165 matches
-
și biografiei de student și haloul afectiv al unor termeni asociați acestor teme, A. Neculau (1985) a combinat în aceeași cercetare mai multe metode, după următorul algoritm: selectarea temelor prin convorbiri de grup, întocmirea de liste de cuvinte cu valori socioafective ridicate prin analiza de conținut, tratarea acestor cuvinte cu diferențiatorul semantic. Asemănător, se poate imagina construirea unor strategii metodologice pentru investigarea unor teme dominante ale familiilor, cum ar fi relația dintre generații. În al doilea rând, ar fi vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sufletească, ajutor în momentele dificile ale vieții, confort psihospiritual. Deși și alte genuri de grupuri sociale îndeplinesc astfel de cerințe, familia este mediul ce întrunește cel mai adesea și în cel mai înalt grad asemenea calități. Familia apare ca fundalul socioafectiv cel mai relevant pentru majoritatea indivizilor. Nu este greu de constatat cum, în ciuda multor disensiuni, pe termen lung și pentru problemele mari, familia ca unitate, sau prin unii dintre membrii ei, absoarbe pozitiv bucuriile și necazurile noastre, ne oferă protecție
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în lumea contemporană. Anume, faptul că în ciuda independentizării cuplurilor nou formate, a separării lor teritoriale de părinți, familia continuă să existe ca familie extinsă, între părinți și copii, frați și surori, bunici și nepoți menținându-se puternice legături de ordin socioafectiv în primul rând, dar și economice. Prin desprinderea fizică a cuplurilor există în principiu posibilitatea de a se diminua disensiunile cotidiene și de a spori semnificația unor evenimente proeminente ale familiei lărgite, cum sunt nașterile, căsătoriile etc. În varianta ei
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lume mai multe poziții (genuri de rudenie) să fie denumite în același fel. Și nu e vorba doar de simple expresii identice, ci terminologia comună reflectă un conținut tehnoeconomic, social, psihologic. Persoanele cu aceleași denumiri au în principiu aceeași poziție socioafectivă față de ego. Cum spune M. Harris (1975b, p. 350): „...studierea terminologiei relațiilor de rudenie ne oferă importante lecții despre relația dintre ideologie, structură socială și condițiile tehnoeconomice și tehnoenvironmentale”. Terminologia euro-americană (eschimosă). Sistemul terminologic cu care euro-americanii sunt cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
noțiunile de „conflicte de cooperare” și „negocierea sarcinilor”. Ele exprimă faptul că atingerea beneficiului comun al familiei este un țel proeminent, dar nelipsit de contradicții, rezolvabile, de regulă, prin negocieri cu privire la disponibilitățile de participare și părțile de câștig (material și socioafectiv) cuvenite (Urvashi, 2004). Teoria echității aplicată la rolurile conjugale se întemeiază pe ideea că așa cum căsătoria este o „afacere” (bargain), căsnicia este o continuă negociere de roluri. Iar structurarea și dinamica de roluri se face după principiul echității. Cei doi
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rând de tatăl ei, de soț și apoi de cel mai în vârstă fiu). „Autoritatea și respectul pentru cei în vârstă sunt duse la extrem, iar familia unită își controlează membrii pe toate planurile.” În același fel, problemele de ordin socioafectiv, respectiv profesional sunt rezolvate în interiorul familiei (Segal, 1999, pp. 215-216). Vorbim practic de patriarhat în India, iar acest lucru nu contravine principiilor după care o femeie nu poate avea o funcție de conducere în stat, așa cum ar fi cea de prim-
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
solicitată și controlată de cel cu statut superior în ierarhia organizației. Relațiile pe verticală sunt relații de putere. Relațiile comunicative, interperceptive și simpatetice După natura și conținutul lor, relațiile interpersonale pot fi relații intercomuncative, relații intercognitive și relații afinitare, preferențiale, socioafective. Relațiile intercomunicative se referă la schimbul de mesaje dintre indivizi și au ca principal instrument de codificare și de transmitere a informației mijoacele lingvistice. Se adaugă și aspectele nonverbale care însoțesc întotdeauna interacțiunile interpersonale. Relațiile intercomunicative se manifestă sub forma
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a. centrifugă: această orientare se referă la sentimentele (de atracție, de repulsie sau de indiferență) pe care subiectul le încearcă sau le exprimă față de membrii grupului. Calcularea atracțiilor și a repulsiilor emise de un subiect ne furnizează indicele expansivității lui socioafective, care traduce nevoia lui de ceilalți; b. centripedă: această orientare se referă la sentimentele (de atracție, de repulsie, de indiferență) pe care subiectul le suscită, la rândul lui, la persoanele-parteneri, fapt care se traduce prin recepția unui număr variabil de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pe care subiectul le suscită, la rândul lui, la persoanele-parteneri, fapt care se traduce prin recepția unui număr variabil de alegeri, respingeri sau indiferență din partea celorlalți. Calcularea atracțiilor și a respingerilor primite ne furnizează indicele statusului social sau indicele integrării socioafective a individului dat (Golu, P., p. 291). Desigur, din punct de vedere simpatetic-preferențial, situația este mult mai complexă și mai nuanțată. Bunăoară, "A nutrește afecțiune față de B, îl simpatizează pe C, îl preferă pe D, simte atașament față de E, este
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
copilului. Subliniem eficacitatea intervențiilor prin imagini și desen, mai ușor de vizualizat și de engramat de către copilul cu autism. Cunoscând punctele nevralgice sau dificultățile cheie ale autismului toate activitățile cu caracter educativ-afectiv trebuie să funcționeze ca o axiomă în vederea integrării socioafective și a dezvoltării personalității acestuia. <reflist> Bibliografie selectivă 1. Ajjuriaguera, de J. și Marcelii, D. 1968. „Psychopathologie de l’enfant”. 2. Athanasiu, A. 1983. „Elemente de psihologie medicală”, Ed. Medicală, București. 3. Barabolski, C. 1991. „Autismul infantil. Aspecte biochimice și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Din aceste interacțiuni, din acest „joc al mai multora” se naște Însă și cooperarea, asumarea responsabilităților, pot rezulta Întâlniri exemplare, legături afective, recunoașteri. Grupul e deci un spațiu comun care stimulează experiențe culturale, procese de civilizare și de umanizare, construcții socioafective ce generează nașterea unor contexte, o istorie comună. Dar poate deveni și spațiu al crizelor sterilizante și distructive, soldate adesea cu suferințe. Fiind atât de proteic, grupul se prezintă ca un spațiu al tuturor posibilităților de interacțiune socioafectivă. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
umanizare, construcții socioafective ce generează nașterea unor contexte, o istorie comună. Dar poate deveni și spațiu al crizelor sterilizante și distructive, soldate adesea cu suferințe. Fiind atât de proteic, grupul se prezintă ca un spațiu al tuturor posibilităților de interacțiune socioafectivă. În acest mediu pot acționa cu succes și constructorii, dar și demolatorii. Grupul este adesea un loc al atacurilor psihosociale perverse - aceasta este teza lui Sirota. Al atacurilor contra integrității și activității constructive, ca o negare a eforturilor membrilor unui
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În liniște, regulile care-l jenează și improviza altele noi, convenabile lui. În acest scop, el provoacă incidente, blamează, creează confuzie, avansează mascat, mimând participarea și interesul pentru grup. El manifestă aversiune față de munca de analiză și elucidare, urăște legăturile socioafective și luptă contra cooperării, sub orice formă s-ar manifesta ea. El este un specialist al deturnărilor, nu spune niciodată ce urmărește, dar se constată deodată că a reușit să paralizeze o acțiune, un climat, o orientare. Cum procedează ? În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
atunci când studiază clasele defavorizate, el are suportul moral al rezolvării unei probleme sociale; el acordă sprijin, intervine, se implică. Când Însă studiază clasele superioare, el se găsește Într-o dublă situație de inconfort. El nu-și poate permite să fuzioneze socioafectiv cu mediul anchetat (și-ar trăda astfel vocația, nu-i așa?), dar nici nu poate efectua o lectură critică (sau ironică) a mediului studiat (ar trăda astfel Încrederea celor ce i-au Încredințat secretele lor). O ambiguitate din care este
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se manifestă În contextul relațiilor sociale și nivelul expectanțelor copilului, care pot modifica reacțiile și comportamentele sale. Dacă privim problema din perspectiva psihologiei de grup, trebuie să urmărim stadiul intercunoașterii și aprecierii interpersonale dintre membrii grupului de elevi, stadiul coeziunii socioafective care influențează dinamica grupului, stadiul conștiinței de sine a grupului ca rezultat al maturizării relațiilor și interiorizării setului de reguli și norme existente În viața și activitatea grupului. În viața grupurilor sociale și școlare există și momente de disfuncționalitate care
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]