1,004 matches
-
fi nicidecum o simplă formă ce a supraviețuit, ci mai degrabă o formă viabilă de receptare, nu numai a textelor clasice literare, ci și a celor documentate istoric sau a literaturii pentru copii. Acest consum audio are propriile "forme de sociabilitate" (R. Chartier) care diferă cu totul de actul recitativ din societățile de lectură, saloane sau amfiteatre conform obiceiurilor din Germania de la 1800. Noua ascultare se produce individual și asocial prin intermediul căștilor audio și al difuzoarelor și nu reprezintă altceva decât
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
vedea în duhul facețios al Divinului și expresia unei naturi balcanice (în fond, el e congener cu personajele din Bietul Ioanide, fanarioți trecuți prin Școala latinistă, lucru confirmat de limba pe care o vorbesc, după cum notează I. Negoițescu), caracterizate prin sociabilitate, prin aspirația de-a comunica, prin volubilitate, prin disponibilitatea față de toate temele "arzătoare" sau numai "la ordinea zilei". Altfel spus, o extrovertire doritoare de-a cîștiga aprobarea admirativă a celor din jur, de a-i impresiona, șoca și domina, în
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
prin studiu și cunoaștere de sine. Nu ne miră absolut deloc faptul că într-un C. V. cu cheile la vedere, lucru care ne-o apropie și ne-o explică, și ne înmulțește deliciul lecturii, găsim, între calități, etalate frumos inteligența, sociabilitatea, precizarea că se consideră a fi în ceea ce oferă, persoană de încredere, capabilă de lucru în condiți de stres și contracronometru, ușor adaptabilă oricăror condiți. În plus, practică pictura de șevalet-autodidact și "compunerea de spați abstracte în cuvântul scris sau
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13805_a_15130]
-
lui Diderot și al lui Rousseau. Ele mai păstrau aici ceva din atmosfera crepusculară a cafenelei vieneze. Farmecul lor rafinat, decadent încă, le întreținea cunoscătorilor nostalgia unei Mitteleurope himerice. Altminteri, ca în imaginarul lui Michelet, cafenelele clujene erau spații ale sociabilității și conversației spontane". O sumă de medalioane fixează, cu mare expresivitate, chipurile echinoxiștilor de frunte dar și pe cele ale unor intelectuali mai în vîrstă ai urbei, în ambianța cărora junii membri ai confreriei s-au format, fără a renunța
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
pe care drojdia unei banale "ipocrizii" nu ar putea să mi-o coacă nici de dragul acestui interviu. Eu încerc să pun în mișcare poezia ca să-mi rezolv mie probleme de-ale mele, care țin deopotrivă de singurătatea dar și de sociabilitatea mea, de disperarea dar și de entuziasmul meu. Poeziei îi cer să aprovizioneze încrederea mea în mine, inclusiv cu iubire (sau fie și numai cu empatie) din partea cititorului. Îi cer să mă facă să înțeleg de ce am bunăoară sentimentul că
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
1904, sub egida Societății „Tinerimea Română” și a Societății Domnișoarelor (în prezența unui public „distins de dame, bărbați și tineri”), în „saletul” Casinei Române (localul Reuniunii Române de Lectură), unde, după un discurs de deschidere rostit de Valeriu Braniște („despre sociabilitate și însemnătatea ei pentru progresul omenimei [sic!]”), între opusurile interpretate s-a numărat și Serenada de dimineață [sic!] (Aubade pour Violon et Piano), o versiune (transcripție) pentru vioară și pian a trioului Aubade pentru vioară, violă și violoncel în Do
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
Cultură și sincronizare, ediția acestui an s-a impus prin trăsătura sa susținută de vie dezbatere. Având ca punct de pornire tema G. Călinescu și critica literară postbelică, moderator Eugen Simion, atmosfera a câștigat atât prin caracterul său de obiectivă sociabilitate, cât și prin aducerea în discuție a problemelor complexe ale culturii, literaturii și limbii române, ca o experiență colectivă, personală și conștient elaborată, în fond: orientările deduse din irupția anului 1989, meditațiile istorice și realitatea brutală a peisajului, prielnic celor
La Onești și la Tescani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13487_a_14812]
-
ce s-au vrut a fi alternative la modernism: primordialismul și perenialismul. Un reprezentant al primordialismului în varianta să biologistă, sociobiologul Pierre van den Berghe 31, consideră că națiunile trebuie tratate că grupuri de descendentă la fel ca grupurile etnice. Sociabilitatea umană s-ar baza pe trei principii: selecție de înrudire, reciprocitate și coerciție. Cu cat societatea este mai mare, cu atat mai importante sunt ultimele două. Dar, etnicitatea, rasa și casta se bazează pe descendentă comună. Astfel de grupuri provin
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în străinătate, tânărul va avea ocazia de a se familiariza cu o anumită limbă străină, fără să resimtă acest lucru ca pe un efort sau o obligație, și își va dezvolta unele însușiri importante, cum ar fi spiritul de organizare, sociabilitatea, adaptabilitatea sau trăsături care nu se manifestă sub protecția părinților, precum independența, dorința de nou sau aptitudinile de lider. Secțiunile site-ului mai prevăd și Oferte speciale sau Noutăți de ultimă oră, doritorii putând alege o tabără anume din ofertă
Agenda2004-32-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282740_a_284069]
-
in nuce - a industrialismului și că în etapele preindustriale nu se poate vorbi de națiune. Dl. Lucian Boia adaugă ideea că "națiunea este un concept cu încărcătură simbolică" și că, în fapt, "cariera ei începe atunci cînd vechile cercuri de sociabilitate nu mai fac față complexității noii faze istorice". Aceste cercuri mai vechi de sociabilitate e un alt nume pentru structurile tradiționale, iar națiunea a devenit, astfel, o formulă a solidarității specifică epocii moderne, industriale aș adăuga eu. Apariția ei este
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
națiune. Dl. Lucian Boia adaugă ideea că "națiunea este un concept cu încărcătură simbolică" și că, în fapt, "cariera ei începe atunci cînd vechile cercuri de sociabilitate nu mai fac față complexității noii faze istorice". Aceste cercuri mai vechi de sociabilitate e un alt nume pentru structurile tradiționale, iar națiunea a devenit, astfel, o formulă a solidarității specifică epocii moderne, industriale aș adăuga eu. Apariția ei este situată, de analiștii avizați ai chestiunii, dincolo (adică în partea ultimă) de secolul al
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
Gheorghe Grigurcu 1. Poezia lui Paul Vinicius stă sub semnul sociabilității. Aceasta înseamnă că poetul evită a rămîne singur cu sine, preferînd contactul strîns cu oamenii, cu faptele, cu obiectele, care dau versurilor sale o densitate materială intrinsecă. Dacă la unii poeți înregistrăm o îngustare a cîmpului liric, fie printr-o
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
adevărații arnoteni.// și - din chiar acel moment - fiii telegrafului/ s-au preacurvit în vreo două-trei limbi/ moarte" (pulpenisula șvorba lui pirguț). E o zbenguială dizgrațioasă de verbe și atît. Dar ceea ce dă gust picant acestui discurs este forma aparte a sociabilității lui Paul Vinicius pe care o reprezintă boema. Evocarea stărilor bahice, a senzualității și morții adiacente, primesc accentele dezabuzat-proaspete ale trăirii, în prelungirea unui motiv ilustrat de D. Stelaru, Ben Corlaciu ș.a. Efectul e cel al unei "romanțe de beție
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
dialogului, în cadrul căruia se plasează volumul intitulat Dialoguri, care prilejuiește cronica de față. Volum organizat cu pioasă atenție de către Cornel Ungureanu, care crede, pe bună dreptate, a putea deriva textele în chestiune ale lui Ovidiu Cotruș din marea, definitoria sa sociabilitate: "Experiență a unui intelectual care a trăit (trăiește) din plin prietenia, dialogul devine un spectacol al oglinzilor, o știință (o gaya scienza) a oglindirii". Și încă: "Extravertitul Ovidiu Cotruș trăiește, precum puțini, sărbătoarea teatrului. Arta monologului și a interviului derivă
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
30, la sediul creart din strada Alexandru Lahovari, nr. 7, sector 1, București, în perioada martie - iunie 2014. Structura platformei îmbină Recicloniarta și Atelierele de Meșteșuguri pentru copii, două categorii de cursuri care contribuie la afirmarea si dezvoltarea creativității și sociabilității copiilor. Recicloniarta cuprinde o serie de ateliere mixte de arte și reciclare creativă organizate de Creative Arts. Structurată în patru module, Recicloniarta combină reciclarea creativă cu diverse categorii de arte, precum muzica, artele plastice, tehnicile handmade și realizarea de bandă
Ateliere de Meșteșuguri pentru copii GRATUITE în fiecare sâmbătă [Corola-blog/BlogPost/98739_a_100031]
-
Curtenitor, patetic și deopotrivă blînd, Tismăneanu suferă de o naivitate incurabilă. E naivitatea celui care se investește afectiv în atîtea relații umane încît, în mod inevitabil, se alege de pe urma lor cu un munte de dezamăgiri. Și la mijloc nu e sociabilitatea lui spontană și irepresibilă, ci ușurința cu care dăruiește încredere prea multora, surprinzîndu-se în final în postura celui care, împărțind elogii în dreapta și stînga, primește înapoi un val de invective. Dacă ar face bilanțul oamenilor de care, scriind de bine
Patetismul și blândețea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8004_a_9329]
-
acesteia, jocul său de nuanțe în atitudini, de "ape" precum ale unei suprafețe mătăsoase, au putut produce impresia de fals, de perfidie, sau e vorba pur și simplu de o insuficiență a decodării comportamentului său, pornind dintr-un deficit simpatetic? Sociabilitatea pisicii nu e numai unilaterală, aspirînd a întîlni o recepție favorabilă. Nu numai felina în chestiune se cuvine a ne "înțelege", a se atașa de noi, ci și invers. Iată un catalog al ipoteticelor defecte pisicești, debitate pe nerăsuflate: "Pisica
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
și simplu în spectacol în fața omului, rămâne o anumită rigiditate a trupului, a spiritului și a caracterului pe care societatea ar vrea deopotrivă să le elimine, pentru a obține de la membrii ei cea mai mare elasticitate și cea mai înaltă sociabilitate posibile. Această rigiditate constituie comicul, a cărui pedeapsă este râsul".47 Să observăm că în opera lui Emil Botta există râs, dar fără comic, ceea ce aruncă fenomenul în absurd. Reținem însă funcția lui punitivă. Spuneam, la un moment dat, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
diviziunilor organizatorice ale companiei. Aceste subculturi prezintă elemente comune cu cele ale culturii mari, dar au și valori, aspirații, atitudini și comportamente specifice, generate de activitățile diviziunilor respective. Subculturile profesionale sunt determinate de ocupație sau profesie. Ele reprezintă "forme de sociabilitate colectivă ce includ ritualuri profesionale, norme și valori ce integrează comportamentele de muncă. Meritele lor constau în faptul că ele contribuie la clarificarea funcțiilor, reglează relațiile pe orizontală și pe verticală, perpetuează grupul de lucru chiar dacă acesta este reînnoit"156
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
dureros faptul că nu au prieteni, că se află izolați "ca într-un pustiu". Să fie numai vina acestora, să nu aibă și cei doi soți și o contribuție, poate prin lipsa unei vocații a prieteniei sau măcar a unei sociabilități? Lehamitea care o încearcă pe diaristă privind viața în general și pe cea literară, în special ("Trăiesc într-o mlaștină puturoasă") își face prezența și în relațiile acestea de cerc restrâns, care nu reușesc să se coaguleze. Când Costache Anton
Între bucurie și nemulțumire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9777_a_11102]
-
facultățile... ea știa să cunoască omul tot timpul...”. Imaginea este completată prin caracterizarea bunicii ca fiind o persoană sociabilă, căreia Îi plăcea să fie mereu În compania cuiva: „... când bunelul pleca la țară, ea nu suporta să rămână singură...”. Această sociabilitate era dublată de un pronunțat atașament față de de copii (de nepoate mai alesă, dragostea pe care o manifesta fiind una sinceră și altruistă: „... bunica mea mai mult a fost apropiată de mine, dar ce am apreciat enorm de mult la
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
vieții urban-regionale. Cazul satelor cu minorități religioase pare să fie unul de mijloc, cu nivel mediu de cultură a deschiderii. Între harta culturală a mediului rural românesc, așa cum rezultă ea din analizele propuse prin acest studiu, și harta tipurilor de sociabilitate în mediul rural poate fi notată o puternică suprapunere (Sandu, 2003, pp. 239-240). • Tipologia culturală avansată în legătură cu experiența de migrație a satelor pune accent pe rolul „străinului” în dinamica socioculturală rurală. Tipul cultural de comunitate pare să fie structurat prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sau de conflict. La rândul lor, relațiile de solidaritate pot fi comunale sau comunitare dacă sunt asociate cu sentimentul de apartenență comună sau de tip asociativ (distincție echivalentă cu cea a lui Tönnies dintre „comunitate” și „societate”). Ceea ce se cheamă sociabilitate poate fi identificat, în sens larg, cu relațiile sociale de tip solidar, aducătoare de beneficii reciproce. Acest sens al conceptului este mai aproape de concepția weberiană decât de cea a „sociabilității” lui Simmel (1964, pp. 40-57). Pentru Simmel, sociabilitatea este forma
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a lui Tönnies dintre „comunitate” și „societate”). Ceea ce se cheamă sociabilitate poate fi identificat, în sens larg, cu relațiile sociale de tip solidar, aducătoare de beneficii reciproce. Acest sens al conceptului este mai aproape de concepția weberiană decât de cea a „sociabilității” lui Simmel (1964, pp. 40-57). Pentru Simmel, sociabilitatea este forma pură, de joc a „asociației” (formării de unități sociale). Caracterul formal al sociabilității este subliniat de Simmel prin analogia pe care o face între conținuturile concrete de viață și formele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
se cheamă sociabilitate poate fi identificat, în sens larg, cu relațiile sociale de tip solidar, aducătoare de beneficii reciproce. Acest sens al conceptului este mai aproape de concepția weberiană decât de cea a „sociabilității” lui Simmel (1964, pp. 40-57). Pentru Simmel, sociabilitatea este forma pură, de joc a „asociației” (formării de unități sociale). Caracterul formal al sociabilității este subliniat de Simmel prin analogia pe care o face între conținuturile concrete de viață și formele de sociabilitate, pe de o parte, și raportul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]