285 matches
-
până la ele (generațiile I, ÎI, III, chiar si IV de drepturi ale omului) . Spre deosebire de toate aceste categorii de drepturi ale omului (care au ca subiect juridic individul, în momentul prezent, în actualul stadiu al civilizației umane și într-un context social-istoric contemporan, drepturile omului din generația a V-a sunt drepturi puternic conectate la dimensiunile de dezvoltare umană, de dezvoltare durabilă, la dreptul la dezvoltare și la dreptul omului la un mediu sănătos și curat, precum și de dreptul omului la pace
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
judecă astăzi "romantismul" primelor adeziuni politice, D-sa își mărturisea decepția și, mai ales, dezorientarea: chiar dacă a rămas "într-un anumit sens" marxist, nu mai crede - zicea - în utopie și mesianism, nici în revoluția proletară, într-o vreme când contextul social-istoric s-a schimbat profund, realitățile și condiționările au devenit cu mult mai complexe și când, însăși intelectualitatea în definiția ei cea mai exactă a încetat să mai fie solidară în numele unor principii chemate altădată să schimbe lumea, nemaifiind, de altfel
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
de-o atmosferă de existență comună. Metropola pătrunde în urbea provincială, printr-o „generozitate” a evoluției sociale. Astfel se produce treptat (la poeții revistei Steaua fenomenul e foarte pregnant) o tranziție de la dramatismul ruralului alienat și rebel în prăbușirea sa social-istorică la echilibrul fie și fragil (avantaj pentru nuanțele lirismului) al provincialului orășean. Laitmotivul creației lui Ion Beldeanu îl reprezintă o sensibilitate molcomă de citadin atras de natură (urbea provincială are de altminteri enclave naturale, în măsură a stimula atracția în
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
goală)/ pe tine și-i duc uneori cu tine pe toți ai tăi/ undeva de unde îndeobște nu te mai întorci/ niciodată/ e ca și când ar veni în vizită moartea/ și n-ar mai pleca" (Soneria). Moartea nu e decât o agonie social-istorică fără sfârșit. Predominant, discursul poetului are o franchețe șocantă, e deschis răului moral pe care nu se dă în lături a-l portretiza în tușe caustice la culme. La antipodul poeticii de sugestii, nuanțe, indirectități propuse de simbolism și conturată
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
de proximitate sau - e drept, mai rar - din rubricile de scandal. (Nici aici scriitorul, bietul de el, nu prea mai este interesant...) Toate acestea vor trece! Valoarea este cea care va rămâne!" Numai că și valoarea este tot un produs social-istoric. Neimpusă la timp, ea riscă să dispară în devălmășia straturilor succesive ale civilizațiilor ce se acoperă tot mai rapid unele pe altele. De ce Vă scriu Dumneavoastră toate astea? Pentru că, într-un editorial apărut cu multe luni în urmă, făceați penitenta
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
hrană în spiritul Logosului întrupat în istorie pentru a intensifica miracolul vieții nepieritoare în inima omului.” (VRF, 8 sq.). Fenomenul poetic românesc basarabean, generația resurecției basarabene despre care vorbește Ioan Alexandru, având drept lider pe Grigore Vieru, viiază în condiții social-istorice specifice, radical deosebite de cele din România; provincia istorică a Basarabiei smulsă de Stalin din trupul României, după cum se știe, a făcut parte din U. R. S. S., sub numele de Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, fiind supusă unui cumplit proces de
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
anca de la Aristotel: cunoașterea prin metaforă a identității lucrurilor an diferența lor) lumea dată, impusă prin decrete de către ideologii vremii drept singură și necontestabila realitate, este preschimbata prin imaginea poetica ăntr-un univers al ficțiunii mai adevărat decât cel din ănvătăturile social-istorice ale epocii. Disputa dintre adepții realității date și cei ai idealității visate nu este, de altfel, atât de nouă, ea are ăndepărtate și nobile origini. Căile doar de a impune realitățile și ideologiile au fost diferite an secolul nostru, cel
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
totală și ireversibilă a textului poetic de orice condiționare ideologico-marxistă. Ea proclama, totodată, cu consecințe estetice mult mai productive an devenirea interioară a literaturii noastre postbelice, eliberarea poeziei de orice biografism și psihologism care, "realități" fiind, cad sub incidența determinărilor social-istorice, asadar și a concepției materialist-dialectice a fenomenelor. Poezia stănesciană din această perioadă a "momentului '68" este triumful imaginarului absolut an care mitologia eului liric populează universul poetic cu stări de spirit stranii, dureri abstracte, suferințe ale creierului, bătăi ale inimii
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
lucide, este nociv și iresponsabil. E drept însă că succesul unui asemenea discurs presupune și un electorat pe măsură, orbit de resentimente și acționînd mai ales sub formă de reacție afectivă, refuzînd 'uzul rațiunii', discernămîntul lucid și realist între posibilități (social-istorice) și dorințe personale (care, nu arareori, vin în contradicție cu cele ale ansamblului societății). Din păcate, în viața socială și politică românească a ultimului deceniu au prevalat - contraproductiv - reacțiile și atitudinile visceral-afective asupra deliberării calme și responsabile și a deciziilor
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
prin „pierderea de sine“ a personajelor, însă adaptarea intră în contradicție flagrantă cu boicotarea). Construcția epică a lui Nicolae Stan se situează, de fapt, în interstițiul dintre formula realismului critic obiectiv și aceea a realismului magic. Nu este nici frescă social-istorică a comunismului românesc, dar nici fabulație insolită marqueziană, ruptă complet de referentul real. Ieșirile din verosimil sunt destul de puține față de universul miraculos din Un veac de singurătate. E drept că pattern-ul se întrevede chiar în strategia compozițională a cărții
Un roman al interstițiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2614_a_3939]
-
de înlocuitoare de programa și de manuale, deoarece viziunea asupra cadrelor didactice a politicienilor de doi bani pe care îi avem astăzi, în stare doar de... "a da copy-paste" unei legislații europene parcurse pe sărite și desprinse de contextul ei social-istoric (unde ești, domnule Ț. Maiorescu, să-ți reactualizezi, cu greutatea cuvîntului dumitale, eseul despre "forme fără fond"?!), este de a ne trata că "prestatori de servicii către populație", argumentul forțe fiind că - nu-i asa? - sîntem "plătiți din banii contribuabililor
Pîine și circ by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/8225_a_9550]
-
a condeiului, dar nu rezistă tentației (ori sarcinii?) de a formula cu orice preț obiecții: „Pe parcursul acestei ample demonstrații se fac multe observații inedite, disocieri fine, atestînd o reală capacitate de discernare [sic] critică. Supralicitarea factorului estetic, abstragerea din contextul social-istoric al epocii, nebulosul irațional conceput ca izvor al autenticei emoții creatoare, au dus însă la o seamă de aprecieri neconcludente, de valoare îndoielnică asupra lui Eminescu. Poezia cu mesaj social, în speță scrisorile, sau chiar poemul «Luceafărul» pentru vibrația sa
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
Libere, Palatul Primăriei Municipiului București, Hotelul Athénée Palace Hilton, Academia Română, Palatul Cotroceni. Se adaugă, din perioada comunistă, Palatul Parlamentului (Casa Poporului, înainte de anul 1990), construcție controversata ridicată în timpul regimului Ceaușescu etc.. 3.2.4. Edificiile religioase Edificiile religioase reflectă evoluția social-istorică, culturală și confesională a populației românești, sintetizând, în același timp, stilurile arhitecturale ale epocii și specificul local, fiind reprezentative mai ales pentru Moldova și Țara Românească. Fără a avea măreția și fastul edificiilor din vestul Europei, aceste construcții sunt mărturii
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
României vol II 1984, pag. 162, localitatea Breaza este citată pe locul al III-lea în țară între cele șase orașe care depășesc 1000 ha livezi (ClujNapoca, Oradea, Breaza, Lipova, Sighetu-Marmației, Băicoiă. 7.3.2. Creșterea animalelor Condițiile naturale, cele social-istorice și tradițiia locală îndelungată, au făcut ca locuitorii orașului Breaza să-și arganizeze gospodăriile pe acest profil agricol, ceea ce presupune specializarea și formarea unor deprinderi specifice. Beneficiind de potențialul de pășuni și fânețe (2430ha), care se constituie într-o bază
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
paleogeografică, litologia, resursele subsolice); 3. Relieful din orizontul local și din județul Iași; 4. Clima și microclimatele din zonă; 5. Hidrografia din orizontul local și apropiat; 6. Vegetația, fauna și solurile din zona orașului și din județ. Capitolul III. Considerații social-istorice 1. Istoricul așezării; 2. Toponimia locală; 3. Identitatea etnică, lingvistică și confesională a populațiilor din orizontul local și apropiat -Studiu de caz - cultură și interculturalitate; 4. Amenajarea teritoriului și planul orașului. Capitolul IV. Dinamica populației orașului Târgu Frumos 1. Mișcarea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
mod de a guverna încă mai pernicios decât tirania, "pentru că nu tolera nici măcar acea ultimă verigă dintre despot și supușii săi, formată din mite și daruri". Într-adevăr, la o privire lucidă, practica mitei se dezvăluie în adevăratele sale coordonate social-istorice, ca una dintre puținele posibilități empirice de a regla și, ulterior, netezi complicatele raporturi dintre suverani și vasali, dintre cuceritori și cuceriți. Ulterior, procedura s-a generalizat: mita, aflată la baza relației dintre seniori și servii acestora, a devenit și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
lor sunt privite în contexte de viață concrete și specifice. Sunt luate în considerare experiențele asemănătoare, pe baza cărora se formează comunități de interese. În condiții de existență specifice, întrupați și condiționați de nevoile acestui trup, trăim într-un context social-istoric dat. Acesta își pune amprenta inclusiv asupra corpului devenit corp politic (M. Miroiu, 2002, p. 143). Oprimările diferă în funcție de context, ca de altfel și dependențele, inferiorizările, chiar și patriarhatele. O astfel de observație este proprie feminismului valului III81. Maternitatea devine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
poet de obscenitatea masificării invazive și de ipocrizia falselor elite. Mitologia psihoexistenț ială din cărțile de tinerețe anticipă și include aventura metafizică din cărțile de maturitate. Poetul ce realizează condiția de proscris a subiectului sensibil aflat în dizarmonie cu realitatea social-istorică, nu-și refuză totuși o cât de firavă speranță de renaștere: „Credința mea e-atât de mare că mă simt ca pe rug ; firește / cine-o să mă vadă va zice uite un om de cenușă / fără să priceapă că
Eugenio Montale () [Corola-journal/Journalistic/5733_a_7058]
-
însumate, conduc la imaginea unei lumi coerente, a unei societăți, a unei umanități cu existență istorică. În prezentarea de pe ultima copertă se spune despre carte că reprezintă „o frescă epică“, ceea ce, neîndoielnic, Ruxandra Cesereanu a urmărit să înfăptuiască. Amploarea deschiderii social-istorice, bogăția evenimentelor aduse în scenă vorbesc despre această aspirație a prozatoarei. Epoca evocată în carte este aceea cuprinsă între sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și răsturnarea regimului comunist din decembrie 1989. Cu unele trimiteri și în anii ulteriori
Diavolului, o jumătate de veac by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3367_a_4692]
-
a descoperi un nou și bogat veșmânt pentru idei bogate în gândire și viziune. Nevăzutul, abstractul, ipostaza onirică, dar și finalitatea vieții și a omului, neliniștea metafizică a individului, amorul, locul și predestinarea individului în societate, relațiile umane în spațiul social-istoric, menirea artei și a creatorului, creatorul față în față cu propria opera sunt doar câteva din temele care străbat neîncetat bogăția poetică a acestei generații. Dând o rară formă poetică și un polivalent sens poetic acestor lumi amorfe, generația șaizeci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
te poate absolvi de ea, fatală în sensul cel mai adânc și, astfel, e negată întreaga învățătură a epocii moderne, post-darwiniste, după care omul, chiar și omul social, ca orice ființă, este rodul ambientului, depinde și e format de condițiile social-istorice. Încă o recădere într-un mod de a gândi și de a acționa după un principiu revolut și, cum spuneam, interesantă nu e atât aroganța, reacționarismul sub forma noului! a celor care-l stipulau, cât ciudatul entuziasm al maselor pentru
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
com și Windermere. Dragoste la a doua vedere) recomandă o prozatoare matură cu un proiect literar ambițios: acela de a asuma liber și în afara oricărui litigiu rădăcini de familie și de neam. Cu fiecare carte, angoasele și tensiunile biografice și social-istorice sunt tot mai riguros și mai dezinvolt controlate, materialul existențial acumulat se preface în literatură de bună calitate. „Realitățile vieții” stau față în față cu fantasmele și își împrumută reciproc semnalmente: „Chestiunile Majore ale existenței, crede prozatoarea, se reduc în
Un purgatoriu degradat by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4203_a_5528]
-
să întroneze aceste rânduieli. Cum s-a(u) nimerit a veni pe lume, fără mamă, fără tată, cum se spune, atât fondatorul (omul) cât și gândurile (acțiunile) sale de a pune ordine (insituțională și legislativă) în viața societății... Noile rânduieli social-istorice impuse și care s-au încăpățânat la început să se „așeze” cu de la sine putere - în „matricea pentru verificarea și autentificarea experimentului comunist” - prin care românii urmau să ”treacă” și să devină „cobai voluntari la făurirea propriului destin istoric” n-
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366935_a_368264]
-
națiunii americane prin această formă de luptă revoluționară, urmată 13 ani mai târziu de revoluția franceză de la 1789 au imprimat lumii un nou curs istoric, o nouă viziune și reîntemeiere asupra omului, rânduielilor în care își va circumscrie existența sistemică, social-istorică, drepturile și menirea sa și a națiunii din care face parte. Urmările acestora se vor râsfrâng pozitiv, într-un fel sau altul, asupra tuturor popoarelor lumii iar unele din obiectivele lor de atunci sunt și astăzi pe agenda umanității, altele
ZIUA AMERICII LA LANSAREA REVISTEI PIATRA CRAIULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367078_a_368407]
-
hotărât, Fiind toți în viață, nevătămați, Să-l ardem, să nu aflăm comanda fatală. Descoperiserăm zeci de locuri secrete, Unde nu puteam fi nimiciți. Cu sănătate și bucurie ne adresăm tuturor: Cine are dreptate, câștigă! Ceilalți pierd. E o experiență social-istorică de veacuri, Care nu poate fi hotărâtă din birou, teoretic, De un imbecil, din ambiții ușor de înțeles; Că vrea el să fie primul, (dintre câțiva), nemernic. ION I. PĂRĂIANU
ORDINE IMBECILE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349501_a_350830]