171 matches
-
față solicitărilor. Familia poate fi abordată ca o instituție socială care se află în legături cu alte instituții, inclusiv cu instituțiile statului. Raporturile de acest tip sunt satisfăcute preponderent de părintele singur. O altă perspectivă prezintă familia ca o unitate socioafectivă (I. Mihăilescu, 1993, p. 240), dar și un grup în care au loc tensiuni și conflicte. Violența familială se manifestă, în cazul familiei monoparentale, ca un abuz fizic sau psihic la care este supus un membru al familiei de către un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
va fi numit de înșiși copiii săi pe nume, care indică individualitatea sa, și nu cu apelativul „tată”, care desemnează relația (Pierre Manent, 2003, p. 224). Legăturile naturale, recunoscute legal, dintre părinți și copii devin mai puțin semnificative față de legăturile socioafective directe, sufletești, psihologice dintre ei ca indivizi cu personalități unice; astfel, părinte este acel om care se implică nemijlocit în susținerea copilului, independent de recunoașterea legală a statutului său; se acreditează ideea unei „familii afective” (Jack Goody, 2003, p. 183
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
timpurie antepreșcolară are, în principal, următoarele atribuții: a) realizează, conform Curriculumului pentru educația timpurie, aprobat prin ordin al ministrului educației, activități de îngrijire și de stimulare psihomotorie a copiilor în vederea creșterii gradului de independență, activități care vizează dezvoltarea comportamentului socioafectiv, activități care vizează formarea și perfecționarea comportamentului verbal și activități care urmăresc creșterea receptivității generale la stimuli în vederea dezvoltării cognitive, a dezvoltării capacităților și a atitudinilor în învățare; ... b) înregistrează progresele realizate de copil în caietul de observații și
METODOLOGIE din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254658]
-
stabilit potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, cu modificările și completările ulterioare, și care, în conformitate cu art. 2 alin. (2) din aceeași lege, „se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socioafectiv și la viață de familie“. O regulă esențială referitoare la acest aspect se desprinde din prevederile alin. (3) al aceluiași articol, care statuează că „principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin
DECIZIA nr. 108 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271601]
-
în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului. În același sens, alin. (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd că interesul superior al copilului implică dreptul copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socioafectiv și la viața de familie, acesta fiind impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului, altor reprezentanți legali ai săi, precum și oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal. De asemenea, prevederile
DECIZIA nr. 371 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261283]
-
timpurie complementară are, în principal, următoarele atribuții: a) realizează, conform Curriculumului pentru educația timpurie prevăzut la art. 20 alin. (1) , activități de îngrijire și de stimulare psihomotorie a copiilor în vederea creșterii gradului de independență, activități care vizează dezvoltarea comportamentului socioafectiv, activități care vizează formarea și perfecționarea comportamentului verbal, precum și activități care urmăresc creșterea receptivității generale la stimuli în vederea dezvoltării cognitive, a dezvoltării capacităților și a atitudinilor în învățare; ... b) înregistrează progresele realizate de copil în caietul de observații
METODOLOGIE din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263359]
-
didactic din cadrul serviciilor de educație timpurie complementare are, în principal, următoarele atribuții: a) realizează, conform Curriculumului pentru educația timpurie, activități de îngrijire și de stimulare psihomotorie a copiilor în vederea creșterii gradului de independență, activități care vizează dezvoltarea comportamentului socioafectiv, activități care vizează formarea și perfecționarea comportamentului verbal, precum și activități care urmăresc creșterea receptivității generale la stimuli în vederea dezvoltării cognitive și, suplimentar, pentru serviciul tip grădiniță comunitară, pentru dezvoltarea capacităților și a atitudinilor în învățare; ... b) înregistrează progresele
METODOLOGIE din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292195]
-
PROFIL PEDAGOGIC SPECIALIZAREA EDUCATOR - PUERICULTOR Disciplina Clasa a XI-a Clasa a XII-a DISCIPLINE PSIHOLOGICE ȘI PEDAGOGICE 7 9 Educație diferențiată - 1 Joc și învățare - 2 Educația copiilor cu nevoi speciale 1 - Psihologia educației. Activități de dezvoltare cognitivă, senzorio-motrică, socioafectivă și de dezvoltare a capacității de învățare a copilului de la 0 la 3 ani 2 - Managementul grupului de copii și al relațiilor cu familia - 1 Drepturile copilului. Servicii de protecție a copilului - 1 Pregătire practică de specialitate 4 4
ORDIN nr. 7.731 din 13 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293176]
-
pledoarie cu orice preț În detrimentul afirmării colective. Cu cât membrii vor lua parte mai activă la discuții, cu atât ei se vor identifica mai deplin cu problema respectivă. O puternică influență asupra desfășurării cu eficiență a discuției o exercită climatul socioafectiv care se statornicește În grupul respectiv. Acesta poate să aibă un efect stimulator sau inhibitor asupra unor participanți. Relațiile de simpatie sau de antipatie, de cooperare ori de competiție, reduc sau amplifică constrângerile și tensiunile, restrâng sau lărgesc evantaiul opiniilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
creație (modelul poate fi extrapolat la managerii din organizațiile noncomerciale): orientat spre valori moral-profesionale, asigură o atmosferă de cooperare, un climat de competență și motivație profesională, stil democrat de conducere, orientat spre solidaritate și progres colectiv, grad înalt de integrare socioafectivă în grup, acomodare interpersonală ușoară. Într-un studiu recent pe tema relației dintre management și inteligența emoțională autoarea afirmă că managerii de succes au un nivel ridicat al inteligenței emoționale, dau dovadă de autocontrol în plan emoțional, de o anxietate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și biografiei de student și haloul afectiv al unor termeni asociați acestor teme, A. Neculau (1985) a combinat în aceeași cercetare mai multe metode, după următorul algoritm: selectarea temelor prin convorbiri de grup, întocmirea de liste de cuvinte cu valori socioafective ridicate prin analiza de conținut, tratarea acestor cuvinte cu diferențiatorul semantic. Asemănător, se poate imagina construirea unor strategii metodologice pentru investigarea unor teme dominante ale familiilor, cum ar fi relația dintre generații. În al doilea rând, ar fi vorba de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sufletească, ajutor în momentele dificile ale vieții, confort psihospiritual. Deși și alte genuri de grupuri sociale îndeplinesc astfel de cerințe, familia este mediul ce întrunește cel mai adesea și în cel mai înalt grad asemenea calități. Familia apare ca fundalul socioafectiv cel mai relevant pentru majoritatea indivizilor. Nu este greu de constatat cum, în ciuda multor disensiuni, pe termen lung și pentru problemele mari, familia ca unitate, sau prin unii dintre membrii ei, absoarbe pozitiv bucuriile și necazurile noastre, ne oferă protecție
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în lumea contemporană. Anume, faptul că în ciuda independentizării cuplurilor nou formate, a separării lor teritoriale de părinți, familia continuă să existe ca familie extinsă, între părinți și copii, frați și surori, bunici și nepoți menținându-se puternice legături de ordin socioafectiv în primul rând, dar și economice. Prin desprinderea fizică a cuplurilor există în principiu posibilitatea de a se diminua disensiunile cotidiene și de a spori semnificația unor evenimente proeminente ale familiei lărgite, cum sunt nașterile, căsătoriile etc. În varianta ei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lume mai multe poziții (genuri de rudenie) să fie denumite în același fel. Și nu e vorba doar de simple expresii identice, ci terminologia comună reflectă un conținut tehnoeconomic, social, psihologic. Persoanele cu aceleași denumiri au în principiu aceeași poziție socioafectivă față de ego. Cum spune M. Harris (1975b, p. 350): „...studierea terminologiei relațiilor de rudenie ne oferă importante lecții despre relația dintre ideologie, structură socială și condițiile tehnoeconomice și tehnoenvironmentale”. Terminologia euro-americană (eschimosă). Sistemul terminologic cu care euro-americanii sunt cel mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
noțiunile de „conflicte de cooperare” și „negocierea sarcinilor”. Ele exprimă faptul că atingerea beneficiului comun al familiei este un țel proeminent, dar nelipsit de contradicții, rezolvabile, de regulă, prin negocieri cu privire la disponibilitățile de participare și părțile de câștig (material și socioafectiv) cuvenite (Urvashi, 2004). Teoria echității aplicată la rolurile conjugale se întemeiază pe ideea că așa cum căsătoria este o „afacere” (bargain), căsnicia este o continuă negociere de roluri. Iar structurarea și dinamica de roluri se face după principiul echității. Cei doi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Structuri (rețele) și procese grupale 151 3.1. Comunicarea în grup 151 3.1.1. Caracteristicile comunicării 151 3.1.2. Principalele tipuri de comunicare 154 3.1.3. Structuri și rețele comunicaționale grupale 157 3.2. Structuri și relații socioafective 159 3.2.1. Relații de afiliere infrastructurale: prietenia și dragostea 159 3.2.2. Relații preferențiale în grupurile mici și mijlocii. Sociometria 166 3.3. Cooperare și competiție 170 3.4. Percepția echității în grupuri 177 3.5. Luarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1984) și J. Nuttin (1968), de exemplu, valorile, concentrate într-o filosofie a vieții, sunt cele care dau unitate și consistență persoanei și fac posibilă predicția în comportamente interindividuale. Sedimentate în personalitate, valorile servesc drept criterii evaluative în relațiile interpersonale socioafective (Mihu, 1967), în felul în care eul propriu se prezintă celorlalți în viața cotidiană (Goffman, 1959) și, de asemenea, în aprecierea atitudinilor și conduitelor semenilor noștri. Valorile constituie, în același timp, standarde în virtutea cărora se iau decizii acționale și se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
caracter mai difuz. În aceste grupuri esența o formează însăși natura puternic emoțională a relațiilor din interior. 4) Procesele de interacțiune cuprind o gamă largă de relații intergrupale: raporturi ierarhice și de conducere, comunicare verbală și nonverbală, atracții și respingeri socioafective. În funcție de natura sarcinii și activității, iau naștere sau primează, din tiparele existente, interacțiuni și raporturi funcționale, se conturează sau validează un lider. S-a constatat, de exemplu, că, într-o activitate de grup dedicată rezolvării de probleme, se pot cristaliza
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și structuri comunicaționale, unele schimbându-se din mers în cadrul unor activități complexe și de lungă durată. În grupul familial, bunăoară, pe măsură ce copiii se maturizează, deciziile devin tot mai descentralizate. 3.2. Structuri și relații socioafectivetc "3.2. Structuri și relații socioafective" 3.2.1. Relații de afiliere infrastructurale: prietenia și dragosteatc "3.2.1. Relații de afiliere infrastructurale\: prietenia și dragostea" Una dintre certitudinile majore despre ființa umană este aceea că are nevoie de afiliere. Sociabilitatea este un dat genetic (omul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
n-ar fi atât de mare dacă ar cunoaște mai bine viața intimă a cuplului în cauză. 3.2.2. Relații preferențiale în grupurile mici și mijlocii. Sociometriatc "3.2.2. Relații preferențiale în grupurile mici și mijlocii. Sociometria" Câmpul socioafectiv al grupurilor nu se constituie prioritar din relații diadice de mare stabilitate (prieteniile și iubirile), ci înseamnă esențialmente o textură grupală de simpatii, antipatii sau indiferențe, cu un accentuat caracter de „geometrie variabilă”. Funcționează, altfel spus, în grupurile naturale atracții
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în 1967, a marcat activitatea didactică și de cercetare a multor specialiști români. Discutând despre sociometrie, mai trebuie subliniat că ea nu este, în viziunea lui J. Moreno, o simplă metodă de culegere și prelucrare a datelor referitoare la structura socioafectivă a grupurilor, ci se înscrie într-un corp teoretic destul de bine articulat, în centrul căreia stă conceptul de spontaneitate, atributul esențial al ființelor umane de a simți și a se comporta interpersonal preferențial, potrivit unor resorturi greu deductibile din exterior
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
figurează, apoi, o serie de itemi referitori la parametrii individuali - vârstă, sex, mediu de proveniență, performanțe școlare etc. - care vor fi tratate în corelație cu itemii criteriali interni (de conținut preferențial) ca variabile externe. Acestea constituie repere explicative ale structurilor socioafective din grup, funcționând în general ca variabile independente. O problemă majoră în legătură cu elaborarea chestionarului este aceea că întrebările sunt, de regulă, ipotetice de genul „dacă...”, și deci există riscul efectelor de distorsiune validațional-predictivă, datorată faptului că situațiile ipotetice pot fi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
va fi ales de A). La nivel grupal, se pun în evidență clivajele, „bisericuțele” existente în sânul grupului mai lărgit, câțiva membri preferându-se reciproc în alegeri, percepând corect respectivele opțiuni și formând un subgrup cu evidente consecințe asupra mediului socioafectiv al grupului ca totalitate, dar, de aici, și cu efecte semnificative asupra performanțelor de grup și a stabilității lui. Se pot calcula, de asemenea, indici de coeziune a grupurilor, de transparență (sau, invers, de opacitate) a relațiilor afinitare din grup
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
percepții nu sunt ele vizibile cu ochiul liber? N-ar fi suficient să stăm de vorbă cu un membru mai „răsărit” al grupului sau, cel mai bine, cu liderul acelui grup și să aflăm o serie de date în legătură cu structura socioafectivă din grup? Din fericire, la această întrebare putem răspunde destul de exact prin următorul procedeu: conducătorului de colectiv ori unuia care pretinde că știe îndeaproape (sau ar trebui să cunoască bine) viața grupului - dirigintele unei clase, bunăoară - i se dă spre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
conținutului concret al scopului propus. Această observație e valabilă și când discutăm despre eficiența liderului orientat spre îndeplinirea sarcinii și a celui orientat înspre relațiile sociale din grup. Cu precizările: dimensiunea focalizării pe relații cuprinde două subdimensiuni, și anume relațiile socioafective ale liderului cu membrii grupului și relațiile dintre acești membri; dacă dimensiunile democratic-autoritar și directiv-permisiv sunt intra-disjunctive, dar nu și inter-, cea sarcină-relații nu are un asemenea caracter. Astfel că un lider poate fi puternic orientat și înspre sarcină
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]