii_ign_gheorghe_parlea_1336330959.html [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
înverzit Vibrând într-un fluier de os. Te-am auzit imitând pe portativ Sunetul notei re ca o revenire Într-un anotimp destul de relative Galben așternut în strat subțire. Cântai în tabloul zilei în mi major Cu fluierul cioplit din soc, Degetele dintr-un dor în alt dor Le mutai de parcă le ardea un foc. Nota fa prelung vibra sub cer Rotunjită în fluierul învelit în lumină Când clipele încet se duc și pier În cercurile ascunse în tulpină. E copacul
NELINIŞTEA ÎNDOIELII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Nelinistea_indoielii.html [Corola-blog/BlogPost/355826_a_357155]
-
Cu toiagul inspirit de metaforă, Bucurându-mi turma de stele, poemul. Doamne, stelele tale au coborât în vers Cu toate iubirile poetului la un loc Ce egalează perpetua idée de sine Iar eu le cant noaptea cu un fluier de soc, Singura nedumerire Extrasă pe-ndelete din furtună, Simulată-n nemurire, Sfințește, Doamne această clipă oportună! Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Transhumanță printre stele / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 314, Anul I, 10 noiembrie 2011. Drepturi de Autor
TRANSHUMANŢĂ PRINTRE STELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Transhumanta_printre_stele.html [Corola-blog/BlogPost/341782_a_343111]
-
în comuna Miroslovești, județul Iași. Bravii ostași de la Cotul Donului își duc povara bătrâneții depănându-și amintirile de război pe băncuțele de la poarta gospodăriilor aflate acum în grija copiilor, ajunși și ei în pragul neputinței aduse de vârstă. În satul Soci din comuna amintită își au gospodăriile Ion (Nică) Paiu, de 92 de ani, și Mihai Dascălu, de 91 de ani, iar în satul Mitești, frații Eugen și Vasile Isachi, primul de 91 de ani, iar celălalt de 92 de ani
EROISM, JERTFĂ, TRĂDARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cotul_donului_1942_eroism_jertfa_tr_gheorghe_parlea_1353501993.html [Corola-blog/BlogPost/351332_a_352661]
-
Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE AL.FLORIN ȚENE Metafora ruginii Floarea ruginii fumurie Coagulează metafora la loc Și rădăcinile-ntoarse-n tăcerea azurie Clocotesc a sevă,fluierînd din soc. Gândește mersul osul de oxigen A măduvei umplută cu apus Spre ele alunecă flori fără polen Aripi urcând cu mine mai sus. Din motani coboară păsări către pădure Cu zborul întreg descătușat sub pene Și cerul coboară sub aripi sure
METAFORA RUGINII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Metafora_ruginii.html [Corola-blog/BlogPost/361435_a_362764]
-
noastre și cea a cititorului ne confirmă faptul că tu, Mit, Poezia mea, ești întruchiparea luptei mele împotriva sorții și a consimțirii cu pasivitate a primejdiilor venite de la societatea și lu¬mea în care trăim, a luptei contra falsei organizări soci¬ale și a unei umanități îndoielnice, lipsită de afecțiune. În această luptă va trebui să ne găsim identitatea și solidaritatea în condițiile împărțirii la unu. Mit, poate îți cer prea mult, dar eu știu că ești o credință puternică, știu
POETUL ȘI VIITORUL POEZIEI SALE de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 by http://confluente.ro/mioara_timofte_1462119487.html [Corola-blog/BlogPost/378344_a_379673]