102 matches
-
și intră în relație cu un alter ego, acesta se poate numi conflict?” Și răspunsul a fost: „Fără îndoială. Și, mai ales, conflict esențial pentru lumea noastră. Dar, în același timp, un conflict care devine un adevărat examen moral al socialității omului, îl putem ocoli? Nicidecum. Întâlnirea cu Celălalt este proba de foc a existenței noastre”. Emmanuel Lévinas a îmbogățit discuția despre identitate introducând un nou concept, și anume, cel de Alteritate, aceasta fiind natura Celuilalt. Conceptul se referă la cum
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1486950374.html [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]
-
DUMITRU POPESCU ediția a doua Culegere text ediția a doua NINETA POPESCU Editor/ tehnoredactare RODICA ELENA LUPU Coperta RODICA ELENA LUPU prima ediție a apărut în anul 1981 Transmisibile, neliniștea și înstrăinarea ce apasă o comunitate în criză acută de socialitate și comuniune își lasă urmele și vânătăile în protagoniștii romanului ce vin și revin în tot ciclul frescei politice a lui Dumitru Popescu. Eroii aceștia ca Manole Suru, Vladimir Cernea ori Sergiu Harnagea, parvenitul superior, prin specializare și inteligență, aduc
PUMNUL ŞI PALMA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1423460196.html [Corola-blog/BlogPost/340171_a_341500]
-
2014 Toate Articolele Autorului "Ciberneticul înfățișează o vârstă a conștiinței de sine. Lumea romanului cibernetic rămâne plină de sens, dar își pierde omogenitatea. Exprimă mentalitatea unei burghezii stabilizate și aristocratizate. Lipsă de spirit întreprinzător, atonie, individualism. Spirit de finețe, discernământ. Socialitate refuzată, pusă la îndoială. Valorile dominante sunt de ordin personal. Subiectivitate și fragmentarism. Autenticitate, interioritate, intimitate. Sexualitatea ca frustrare, neputință, defensivă. Dramele personale nici nu modifică , nici nu lasă intact sensul lumii : se separă de el, merg în paralel. Viziunea
CITAT AUTOSCOPIC de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 by http://confluente.ro/Costel_zagan_1398893202.html [Corola-blog/BlogPost/350658_a_351987]
-
subvenții, care întotdeauna trebuie finanțate din impozite care, după cum știm, îi sufocă pe contribuabili și economia și reprezintă un obstacol în calea competitivității economice. După cum am spus în această Cameră cu un an înainte, susțin un nou concept al socialității în cadrul Uniunii Europene, care poate asigura un standard de viață de bază pentru fiecare. Într-o Europă care este atentă la aspectele sociale, care este corectă, evoluată și coerentă, este crucial să asigurăm măsuri de eradicare și minimizare a riscului de
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
spate. Gulerul lui Naruto este mare și alb, pantalonii portocalii, sandalele albastre și o bandană pe frunte care ia fost dată de Iruka după ce a absolvit la Academie. Naruto este exuberant, obraznic, neatent și nepăsător la clasamentul de formalitate sau socialitate. El a moștenit felul de a termina propozițiile cu "Dattebayo!" de la mama sa, care spunea "(da) ttebane", atunci când era entuziasmată sau frustrată. Naruto are o serie de trăsături copilărești, cum ar fi păstrarea banilor într-un portofel sub formă de
Naruto Uzumaki () [Corola-website/Science/309647_a_310976]
-
și pe „tranzacții”. O dată ce homo urbanus ă nici cu totul citadin, nici aparținând cu adevărat periferiei ă este „prins Între două lumi”, abordările obișnuite la care recurgeam când vorbeam despre Cetatea clasică și, În special, formele de civilitate și de socialitate pe care le asociam În mod spontan cu aceasta mai pot fi oare adecvate? Aglomerările moderne nu suscită cumva, din cauza „fragmentării” sau a „rupturilor” lor, apariția unor „cetățenii” la rândul lor fragmentate sau fisurate? Solidarități și protecție socială Redefinirea legăturilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Dacă gândim În termeni de rețele sau de civilitate și ne concentrăm asupra raporturilor care se stabilesc În interiorul unei familii extinse sau Într-o vecinătate, Într-un cerc sau Într-un salon, cuvântul cel mai adecvat devine sociabilitate. În sfârșit, socialitatea desemnează morfologiiă indiferent dacă este vorba despre triburi sau feudalități, cetăți sau națiuni ă și face trimitere la analiza formelor de solidaritate. ν Studiul fenomenelor de mobilizare se Înscrie Într-un astfel de cadru și integrează structuri de control și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
EPOCII PALEOLITICE Mircea Anghelinu, Loredana Niță (Târgoviște) În memoria caldului Profesor și Prieten care ne-a fost Ilie Borziac Rezumat Prezentul studiu își propune o evaluare sintetică a statutului socio-economic a femeilor și copiilor din paleolitic. În opinia autorilor, reconstituirea socialității paleolitice face obiectul unei serii de stereotipuri, bazate pe translatarea subtilă a unor realități contemporane asupra societăților din Pleistocen, dar și, în parte, de informații selectiv extrase din etnografia vânătorilor-culegătorilor actuali. Una dintre cele mai importante prejudecăți criticate aici o
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
mai important depozit de idei pentru imaginația paleosocială a arheologilor, etnografia vânătorilor și culegătorilor a făcut puține pentru evacuarea acestui stereotip, dimpotrivă. După abandonarea generalizată a modelelor evoluționiste uniliniare - în care societățile vânătorești jucau rolul pasiv de categorie 0 a socialității umane, necesară tuturor scenariilor de escalare a complexității -, etnografia pare să le fi conferit acestor societăți, cel puțin în ultimele decenii, o semnificație nouă, la fel de apetent etnocentrică, cea de personificări ale adaptării. Devenite, pentru arheologia procesuală, expresii pure ale raportului
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
în care aceste condiționări structurale se manifestă cel mai limpede, cele ale vânătorilor-culegătorilor actuali și subactuali. Însă, arheologia paleoliticului trebuie să țină seama de variabile neglijabile pentru etnografia vânătorilor și culegătorilor actuali: existența unor forme de umanitate - și, prezumtiv, de socialitate -, ca și a unor contexte climatice, demografice și tehnologice fără nici un echivalent contemporan. Alături de particularitățile acumulării și conservării documentației arheologice, aceste variabile explică dificultatea operaționalizării univoce a bogatei cazuistici etnografice, ca și prudența manifestată de preistoricieni în translatarea, către paleolitic
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
a modelului etnografic un uriaș interval de timp, în fapt, în cea mai conservatoare accepțiune, aproximativ de 90% din intervalul dintre 2,5 milioane de ani și Holocen! Majoritatea modelelor propuse iau în calcul biologia reproducerii ca esențială pentru caracterizarea socialității primelor hominide, deși ecologia behaviorală nu are inhibiții a o extrapola și asupra vânătorilor-culegătorilor actuali (ex. Hawkes 1993, 1996; Hill & Kaplan 1993). Reperul rămâne fără îndoială sărăcăcios, dar, dată fiind suprapunerea prelungită dintre biologia primatelor superioare și „prefața” evoluției culturale
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
inclusiv pe cele motivate etnografic, cu privire la epoca paleolitică: nici preponderența vânătorii, nici egalitarismul, nici asocierile monogame, nici măcar diviziunea convențională a activităților pe sexe, nu reprezintă atribute ale vânătorului-culegătorului „etern”. Ele au cunoscut, fiecare, o evoluție proprie. Este cert că reconstituirea socialității paleoliticului inferior și mijlociu pune încă mari probleme: ea oscilează între îmbogățirea modelelor primatologice sau sărăcirea celor etnografice. Un imens efort de reflecție teoretică este încă necesar pentru a suplini sărăcia documentară a acestor epoci. Cu toate acestea, câteva mutații
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
nisip, intitulându-se "științe sociale"). (Op. cit., p. 200) Durand nu încheie lista noilor contribuții promițătoare în epistemologia științelor omului fără a nu aminti simpatia acordată "celuilalt" prin contagiune afectivă, sentimentul unității cu el și compasiunea. Toate înțelese ca tipuri de socialitate, după M. Scheler. Relațiile dintre comunitate și societate propuse de F. Tönnies, reciprocitatea legăturilor lor în cadrul unor grupări, relevată de T. Geiger, categoria de Bund (alianță, legătură carismatică) a lui Schmalenbach, sociologia rațională a lui L. Von Wiese, care definește
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pentru viața morală. Poate că rezultatul final va repeta în substanță concluziile clasice ale gândirii umane, dar este esențial, în vederea reînnoirii vieții spirituale, parcurgerea acestui itinerariu, prin urmarea condițiilor caracteristice începutului și a metodologiilor neatinse încă de uzura timpului. Descoperirea socialității Sfera socialului, conținutul și modalitatea raportului intersubiectiv, constituie un alt nivel pe care se pune accentul astăzi: un interes care de multe ori dobândește exprimări pătimașe. Câteva din aspectele descoperirii corporalității se unesc cu această participare intensivă la viața socială
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
la viața socială. Se adaugă modul în care are loc aceasta, care este tipică unei descoperiri existențiale. Instanța socială își face apariția din existența unei experiențe profunde și se impune asemenea tensiunii emoționale tipice unei noi descoperiri. Veche de când lumea, socialitatea este redescoperită ca element esențial al unei experiențe originale a conștiinței. Raportul intersubiectiv devine astfel constitutiv structurii existenței. Nu este vorba așadar, de relevanța pe care o au în general factorii sociali și nici măcar de o amplă, articulată, riguroasă cercetare
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
dintre acele teme al căror discurs pare să redobândească un interes viu și o semnificație bogată. Sexualitatea este socială prin natură, are la bază instinctul procreării, califică viața emoțională și pune în mișcare relații intenționale de simpatie și de repulsie. Socialitatea la rândul ei, în forma cea mai elementară de exprimare, se poate spune că ia naștere în contextul larg al sexualității. Vorbind de sexualitate ne dăm seama că e vorba, în fond, de o realitate ce există dintotdeauna, însă ceea ce
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
castității și deci al motivațiilor ei. Plecând chiar de la exercitarea fizică a sexualității, sensul ei fundamental, eidos-ul ei, se poate realiza în forma sacrificiului, ca dar de disponibilitate, ca renunțare ce lărgește granițele intervenției caritative. Vorbind despre prima formă de socialitate descoperită la însăși baza existenței, am ajuns astfel deja la niveluri mai înalte ale discursului. Problemele de tipul celor amintite mai sus sunt, fără îndoială, lipsite de noutate, vreo expresie mai nouă în limbaj nu pare să fie suficientă pentru
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
dintr-o nouă mirare în fața realității și a vieții. Profilul semantic este un profil existențial mai ales dacă este asumat la nivelul exigenței, angajamentului combativ sau al nevoii de sens, o nevoie de multe ori dramatică. Să vorbim acum despre socialitate într-un sens mai amplu, adică despre comunitate ca loc al exercitării raportului intersubiectiv. Nu vom trata problemele tehnice ale contextului social și ale organizării sale, ci doar socialitatea trăită, expresie autentică a unei experiențe existențiale. Existența, conform analizei etimologice
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
sens, o nevoie de multe ori dramatică. Să vorbim acum despre socialitate într-un sens mai amplu, adică despre comunitate ca loc al exercitării raportului intersubiectiv. Nu vom trata problemele tehnice ale contextului social și ale organizării sale, ci doar socialitatea trăită, expresie autentică a unei experiențe existențiale. Existența, conform analizei etimologice a cuvântului exsistere, se prezintă ca fiind ceva expus. Dacă existența, pe de o parte indică o înrădăcinare originară ce dă naștere unei închideri intensive în propria efectivitate, pe
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
dialogul este modalitatea interpersonală a lui a-se-deschide-spre. Dialogul se articulează pe încrederea în depășirea a ceva, în sesizarea unui sens posibil și în realizarea comunicării dialogale ca o formă maieutică de clarificare a acestei sesizări. Aceasta este rădăcina existențială a socialității, și este astfel considerând diferitele forme de agregate sociale sub profilul acestei rădăcini și evaluând problemele pe care le ridică tot din perspectiva acestui profil, pentru ca discursul filosofic să dobândească o nouă forță, iar exercitarea lui să se justifice prin
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
filosofic să dobândească o nouă forță, iar exercitarea lui să se justifice prin aspecte trăite în mod autentic. Este vorba despre ducerea raportului social spre propriul izvor, asumându-l, ca să spunem așa, în forma sa originară și repunându-ne problemele socialității în lumina acestei întoarceri la origini (o reîntoarcere logică, desigur, și nicidecum cronologică), în încercarea de a-i recupera propriul sens. Când Rousseau făcea apel la reînnoirea contractului social ca și cum ar fi noutatea unei zile, spunea ceva, ce anticipa oarecum
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
de revitalizare a tuturor raporturilor intersubiective, în lumina unui sens constitutiv lor ca fapte ale existenței. Raportul subiectiv, ca deschidere interioară la o experiență existențială, ajunge la prima și cea mai intensă formă de expresie în acea imagine tipică a socialității care este comuniunea. În ea raportul se interiorizează și dă naștere unui proces progresiv de unificare. Adevărata și tipica dimensiune comunitară, constitutivă persoanei, nu constă într-o simplă deschidere la relația cu ceilalți, ci este comuniune, adică o unitate trăită
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
fuziune» a lui Sartre, dacă devine real într-un anumit moment «apocaliptic» al luptei, este în mod constitutiv precar, expus prin necesitate involuției odată ce a trecut momentul eroic al revoltei. S-a făcut o scurtă prezentare a două poziții ale socialității duse până la extrem și atât de radical implicate în experiența existențială în același moment în care atinge (sau crede că atinge) universalitatea și motivația pur ideală. Prin intermediul celor două exemple am dorit să indicăm direcția în care merge astăzi reflecția
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
este animat de problematici și instanțe ce trec dincolo de descrierea faptelor și de cercetarea normelor comportamentale. Sub «terenul neted» al cunoștințelor sociologice reapar «fisurile», și totodată, se profilează piscurile cele mai înalte. Nostalgia Absentului Am ajuns, ajutați de formele de socialitate considerate până la limita absorbirii individului în tensiunea comunitară, la o arie a experienței, foarte particulară, și anume experiența religioasă. Ea prezintă în cadrul sensibilității și culturii contemporane o relevanță probabil neașteptată. Reflecția filosofică asupra fenomenului religios poate deveni de-a dreptul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
nostru; omul se află într-o stare de ariditate seacă, dar are o amplă, indirectă, mascată nostalgie a transcendentului. Aspecte ale unei astfel de nostalgii sunt și câteva expresii ale acelui «sens al corporalității» și ale acelei «descoperiri existențiale a socialității» despre care s-a vorbit în paginile precedente. Prin folosirea termenului de nostalgie s-a voit să se sublinieze un disconfort și totodată o urmă de regret; o condiție emotivă ce are ceva din abandonare. În lupta pentru sens, ce
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]