124 matches
-
comerțul cu principii, josnicia pasiunilor, delăsarea moravurilor...” Nu cumva aici sună ceva, pentru noi, cunoscut? Mult mai aproape de timpurile noastre, Theodor W. Adorno aduce în discuție așa-numita industrie culturală, considerând că Educația (Bildung) se configurează în forma unei semi-educații socializate (eine sozializerte Halbbildung), termen care trimite direct la semidoctismul generalizat al actualității și, desigur, la Non-educația (Unbildung) triumfătoare. Altfel spus la violența, grobianismul, mârlăniile și explozia analfabetismului în raport de care, la noi, nimeni nu se mai alarmează. Trecutul nu
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. by http://uzp.org.ro/despre-educatie-memorie-uitare-et-quibusdam-aliis/ [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
dezvoltată în sfera cercetărilor etnolingvistice. În acest sens, se observă că utilizarea vorbirii într-un cadru social se supune regulilor psihologice, culturale și sociale, care conduc la o abordare sociolingvistică a comunicării. Vorbitorul este văzut atât în spațiul unei zone socializate, cât și în universul strict individual, în care se formează și se activează un sistem coerent de competențe. Astfel se definește socialul ca mediu creat de comunicare, aceasta la rându-i cultivată și valorizată ca vector ... Citește mai mult Între
POMPILIU COMSA by http://confluente.ro/articole/pompiliu_comsa/canal [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
dezvoltată în sfera cercetărilor etnolingvistice. În acest sens, se observă că utilizarea vorbirii într-un cadru social se supune regulilor psihologice, culturale și sociale, care conduc la o abordare sociolingvistică a comunicării. Vorbitorul este văzut atât în spațiul unei zone socializate, cât și în universul strict individual, în care se formează și se activează un sistem coerent de competențe. Astfel se definește socialul ca mediu creat de comunicare, aceasta la rându-i cultivată și valorizată ca vector ... XXVI. UN SFERT DE
POMPILIU COMSA by http://confluente.ro/articole/pompiliu_comsa/canal [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
dezvoltată în sfera cercetărilor etnolingvistice. În acest sens, se observă că utilizarea vorbirii într-un cadru social se supune regulilor psihologice, culturale și sociale, care conduc la o abordare sociolingvistică a comunicării. Vorbitorul este văzut atât în spațiul unei zone socializate, cât și în universul strict individual, în care se formează și se activează un sistem coerent de competențe. Astfel se definește socialul ca mediu creat de comunicare, aceasta la rându-i cultivată și valorizată ca vector al interrelaționării. Se vorbește
COMUNICAREA CA RITUAL INIŢIATIC DE MINA MARIA RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1442807996.html [Corola-blog/BlogPost/342582_a_343911]
-
poate spune că este un câine sănătos, fără probleme. Are nevoie de mișcare zilnică. Se simte bine în prezența unui stăpân cu experiența în creșterea câinilor, dacă este ținut în curte își face singur mișcarea de care are nevoie. Trebuie socializat și dresat. Nu este un câine greu de dresat. Trebuie socializat de mic. Dresajul trebuie să fie ferm dar fără pedepse severe. Este un câine ciobănesc, folosit mult în trecut la conducerea și paza cirezilor. În prezent este folosit pentru
Bergamasco () [Corola-website/Science/334192_a_335521]
-
în legătură cu toate deciziile militare, politice, economice, culturale sau de alt tip, care le pot modifica în bine sau în râu existența. Și aceasta libertate de exprimare impune restricții etice, sau din rațiuni politice, celui care încearcă să o exercite. Omul socializat este liber să spună orice, dar trebuie să fie atent să nu calomnieze, să nu mintă, să nu își insulte semenii, să nu își trădeze țară, dezvăluind secrete de stat și așa mai departe. Așadar și aceasta libertate este condiționată
Liber arbitru () [Corola-website/Science/307996_a_309325]
-
aceste oaze de etnogeneză s-au amplificat contribuind la articularea, treptată, a continuumului etnic de mai târziu. Frecvența contactelor avidențiază mai puțin importanța factorului exogen în coerența praxiologică a comunității sătești ulterioare ți mai mult faptul că viața relațională, din ce în ce mai socializată, a determinat o amplificare cantitativă și calitativă a sistemului nevoilor specific umane. Satisfacerea acestora precum și a altora noi și în continuă diversificare a adus pe primul plan instituționalizarea unor modalități unanim acceptate și utilitate de membrii comunitari. În acest mod
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
și interpretată social și cultural între cele două categorii sociale distincte: “bărbați” și „femei” . Aceste diferențe au totodată un caracter normativ, în sensul că cine nu se conformează rolului de gen este văzut(ă) ca deviant(ă) din naștere sau socializat(ă) inadecvat. Deci, sexul operează cu distincția biologică, iar genul cu cea social-culturală. Relația sex-gen este problematică în interiorul teoriei feministe, diversele curente teoretice aflându-se de multe ori în contradicție. Genul fiind construit social, este totodată relativ din punct de
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
și nu mai are un înțeles exact. Termenul tocilar are un înțeles similar cu geek, dar foarte mulți preferă să folosească alte subînțelesuri, deși diferențele sunt discutate. Julie Smith a definit un geek ca fiind "un tânăr inteligent retras, ne-socializat, care s-a simțit atât de puțin legat de planeta sa încât a călătorit pe cele inventate de autorii săi favoriți, care s-au gândit la locul acela secret, de vis, în care computerul său l-a luat numit cyberspațiu
Geek () [Corola-website/Science/314024_a_315353]
-
în spațiul economic, în domeniul producerii, ofertei, vânzării și consumului de utilități. Dar omul antic, clasic și modern a avut, are și cu siguranță va mai avea și nevoi spirituale rezolvate prin satisfacții spirituale nu numai senzoriale. Omul actual intens socializat trebuie să interacționeze continuu și pe diferite căi cu semenii, pentru a își păstra echilibrul fizic, psihic și emotiv. Cultura cu toate compartimentele ei este acel spațiu al relațiilor, interacțiilor sociale și serviciilor de nivel superior, care oferă individului spiritual
Utilitate () [Corola-website/Science/309583_a_310912]
-
toate forme de nebunie superstițioasă (Religia în limitele simplei rațiuni, iv, 2). Pentru el orice tentativă de a place lui Dumnezeu alta decât intenția morală este nebunie religioasă (Religia în limitele simplei rațiuni, iv, 2). Pentru Bergson, superstiția este religia socializată și instituită (Cele 2 surse ale moralei și religiei). Psihanaliza, începând cu fondatorul ei, Sigmund Freud, vede în orice religie o iluzie, făcând caducă orice opoziție de natură între religie și superstiție.. Konrad Zucker (Psihologia superstiției) încearcă să discearnă trei
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
dintre arhaismul mulțimilor În adorație În fața unui idol și sofisticarea tehnologică crescândă a modurilor de a produce artă și divertisment. Putem vorbi și despre o tendință de omogenizare, care valorizează persoana și generația, Împotriva diviziunilor tradiționale ale societății. Revolta individuală socializată, cultul corpului zvelt, care se bucură de viață, distracțiile (fun) și ambiția au devenit sloganuri atât pentru fiii de muncitori, cât și pentru copiii celor bogați. O relativă standardizare a modurilor de viață se organizează În jurul tinerilor. Cultura tineretului și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
gândirii esențialiste: ea implică În același timp „esențializarea somato-biologică a celui diferit” și „comportamentul segregaționist pus sub semnul permanenței” (Guillaumin, 1972, pp. 77-78). Clasificările rasiale elaborate de naturaliști (Linné, Buffon, Blumenbach etc.) În secolul al XVIII-lea au fost astfel socializate și instrumenta lizate pentru justificarea și raționalizarea sclaviei „negrilor” din Africa, apoi a discriminărilor și segregărilor cărora le-au căzut victime urmașii acestora, În special În Statele Unite. Același lucru este valabil și pentru categoriile etnice sau etnoculturale construite de etnologii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
alterități explică în bună măsură de ce multe excursuri, științifice sau speculative, tind să opună omul paleolitic - la singular, ca și cel al „Genezei” -, societăților agricole, păstorești sau industriale. Această dihotomie pare a condamna oamenii paleolitici la statutul de creaturi frugal socializate<footnote Teoria jocurilor susține, pentru întreaga epoca paleolitică, ideea unor asocieri monogame, practicând un schimb economic reciproc și ușor de monitorizat, pe termen lung, suficient pentru a oferi un nucleu social, dar încă prea „anarhic” pentru a susține o organizare
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
au fost de fapt formulate cu mult înainte ca D. Bell să le actualizeze. K. Marx a fost primul care, în secolul al XIX-lea, a lansat ideea că, în capitalism, contradicția dintre forțele de producție, care devin tot mai socializate, și relațiile de producție, bazate pe proprietate privată și inegalitate socio-economică, generează lupta de clasă, ce va duce în final la înlăturarea capitalismului și înlocuirea sa cu socialismul. J. Schumpeter, urmându-l pe Marx, argumenta și el la începutul celei
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
evocarea relației dintre identitate și rolurile sociale. În sociologia și antropologia clasică, rolurile sociale vizau conformarea individuală la normele sociale. Fr. Dubet, referindu-se la „programele instituționale” ale primei modernități, remarca modul în care în acea perioadă indivizii erau astfel socializați, încât să se conformeze rolurilor predefinite. Menirea statului era de a fabrica „personaje sociale ce lucrau într-un program fondat pe credința în adecvarea persoanei și rolului”. Întreaga perioadă comunistă a constat în conformarea la principiile acestei prime modernități, care
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
universității tradiționale, este de datoria statului să finanțeze învățământul superior ca bun public, iar generozitatea publică nu poate avea alte limite decât cele pe care universitatea însăși le fixează. Studenții trebuie selectați după meritele lor intelectuale și, tineri fiind, trebuie socializați ca reprezentanți ai unei elite a cunoașterii și expertizei. Pentru aceasta, universitatea, ca depozitară legitimă a valorilor naționale, va avea grijă să le identifice și mai ales să le dezvolte și să le promoveze, să le compare cu altele pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
umbr?.” ??adar, Înainte de a fi imagine , natura a fost personaj feminin. Dup? cum observa Andrei Ple?u În Pitoresc ?i melancolie, datorit? asimil?rii dintre natur? și maternitate s-a putut realiza mitul Întoarcerii la natur?. Prin acest gest omul socializat ?i, astfel, desacralizat se purific?? ?i se Îmbog????te c?ci se treze?te la o nou? via??, având valoarea unei noi na?teri, ca ?i cre?tinul dup? contactul cu apă botezului. Paradisul pierdut ia forma spațiului matern securizant
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
mod direct pe munca lui Rathenau și Mollendorf În elaborarea planurilor destinate economiei sovietice. Economia de război a Germaniei era, pentru Lenin, „punctul culminant al tehnicilor capitaliste moderne la scară largă, al planificării și organizării” și o considera prototipul economiei socializate. După toate probabilitățile, dacă statul respectiv ar fi fost condus de reprezentanți ai clasei muncitoare, ar fi existat bazele unui sistem socialist. Viziunea pe care o avea Lenin asupra viitorului se aseamănă foarte tare cu cea lui Rathenau, dacă lăsăm
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
suferă totuși modificări, nu vor necesita competențe de alt ordin. Promisiunea utopică pe care o face acest stat al afacerilor creat de capitalism este că toți vor putea participa la administrarea lui. Dezvoltarea capitalismului a avut drept rezultat structuri birocratice socializate și masive, precum și „instruirea și disciplinarea a milioane de muncitori”. Cheia către noua lume o reprezentau aceste birocrații centralizate enorme, privite În ansamblu. Lenin văzuse cum funcționează ele În timpul războiului, cu ocazia mobilizării Germaniei sub conducerea lui Rathenau. știința și
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
de altă parte, credința lui Lenin că mecanizarea este cheia transformării unei naturi umane recalcitrante este la fel de puternică. Ceea ce este nou este modestia - rod al eficienței rezistenței țărănești - cu care privește lunga și complicata cale către o agricultură modernă și socializată, Însă o dată acest drum străbătut, imaginea ce se Înfățișează privirii este aceeași. Rosa Luxemburg: medic al revoluției Rosa Luxemburg a fost mai mult decât o contemporană a lui Lenin. A fost o revoluționară și o marxistă la fel de dedicată, asasinată, Împreună cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
care Îl ocupaseră fusese o manevră strategică, menită să cumpere bunăvoința celor de la țară În perioada de consolidare a puterii. El știa sigur că, În cele din urmă, micile proprietăți țărănești vor trebui abolite, pentru a face loc marilor ferme socializate. Din punctul de vedere al lui Troțki, cu cât „Rusia icoanelor și a gândacilor de bucătărie”, cum Îi spunea el, se transforma și se „urbaniza” mai repede, cu atât era mai bine. Pentru mulți dintre bolșevicii de rând, proaspăt deveniți
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
un procent cât mai mare al populației În așezări fixe și permanente și de a promova forme de agricultură care să producă un surplus comercial, mai ales pentru export. Fie că au luat forma unor afaceri private sau a agriculturii socializate, aceste politici erau strategii concepute, după cum spunea Goran Hyden, „să pună mâna pe țărănime”. Regimul naționalist al UNAT era, desigur, mult mai legitim decât cel colonial, care Îl precedase. Însă nu trebuie să uităm că popularitatea partidului de guvernământ În
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
intervenție individuală; să participe la activități de grup. Teoretic, fiecare copil tebuie să aibă șanse egale la educație. Practic, rămâne în afara școlilor, a grădinițelor, un număr semnificativ de copii. Aceștia, cu timpul, vor fi marginalizați de către societate, nemaiputând fi nicicând socializați. Când vorbim de integrarea copiilor cu dizabilități în școlile de masă, trebuie pus accentul atât pe infrastructura școlii, cât și pe măsurile anticipative, centrate pe probleme specifice fiecărui elev, care pot sprijini acest proces. De aceea sunt foarte importante diagnosticarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
lumea noastră justă și lumea lor, injustă, dintre ai noștri, cei buni, și alții, neapărat răi. Patria-mamă are solicitudinea unei ocrotitoare, își iubește fiii și evită asumarea rolului de părinte-șef sau de ghid care acordă autonomie. Fiii patriei, bine socializați, rămân mereu copiii sau adolescenții dependenți de autoritatea mamei binefăcătoare. Tentația simplicității, etichetă și simbol al purității, dar ascunzând, de fapt, uniformitatea și opoziția față de elitism, alimentează agresivitatea față de cei care sunt altfel, complicați și netransparenți. Cei educați în respectul
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]