1,069 matches
-
la orice vârstă, statul carlist încurajându-și supușii să participe la cursurile speciale organizate de Ministerul Educației Naționale în colaborare cu Serviciul Social și Straja Țării. 3.3.3. Concepția despre naționalitate Evantaiul dintre avangarda reflecției istoriografico-politice și ariergarda consensului societal oficializat în literatura didactică se deschide din nou în amplitudine. Desigur, întreaga epocă interbelică stă sub semnul "consensului naționalist" (Livezeanu, 1998, p. 24). Ceea ce nu înseamnă că pe fundalul acestei consensualități generice nu există o marjă largă de variabilitate. Înfăptuirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Roller, 1952, p. 754). Spiritualitatea. Schimbarea de paradigmă întreprinsă de comunismul incipient s-a răsfrânt inevitabil și asupra ideii de spiritualitate românească, până acum identificată exclusiv cu ortodoxia. Această reconsiderare trebuie pusă în contextul mai amplu al programului de ateizare societală demarat de autoritățile comuniste. Din punctul de vedere al materialismului dialectic, religia în general și ortodoxia în particularul românesc a fost un opiu al popoarelor care le-a alterat conștiința de clasă și adormit avântul revoluționar. Acesta este motivul pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
răscoalei țărănești, și Ștefan Pascu, avocatul interpretării naționale a revoluției populare. Este relevant de arătat modul în care tranșarea în favoarea hermeneuticii naționale a disputei asupra caracterului mișcării lui Horea purtate în avangarda reflecției istoriografice s-a transpus în ariergarda consensului societal reprezentat de manualele școlare de istorie. La fel de relevant este și modul în care schimbarea de interpretare s-a modulat armonic pe schimbarea naționalistă petrecută în ideologia regimului. Apropierea bicentenarului a introdus celebrarea evenimentului petrecut în Munții Apuseni în agenda memoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca unealtă discursivă în fasonarea memoriei colective în acord cu imperativele politice ale zilei. Naționalismul a fost recuperat, radicalizat și reinstalat ca axă centrală a conștiinței istorice românești. Din acest motiv, putem vorbi despre "memoriae quo ante", i.e., restituirea memoriei societale ante-socialistă, profund marcată de ideologia naționalistă. În același timp, deplasarea înspre naționalism a fost calculată ca strategie politică de consolidare a unui regim afundat din ce în ce mai adânc în criză structurală. Restârnirea fermentului naționalist și a sentimentelor patriotice (rămase încă nestinse de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ani mai târziu a manualului de Istoria românilor coordonat de S. Mitu (1999), în prima generație de manuale alternative, poate fi privită ca o replică a cutremurului conceptual produs de această carte în ceea ce până în acel moment constituia "ariergarda consensului societal" al literaturii didactice. Odată cu apariția acestui manual inedit în tradiția literaturii didactice prin discursul său novator și deliberat provocator, nu mai putem vorbi despre o ariergardă a discursului didactic în care se condensează consensul societal asupra trecutului. 3.6.3
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acel moment constituia "ariergarda consensului societal" al literaturii didactice. Odată cu apariția acestui manual inedit în tradiția literaturii didactice prin discursul său novator și deliberat provocator, nu mai putem vorbi despre o ariergardă a discursului didactic în care se condensează consensul societal asupra trecutului. 3.6.3. Concepția despre naționalitate: resurgența și decadența etnicității ca marker identitar Doctrina pură a comunismului nu poate fi decât antinaționalistă. Am văzut cum, încă din Manifestul Partidului Comunist, Marx și Engels au făcut o concesie tactică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
socio-politică a comunismului. Pentru majoritatea populației României, chiar și la un sfert de veac de la momentul de cotitură ocazionat de Revoluția din 1989, regimul comunist a reprezentat o experiență trăită la persoana întâi. Pentru această majoritate, comunismul a constituit sistemul societal, realitatea instituțională și cadrul general de referință în interiorul căruia indivizii și-au derulat activitățile cotidiene, și-au urmărit interesele personale și profesionale, și-au proiectat planuri de viață și și-au consumat iubirile. Viețile lor (și cu atât mai vârtos
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
didactică), continuând să reziste în memoria vernaculară (i.e., reprezentările sociale ale trecutului vehiculate în spațiul non-public al familiei și în contextul vieții cotidiene a indivizilor). Rezistența nostalgică, chiar dacă pasivă, a populației României față de îmbrățișarea narativei oficiale a comunismului ca traumă societală și regim criminal evidențiază disensiunea atitudinală existentă în societatea românească, precum și eforturile elitei anticomuniste, încununate cu succes odată cu publicarea Raportului Tismăneanu, de definire a memoriei publice a comunismului împotriva curentului nostalgic. Intentând "procesul comunismului" în cadrul mai amplu al justiției tranziționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un "trecut controlat statal", pe fondul unor "amintiri nestăpânite". Sentința lui K. Marx și F. Engels (1958) [1848] din deschiderea Manifestului Partidului Comunist, care anunța că "o stafie umblă prin Europa stafia comunismului", se dovedește a fi profetică în contextul societal românesc actual, la un sfert de secol de la prăbușirea ordinii comuniste: o stafie bântuie România contemporană, stafia nostalgiei comuniste. 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut Nu putem pune punct acestei analize fără a plasa modul în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
torționari) și a logicii binare aferente acesteia. Paradigma carcerală a societății românești sub comunism, cu a sa imagine a unei distopii sociale înfăptuită într-un arhipelag al gulagului autohton, este profund reducționistă și chiar distorsionantă dacă este totalizată ca model societal al comunismului românesc. Ceea ce scapă schemei carcerale a comunismului românesc este tocmai realitatea traiului cotidian al milioanelor de vieți care și-au trăit clipele lor de bucurii și necazuri în comunism. Comunismul românesc nu a fost nicio gigantică închisoare societală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societal al comunismului românesc. Ceea ce scapă schemei carcerale a comunismului românesc este tocmai realitatea traiului cotidian al milioanelor de vieți care și-au trăit clipele lor de bucurii și necazuri în comunism. Comunismul românesc nu a fost nicio gigantică închisoare societală, nici doar un arhipelag celular. Ci un sistem social real, care, în ciuda tuturor carențelor sale structurale, a funcționat (și nu doar în regim de avarie) pentru aproape o jumătate de secol. Din acest motiv, modelul carceral al comunismului românesc instituit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
contra-definit formulele ulterioare ale românismului identitar și ale conștiinței istorice românești. Un aspect crucial, a cărui importanță a fost reliefată cu metodicitate pe întregul parcurs al analizei, a fost raportul dintre ceea ce am numit "avangarda reflecției istoriografice" și "ariergarda consensului societal". Prima este inovativă și heterodoxă, locul în care se experimentează concepții alternative asupra trecutului. A doua este consensuală și ortodoxă, reprezentată de literatura didactică aprobată oficial de autoritățile statale, încorporând elementele care fie consolidează ordinea socio-politică existentă, fie catalizează schimbarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sovieticus. Din incubator al naționalismului etnic cu tente xenofobe, școala a devenit un laborator al patriotismului socialist compatibilizat în cadrele internaționalismului proletar. Memoria istorică națională, dospită în avangarda reflecției social politice încă din generația pașoptistă și răscoaptă în ariergarda consensului societal al literaturii didactice începând cu jumătatea secundă a secolului al XIX-lea, a fost substituită cu o memorie istorică impregnată cu puternice tente antinaționale. După cum am arătat în corpul lucrării, această revoluție mnemonică antinațională, al cărei artizan principal a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sărăcit fondul publicistic asupra căruia a fost rulată analiza este reprezentată de manualele de educație civică introduse în perioada postcomunistă. Proiectate explicit ca instrumente didactice de modelare axiologică, manualele de educație civică relevă în mod transparent sistemul de valori, modelul societal și tipul cetățeanului ideal imaginate și promovate de elitele puterii. În fine, tabloul deficiențelor trebuie completat cu absența revistelor culturale din analiza întreprinsă. O mai mare atenție acordată vieții intelectuale desfășurată în revistele culturale, ca spații instituționale ale avangardei reflecției
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o fereastră înspre descifrarea mecanismelor ce stau în spatele inovației ideatice și producției culturale a noutății în materie de conceptualizare a trecutului. Totuși, după cum am argumentat în corpul lucrării, analiza s-a axat cu preponderență pe ceea ce am numit "ariergarda consensului societal" reprezentat de literatura didactică, lucrarea de față manifestându-și interesul predilect nu atât pentru istoria ideilor elitiste produse în laboratoarele intelectuale ale revistelor culturale în care se experimentează noi formule ideaționale, cât mai ales pentru ideile standardizate și difuzate masiv
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și Artă. Ursu, I. (1924). Concepția istorică. Caracterizarea și împărțirea istoriei românilor. Două lecții de introducere la cursul de istoria românilor. București: Tipografia "Antonescu". Zeletin, Ș. (1925). Burghezia română: originea și rolul ei istoric. București: Editura "Cultura Națională". Ariergarda consensului societal. Literatură didactică Abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe 1797. ABC sáu Bucavna spe folosul scolelor niamului Romanesc. ABC oder Namenbüchlein zum Gebrauche der Nazional-Schulen in dem Königreiche Ungarn. Buda [Text în limbile română și germană în paralel]. 1828. Pleșoianu, Grigore
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin stufosul aparat bibliografic, lucrările menționate au fost împărțite în două mari categorii: a) avangarda reflecției social politice și istorice românești, secțiune în care sunt grupate operele care au pus în circulației idei novatoare în cultura română; b) ariergarda consensului societal, reprezentat de literatura didactică discursul care exprimă, de regulă, ortodoxia interpretativă a vremii. Pentru și mai multă ordine, lucrările din această ultimă categorie au fost grupate în patru subcategorii: i) abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe, ii) manuale de istorie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
individuală a funcționării; limitări de activitate - dificultățile pe care un individ le poate avea în executarea activităților; pot varia de la ușoare la severe în ceea ce privește calitatea, cantitatea și manieră de execuție; participare - implicarea unei persoane în situații de viață; semnifică perspectiva societala a funcționării; restricții de participare - probleme pe care un individ le poate avea în implicarea în situații de viață; factori contextuali - factori care împreună (mediul și factorii personali) constituie contextul complet al vieții unui individ; factori de mediu - toate aspectele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246081_a_247410]
-
individuală a funcționării; limitări de activitate - dificultățile pe care un individ le poate avea în executarea activităților; pot varia de la ușoare la severe în ceea ce privește calitatea, cantitatea și manieră de execuție; participare - implicarea unei persoane în situații de viață; semnifică perspectiva societala a funcționării; restricții de participare - probleme pe care un individ le poate avea în implicarea în situații de viață; factori contextuali - factori care împreună (mediul și factorii personali) constituie contextul complet al vieții unui individ; factori de mediu - toate aspectele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246083_a_247412]