67 matches
-
personal ), cu noul cod de bare cu cip la purtător, cu implanturi uterine și implanturi pe creierul bicameral, cu aplicații nefaste prin Noua Ordine Mondială ( NWO ), prin noul Codex Alimentarius, GMO - Monsanto, etc. Uni dintre mesagerii luminii, doctori geneticieni sau sociobiologi neodarviniști, aflați și ei foarte aproape de marele dispărut IPC, doar că stau încă în “umbră umbrei de zenit”, pe Marea Scenă a Lumii sau în culisele istoriei insolite, numesc această Piesă de teatru mondial “Programul Terra - PIG”; alți, mai naivi
SCRISOAREA NR.143 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Fragment_din_scrisori_din_mileniul_iii_c_constantin_milea_sandu_1352638585.html [Corola-blog/BlogPost/365793_a_367122]
-
lectură, însă acest lucru nu s-a întâmplat, după cum mi-a confirmat domnia sa. Spun asta pentru că și Desmond Morris (zoolog, dar și pictor suprarealist englez) ia la bani mărunți animalul din noi prin încercarea de a dezlega complicatele ițe ale sociobiologiei. A observat prin anii 1960 și el, și am observat și noi de ceva timp, că atunci când presiunile vieții moderne devin apăsătoare, orășeanul copleșit se referă adesea la lumea lui agitată ca la o junglă de beton. Aceasta este o
“VIAŢA ON-LINE” DE MARIAN MALCIU, CURENTUL ELECTRIC ŞI ”ZOOMENIREA” DE DESMOND MORRIS / AUTOR PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416946509.html [Corola-blog/BlogPost/371867_a_373196]
-
ȘTIINȚIFIC - DIRECTOR ȘTIINȚIFIC - DEPARTAMENTUL BIOCHIMIE ANALITICĂ - DEPARTAMENTUL TRANSFER INFORMAȚIE GENETICĂ ȘI DEZVOLTARE - DEPARTAMENTUL INTERACȚIUNEA VIULUI CU MEDIUL - DEPARTAMENTUL REPRODUCERE ȘI DEZVOLTARE ONTOGENETICA - COMPARTIMENTUL STRUCTURA, ULTRASTRUCTURA ȘI PRELUCRARE DE IMAGINI - BIROU CONSILIERI - DIRECTOR TEHNIC - DEPARTAMENTUL ELABORARE, EXPERIMENTARE ȘI REALIZARE PRODUSE - DEPARTAMENTUL SOCIOBIOLOGIE, MANAGEMENT, MARKETING - DEPARTAMENTUL INFORMAȚIONAL - LABORATORUL TESTARE, CONTROL ȘI AVIZARE PRODUSE - COMPARTIMENTUL TEHNIC - CONTABIL-ȘEF - SERVICIUL ECONOMIC-ADMINISTRATIV - DIRECTOR FILIALA - INSTITUTUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE CLUJ-NAPOCA - DIRECTOR FILIALA - INSTITUTUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE IAȘI - ȘEF FILIALA - CENTRUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE, GEOGRAFICE ȘI GEOLOGICE "STEJARUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116432_a_117761]
-
rezultate au condus la crearea sintezei moderne a teoriei darwiniene a evoluției, și anume teoria sintetică a evoluției. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, teoria geneticii populațiilor începe să fie aplicată în discipline de graniță nou apărute, sociobiologia și psihologia evoluționistă. În anii 1960, W. D. Hamilton și alții au elaborat noi metode legate de teoria jocului pentru a explica altruismul din cadrul grupurilor sociale de animale, mai ales în ceea ce privește perpetuarea speciei. Prin anii 1970, Stephen Jay Gould și
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
cum nici filmele violente nu vor face dintr-o ființă normală un criminal în serie. Cauze proximale și cauze ultime Nivelele de acțiune diferite ale factorilor genetici de cei culturali pun în lumină un principiu fundamental al aproșului biologic al sociobiologiei și care consistă în a distinge cauzele proximale sau imediate de cele ultime sau indirecte (Alcock). Cauzele imediate, fie ele biologice sau culturale, sunt factorii care influențează direct asupra unui comportament, în timp ce cauzele ultime sunt factori care au constituit în
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
cum ființa umană creează supranatural indiferent de cultură, acest nivel de explicație ținând de cauze ultime. Același lucru în cazul altruismului: nimeni nu va contesta că această dispoziție poate fi încurajată sau reprimată de condițiile sociale și de către cultură, dar sociobiologia este aceea care explică cum un astfel de comportament aparent nerentabil a putut să fie totuși selecționat. Diferențele între femei și bărbați trebuie înțelese similar: mediul social, ca și cauză proximală, poate explica o parte (în general superficială) din diferențele
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
e valabil și în ce privește religia. Dar ce pierdem în iluzie ca urmare a studiilor sociobiologice recente, este compensat de un supliment de realism care nu poate fi decât benefic ansamblului societății. Principala concluzie care se degajă din analiza evoluționistă a sociobiologiei, este că dacă religia e un epifenomen al dispozițiilor noastre sociale și cognitive, nu putem spera că ea va dispare, fie asta de moarte bună sau provocată. Parafrazându-l pe Horațiu am putea spune " "Alungați supranaturalul (naturalul) pe geam, și
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
populație - prion - procariot - profază - proiectul genomului uman - proteină - protista - protozoar - purină - radiobiologie - reflex - reproducere asexuată - reproducere - respirație - retrovirus - ribozom - rinichi - ritmul circadian - RMN - sămânță - sânge - schelet - selecție naturală - selecție - simbioză - sinapsă - sindrom Turner - sistem digestiv - sistem imunitar - sistem nervos - sistematică - sociobiologie - somn - speciație - specii - spermă - stomac - streptomicină - știința mediului - taxonomie - telofază - telomer - testicul - tumoră - turgescență - țesut - vaccin - vacuolă - venă - vertebră - vertebrat - viață - virus - virusologie - vitamină - xenobiologie - zoologie
Listă de termeni din biologie () [Corola-website/Science/304578_a_305907]
-
uman sunt mai degrabă consecințe nedorite sau colaterale ale selecției naturale decât adaptări directe. Pentru a descrie astfel de caracteristici cooptate el a inventat, împreună cu Elisabeth Vrba, termenul de "exaptație". Gould credea că această noțiune subminează o premisă esențială a sociobiologie umane și psihologiei evoluționiste. În 1975, E.O. Wilson și-a prezentat analiza comportamentului uman într-un cadru socio-biologic. Ca răspuns, Gould, Richard Lewontin și alții din regiunea Bostonului au redactat o scrisoare adresată revistei "New York Review of Books" intitulată
Stephen Jay Gould () [Corola-website/Science/317758_a_319087]
-
evoluționiste. În 1975, E.O. Wilson și-a prezentat analiza comportamentului uman într-un cadru socio-biologic. Ca răspuns, Gould, Richard Lewontin și alții din regiunea Bostonului au redactat o scrisoare adresată revistei "New York Review of Books" intitulată "Against 'Sociobiology"' (Împotriva „Sociobiologiei”), scrisoare adesea citată ulterior. Această scrisoare deschisă a criticat „vederea deterministă a societății umane și a acțiunilor umane” propusă de Wilson. Gould și Dawkins nu sunt de acord asupra importanței date selecției genelor în evoluție. Dawkins a susținut că evoluția
Stephen Jay Gould () [Corola-website/Science/317758_a_319087]
-
care susțineau rolul fundamental al culturii și al sacrului în viața socială. (Idem., p. 433) Enunțul că "științele politice seamănă mai degrabă cu un bazar aleatoriu" (Idem., p. 437), completat cu influențele darwinismului, teoriei einsteiniene a relativității, ale psihanalizei și sociobiologiei, s-a încheiat cu încă o constatare demobilizantă pentru un tânăr care ar vrea să le studieze: Nu există o știință socială ca o știință arhitectonică. Există doar niște părți fără un întreg". (Idem., p. 441) Acest ton este menținut
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Eliade considera că gândirea și cuvântul sunt mijlocitori ai creației. De multe ori, plante și animale specifice devin simboluri ale creativității umane pe baza asemănărilor omului cu celelalte regnuri. Astăzi se studiază societățile termitelor, albinelor, vertebratelor (pești, păsări, mamifere) de către sociobiologii care dovedesc existența unei vieți de grup cu creativitate și la animale. În locul cuvântului ca stimul general la oameni, aici acționează stimuli chimici ai mirosului, feromonii secretați de glandele mandibulare precum și cei din glandele care produc transpirația. Lor li se
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de oameni. Științele sociale și umane, vechi de circa trei secole, au generat nu numai probleme filosofice specifice conștiinței și libertății umane, dar și unele asemănătoare cu cele puse de științe ale naturii (prin tendința botezată de americani "naturalizare"). Exemplele sociobiologiei, geografiei populațiilor, temele foametei și ale sărăciei, ale bolilor generate de viruși, ale influenței factorilor fizici precum întunericul-lumina, radiațiile și zgomotul modifică stările psihico-sociale ale oamenilor. Revelatoare filosofic sunt și evoluțiile raporturilor dintre tehnologiile noi (de exemplu, cele din centralele
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Ed. Polirom, 139 000 lei); F. M. Dostoievski - Demonii (Ed. Polirom, 319 000 lei); D. W. Winnicott - De la pediatrie la psihanaliză, vol. I (Ed. Trei, 299 000 lei); Meister Eckhart - Cetățuia din suflet (Ed. Polirom, 129 000 lei); Edward O. Wilson - Sociobiologia (Ed. Trei, 399 000 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Nevoia de tandrețe Romanul de mare succes al scriitorului american Charles Bukowski (1920-1994) a apărut pentru prima dată în 1978. Protagonistul cărții
Agenda2003-10-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280778_a_282107]
-
tip social au caracteristici aparte, mult diferite de modul în care evoluează fenomenele biologice. În același timp trebuie să completăm afirmația spunând că nici acumulările de ordin cultural nu sunt unele de tip darwinist. Hayek argumentează că ,,...principala eroare a sociobiologiei contemporane este aceea de a presupune că limba, morala, legile și alt asemenea se transmit prin procese genetice, ca și cum ar fi produsele evoluției selective transmise prin învățătură imitativă"300. Nu, evident că nu poate fi vorba despre așa ceva, numai că
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
feminismul. Termenul ștransdisciplinaritate- n.n.ț este în același timp o etichetă pentru disciplinele mai vechi, cu scop „sinoptic” (rezumativ-integrativ), precum filosofia și istoria, dar și pentru noile câmpuri, incluzând viitorologia culturală, biologia populațiilor umane, cercetările pentru pace, științele politice și sociobiologia. Aceste abordări promovează viziuni comprehensive asupra lumii. ș...ț Atunci când reduc toate fenomenele la o singură metaforă, teorie sau ideologie, schemele transdisciplinare riscă să devină proiecte monolitice sau sisteme închise. (Klein, 1994, p. 1) Acesta este un risc de care
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
abordarea social construcționistă a emoțiilor. O problemă de mare interes în sociologia emoțiilor o constituie determinarea influenței factorilor fiziologici în producerea fenomenului. Este o problemă mai generală a sociologiei (organicismul versus sociologismulă. Dezbaterea asupra acestei probleme a renăscut odată cu apariția sociobiologiei (Wilson, 1975Ă. Nimeni nu se îndoiește că emoțiile au un substrat biologic; probleme apar când se pune întrebarea cât de important este acest substrat. Experimentele lui Stanley Schachter și Jerome Singer (1962Ă sugerează că substratul fiziologic are un rol relativ
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
T.D. Kemper (ed.Ă. Research Agendas în the Sociology of Emotions (pp. 180-203Ă. Albany: State University of New York Press. Turner, Jonathan H. și Stets, Jean E. (2005Ă The Sociology of Emotions. Cambridge: Cambridge University Press. Wilson, Edward O. [1975](2003Ă Sociobiologia. București: Editură Trei (Sociobiology. Cambridge Mss: Harvard University Press. Trad. rom. L. Ulrichă. Georgeta Pânișoară, Ion Ovidiu Pânișoară From the barriers of the communication to the efficiency of the process Abstract The communication represent today one of the key elements
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
realității (ceea ce diferențiază nemijlocit cele două sexe) și cel al reprezentării ei (ansamblul sterotipiilor de gen). Lucrarea menționată are și meritul de a părăsi registrul strict descriptiv, semnalînd și cauzele nonechivalențelor între rolurile de bărbat și femeie (parcurgînd îndeosebi abordarea sociobiologiei, dar și teoriile socializării, precum și cele ale "puterii contextului"), precum și consecințele sociale și psihologice ale asimetriilor de rol (îndeosebi discriminările generate de aceste grile de așteptare reciproce diferite). De referință prin amploarea sa la nivel mondial (s-au cules informații
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
atitudini și comportamente 66 2.5.1. Convergența atitudine/comportament 67 2.5.2. Divergența atitudine/comportament 68 2.5.3. Modelarea relației dintre atitudine și comportament 72 Capitolul 2 Comportamentul prosocial și altruismul 1. Perspective teoretice 79 1.1. Sociobiologia 80 1.2. Socializarea și funcționarea normelor sociale 82 1.3. Paradigma costuri beneficii 85 1.4. Teorii ale beneficiilor psihologice 87 1.5. Concepția empatiei ca factor intrinsec 88 1.6. Profilul personalității altruistice 90 2. Ajutorarea altuia ca
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nivel grupal, valorile au apărut și s-au cristalizat printr-o subtilă dialectică a nevoilor individuale cu cele generale. Pornind de la aserțiunea că nu trebuie să opunem în cazul ființei umane socialul biologicului, întrucât omul este un animal social, reprezentanții sociobiologiei pretind că foarte mult din ceea ce în mod tradițional explicăm în comportamentul uman prin contribuția structurilor (instituționale sau de mentalitate) socioculturale poate fi redus la baza genetică. Într-o variantă „severă” bio(psiho)sociologică se afirmă că am putea stabili
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se descopere în viitor gene umane sau combinații genetice răspunzătoare pentru numeroase elemente ale universului axiologic și ale afectivului elevat. Și este de menționat că scrutarea lucidă a fenomenologiei vieții umane a dus la astfel de concluzii, chiar dacă lipseau sugestiile sociobiologiei. D.D. Roșca (1934), împingând examinarea raportării cognitive și atitudinal-acționale a omului față de existență și a tensiunilor dintre evaluare și cunoaștere, emoție și gând, până la cele mai fine implicații logice, vorbește despre un lirism originar, în ultimă analiză înnăscut, iar G.
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se petrece el, care este relația dintre caracteristicile ofertantului și cele ale beneficiarului, cum solicită cel aflat în nevoie ajutorul și cum reacționează el la ajutorare. În mare, aceasta este și structura demersului de față. 1.1. Sociobiologiatc "1.1. Sociobiologia" Paradoxal oarecum, un prim răspuns vine din partea biologiei. Paradoxal, fiindcă suntem obișnuiți să credem că altruismul contravine legii supreme biologice, cea a supraviețuirii individului și a speciei. Și, într-adevăr, indivizii biologici care se sacrifică nu ar trebui să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comune. Altfel spus, fiecare individ este motivat nu numai pentru a trăi cât mai mult - pentru a trece la urmașii săi direcți capitalul genetic -, ci și în a contribui la crearea unui avantaj reproductiv celor cu care împarte gene comune. Sociobiologia susține, așadar, că există o bază genetică a altruismului. Ajutându-i sau chiar sacrificându-se pentru cei apropiați genetic, indivizii se reproduc generațional pe ei înșiși. Dar cum se explică atunci, biologic, actele altruiste față depersoane care nu sunt rude
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la adresa speculațiilor sociobiologice este că, omul fiind o ființă rațională, conduitele lui sociale complexe stau sub semnul valorilor morale și al calculului, în particular al raportului dintre costuri și beneficii. Totuși, ca idei general orientative, merită a fi reținute din sociobiologie următoarele: alături de tendința spre individualitate (și agresivitate), e foarte probabil să existe la om și una - determinată genetic - înspre altruism și sacrificiu; cu cât suntem mai apropiați genetic de semenii noștri, cu atât această tendință e mai pronunțată (vezi relația
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]