33,499 matches
-
căzăcești" decât să scrie ceea ce scrie, iar ceva mai încoace l-ați apostrofat, probabil în stilul unei ,elite adevărate": Oprește-te, bădăranule!" în pofida acestor intimidări, literatura postmodernă din Basarabia, apărută în anii nouăzeci ca o reacție firească la abuzurile realismului socialist, a continuat să se afirme (ce-i drept, mai puțin, ba chiar deloc, în Literatura și Arta), fiind publicată în cele mai importante reviste literare de pe ambele maluri ale Prutului și contribuind substanțial la sincronizarea procesului literar românesc. Nici o altă
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
o cale, pe care ei o aleseseră dinainte și pe care Platon o numea Ťthymosť sau plan vital, născut odată cu noi". Firește, nu toți corespund dignității exilului. Fie ca efect al unor acțiuni destabilizatoare, dictate de mîna lungă a ,republicii socialiste", asemănate ultimului cerc al Infernului dantesc, cel dominat de un frig insuportabil (iată încă o trimitere la ,Siberia spiritului", sintagmă atît de deranjantă pentru unii!), fie ca rezultat pur și simplu al unei moralități mediocre, se ivesc numeroase defecțiuni: ,în
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
lui, își trage rădăcinile din determinismul materialist al secolului al XVIII-lea (Marx n-a fost nici el decît o continuare a acestui materialism), atunci putem în sfîrșit înțelege cît de inutil este să milităm în numele unui viitor democratic sau socialist întemeiat pe o concepție filosofică și științifică astăzi scoasă din uz". O soluție i se pare lui Vintilă Horia a fi o sinteză între știință și credință, întrupată la o treaptă supremă de Dante, a cărui deviză era ,justiție, caritate
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
6. Successivamente, nel 1965 arriverà îl lungo racconto Îl mostro, vietato dopo la sua pubblicazione șu una rivista albanese e poi Le nozze del 1968, riconosciuto dall'autore come l'opera che presenta maggiore consonanza con la letteratura del realismo socialistă. Quando Stephane Courtois fă la seguente domanda: "Lei ha menzionato poco fă la tassa dello scrittore (la tassa che dovevano pagare tutti gli scrittori che vivevano sotto i regimi comuniști secondo Kadare). Può dirmi con precisione în cosa consistesse questa
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
preciso di trattare un particolare soggetto. Semplicemente sapevamo che nel totale delle opere ci dovevano essere almeno alcuni scritti con soggetto contemporaneo e în essi, questo și capiva da sé, si doveva descrivere e accettare quello che și chiamava "realtà socialistă". Tutti abbiamo pagato questa tassa. Nonostante ciò, voglio sottolineare con forza, che la costrizione cui eravamo soggetti, di dover pagare questa tassa, non può în nessuna manieră servire oggi da giustificazione o alibi per îl modo immorale con cui alcuni
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
perversioni. Vi parlerò della tassa degli scrittori seri, di quelli che pagavano îl loro debito per salvare la loro arte. Questo "debito", nei confronti della loro intera opera, occupava uno spazio irrilevante. Nel 1968, sotto la pressione del famoso "realismo socialistă", io stesso ho scritto l'unica opera, che è stată salutată come tale, îl romanzo breve [...] Le nozze. Immediatamente dopo la pubblicazione, specialmente dopo l'entusiasmo con cui fu accolto dalla critică ufficiale, fui inorridito e giurai di non fare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fui inorridito e giurai di non fare mai più una cosa simile." Segue nel 1973 la pubblicazione di uno dei più importanți romanzi di Kadare: L'inverno della grande solitudine. Per la prima volta nella storia della letteratura del realismo socialistă albanese viene raffigurato come personaggio principale, Enver Hoxha. Esiste una critică fiorente che legge tale romanzo o come l'espressione più intelligente dell'allegoria letteraria contro îl regime (lettura sostenuta dallo stesso Kadare) o come una resa incondizionata dell' arte
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
eroe positivo del romanzo, cercando così di correggere i șui comportamenti. Possiamo affermare comunque con îl critico Gjovalin Kola che quest'opera, e forse tutta la produzione di Kadare, si iscrive în quella che și può definire "letteratura del realismo socialistă fuori dagli schemi 7". Îl criterio fondamentale utilizzato da Gjovalin Kola per stabilire se și tratta di letteratura del dissenso, è quello di interrogarsi șu quale fosse îl livello di tolleranza del regime verso queste opere letterarie. Per Kola, se
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
di Aleksandr Solženicyn che è stată, almeno per l'Urss, fondatrice di un genere. Ciononostante è interessante richiamare îl criterio di Gjovalin Kola, per quanto riguarda la letteratura tollerata dal regime, perché le grandi figure della letteratura albanese del realismo socialistă rientrano tutte în questa situazione intermedia che potremmo definire "né con né contro" îl regime. "Chi ha seguito le pubblicazioni del dopoguerra în Albania, să che i motivi principali per i quali un libro era criticato e veniva tolto dalla
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dalla circolazione - dalle librerie e dalle biblioteche - erano spesso inerenți al suo contenuto ideologico o alla posizione dell'autore. Normalmente questa misura era applicata per autori che erano riusciti a creare una loro individualità, nonostante le limitazioni imposte dal realismo socialistă.[...] Le opere proibite o criticate erano scritte da, per esempio, I. Kadare, D. Agolli, F. Arapi, Dh. Xhuvani, P. Marko, K.Kosta ecc. [...] La loro evoluzione e affermazione, la loro tendenza a creare opere originali e competitive, non poteva che
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
scrittori, avevano bisogno di essere visti di buon occhio dal partito. Avevano bisogno di pubblicare e di godere dei privilegi acquisiti. Per questo motivo le loro opere successive furono, solitamente, più "obbedienti" e più allineate alla normă imposta dal realismo socialistă. În questo senso, queste opere considerate come "problematiche" dalla critică e proibite dalla censura, prima o dopo la pubblicazione, costituiscono quello sparuto gruppo di tale letteratura, che è esistita anche în Albania, e che può essere denominată come letteratura del
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
questo senso, queste opere considerate come "problematiche" dalla critică e proibite dalla censura, prima o dopo la pubblicazione, costituiscono quello sparuto gruppo di tale letteratura, che è esistita anche în Albania, e che può essere denominată come letteratura del realismo socialistă non schematica 9". Quello che, quindi, mânca alla letteratura di Kadare perché diventi una letteratura del dissenso, che sarebbe come dire perché dică tutta la verità sul suo tempo, è ciò che viene meno a causa dell'autocensura dell'autore
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
per lo spirito umano 13". Proprio di queste conseguenze, consapevolmente, Kadare tace quando parla di sé e della sua produzione letteraria sotto îl regime diEnver Hoxha; ed è proprio questa non giustificata omissione che rende la sua riflessione sull'arte socialistă e la sua retorica sul primato dell'arte, colpevolmente parziali. Note 1 Ismail Kadare, Vepra, Vol. XX, Onufri, Tirana, 2009, pp.480-481, (traduzione dall'albanese mia) - îl dialogo di I. Kadare con Stephane Courtois qui incluso è stato pubblicato per
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
immigrazione sollecitata da quelle esigenze [...] e le dimensioni demografiche e culturali che compongono, e per alcuni decompongono, la nazione" (Ibidem, p. 26). 3 Ibidem, p. 34. 4 Cfr. G. Egighian, Homo Munitus, în P. Betts - K. Pence (a cură di), Socialist Modern: East German Everyday Culture and Politics, University of Michigan Press, Ann Arbor 2008. 5 W. Brown, Stați murați, sovranità în declino, cît., p. 33. 6 Ibidem, p. 34. 7 Ibidem, p. 28. 8 Ibidem, p. 29. 9 Ibidem, p.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dire l'opposto di ciò che, nella sua formulazione originaria, în realtà afferma. Bibliografia BROWN, Wendy, Stați murați, sovranità în declino (2010), ed. it. a cură di F. Giardini, Editori Laterza, Roma-Bari, 2013. BETTS, Paul, PENCE, Katherine, (a cură di), Socialist Modern: East German Everyday Culture and Politics, University of Michigan Press, Ann Arbor, 2008. DAHL, Robert A., Poliarchia. Partecipazione e opposizione nei sistemi politici (1971), F. Angeli, Milano 1990. DIAMOND, Jared , Îl mondo fino a ieri. Che cosa possiamo imparare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din campaniile anterioare: Sloganurile PLDM 2010, 2014 2010 Moldova fără sărăcie! 2014 Înainte pentru Moldova! Înainte spre un viitor european pentru copiii noștri!" În alegerile parlamentare anticipate din 2009 sloganul PLDM a fost Moldova fără comuniști, Moldova fără Voronin! Partidul Socialist din Republică Moldova După alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, PSRM devine partidul cu cea mai numeroasă fracțiune din Parlamentul de la Chișinău - 24 de mandate. Sloganul central de campanie - Moldova are nevoie de Altceva. Guvernare incoruptă, Viața demnă - O Moldova
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
3 noiembrie vom vota pentru pace, dreptate socială și guvernare fără oligarhi"36. Un alt mesaj anti-alianță de guvernare democratică a vizat oligarhizarea elitei politice de la Chișinău, care este una compromisă și coruptă. Într-un spot-testimonial, politologul Bogdan Țârdea, deputat socialist, afirmă că, "Partidul Socialiștilor este unică forță politică care nu este controlată de oligarhi"37. Vom remarcă că prin retorica electorală anti-oligarhica PSRM se apropie esajul de campanie al PCRM. Partidul Liberal din Moldova Poziționare: Partidul Liberal este partidul cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
toate regimurile ilegitime și criminale din Est: "(...) politicienii din Occident n-au vrut să-l supere pe Stalin și (nici pe) conducătorii de la București, de la Sofia, de la Praga, de la Varșovia etc. Cand Occidentul a intrat în relații economice cu țările socialiste, nimeni nu s-a gândit la binele populațiilor de aici, la copiii subnutriți, la muncitorii care lucrau în condiții subumane, la muncitorii deznădăjduiți. Relațiile acestea, cu totul vinovate, au salvat de la prăbușire sistemul comunist, l-au ajutat să supraviețuiască. Asta
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
copiii subnutriți, la muncitorii care lucrau în condiții subumane, la muncitorii deznădăjduiți. Relațiile acestea, cu totul vinovate, au salvat de la prăbușire sistemul comunist, l-au ajutat să supraviețuiască. Asta a demoralizat și mai mult pe oamenii de bună-credință din țările socialiste"14. Basarabia, că victima a confruntării dintre Est și Vest Una dintre cele mai grave teme, în gândirea politică a Regelui Mihai, a fost chestiunea Basarabiei, cea mai mare pierdere teritorială suferită de România după încheierea ostilităților celui de-al
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Karl Marx este tradus în română abia după al Doilea Război Mondial, desi Kogălniceanu vorbește despre "comuniști" încă din anul 1861, iar Take Ionescu, Titu Maiorescu, Nicolae Filipescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea ș.a. nu sunt străini de lucrările ce nutresc mișcările socialiste din întreaga Europa a veacului lor. Autori esențiali precum Jeremy Bentham sau Thomas Hobbes circulau în original și în traducere franceză 29, precum o dovedește fondul BCU "Mihai Eminescu" Iași. Precizam că în același fond de carte am putut descoperi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sometime în the middle of the 1960s, Dostoevsky was almost completely rehabilitated..." 3. Dostoevsky and the paradigmatic Marxist perspective Towards the end of the nineteenth century, Constantin Dobrogeanu- Gherea published the first serious text on Dostoevsky. However, aș a well-known socialist, the Romanian author approaches Dostoevsky's work în a biased and subjective way, trying to emphasize those aspects în the life of the Russian author which would be ideologically convenient. În a paper published în Românul, în spițe of the
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
revolutionaries"4. The author however remarks the humanistic aspects of Dostoevsky's work, particularly Crime and punishment comparing characters like Raskolnikov and Sonia to those who "revel ah the great table of life". This is precisely the vision of a socialist driven by revolutionary ideals. Some of the elements present în Dobrogeanu-Gherea's interpretation will be later present în the general Marxist-Leninist paradigm. For example, the preoccupation for the psychological side of the characters, highlighting their social status and repeatedly referring
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
society, for instance "disinherited", "oppressed", "humiliated", "criminal", and "convicted". The religious ideas are vehemently rejected suggesting that the writer himself came to be "mystic, religious to madness" due to influences of "religious sectarian" în detention 5. Nevertheless, the Marxist or socialist paradigm of interpreting Dostoevsky's works was not very popular before the communist era. The novelist political and religious ideas have generated numerous controversies, but most of the critics would defend these conceptions, particularly between the two World Wars. Thus
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Dostoevsky was a realist who revealed the monstrous contradictions and social conflicts în the capitalist city and due to "their realistic veracity, the most vigorous pages of Dostoevsky's oeuvre deny the reactionary conceptions of the author"14. The Romanian socialist realist critic Mihai Novicov mentions those aspects of the writer's texts convenient ideologically, considering that his oeuvre save itself due to the "consistent realism of the author" and because în the "conflict between the reactionary ideologue and the realist
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
remarks are present în the works of other literary critics such aș Mihai Novicov 17 or Nicolae Zega18. Another common element of these approaches hâș been strongly presentation of certain details of the writer's life, especially related to its socialist past and sentencing policy: the participation în the Petrashevski circle, the conviction and the exile. Most of the authors mention these ideologically convenient details about Dostoevsky's life aș an argument for reconsidering and recuperating Dostoevsky within the new political
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]