67 matches
-
atribut, o însușire umană. Se schimbă, evoluează în timp și spațiu, nu se manifestă doar la nivel individual, ci și la nivel macrosocial." De la abordările androcentrice ale unui Auguste Comte, Emile Durkheim sau Max Weber, până la scientismul sexist al adepților sociobiologiei, de la viziunea funcționalistă, având în prim-plan teoria rolurilor de gen (gender roles), până la teoriile conflictualiste (critice) de extracție marxistă și weberiană, cartea trece în revistă diferitele avataruri ale categoriei de gen în discursul sociologic. Subcapitolul dedicat tehnicilor de excludere
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
grațioasa în mișcări, în special varietatea americană (Felis pugnans) este omnivora și poate fi dresata să nu vorbească". Pentru a echilibra selecția, citam (domnilor, zîmbiți!) și din jumătatea de pagina a lui Ion Manolescu: "Noi, bărbații, oricum ne vom conformă. Sociobiologii, experții în gender și experiența practică demonstrează că, dacă brusc femeile și-ar dori bărbați cu capul în jos și cu picioarele în sus, jumătate din rasa ar merge instantaneu în mîini (Steven R. Van Hook, Men's Manifesto, 1994
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
Ed. Polirom, 139 000 lei); F. M. Dostoievski - Demonii (Ed. Polirom, 319 000 lei); D. W. Winnicott - De la pediatrie la psihanaliză, vol. I (Ed. Trei, 299 000 lei); Meister Eckhart - Cetățuia din suflet (Ed. Polirom, 129 000 lei); Edward O. Wilson - Sociobiologia (Ed. Trei, 399 000 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Nevoia de tandrețe Romanul de mare succes al scriitorului american Charles Bukowski (1920-1994) a apărut pentru prima dată în 1978. Protagonistul cărții
Agenda2003-10-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280778_a_282107]
-
personal ), cu noul cod de bare cu cip la purtător, cu implanturi uterine și implanturi pe creierul bicameral, cu aplicații nefaste prin Noua Ordine Mondială ( NWO ), prin noul Codex Alimentarius, GMO - Monsanto, etc. Uni dintre mesagerii luminii, doctori geneticieni sau sociobiologi neodarviniști, aflați și ei foarte aproape de marele dispărut IPC, doar că stau încă în “umbră umbrei de zenit”, pe Marea Scenă a Lumii sau în culisele istoriei insolite, numesc această Piesă de teatru mondial “Programul Terra - PIG”; alți, mai naivi
SCRISOAREA NR.143 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365793_a_367122]
-
lectură, însă acest lucru nu s-a întâmplat, după cum mi-a confirmat domnia sa. Spun asta pentru că și Desmond Morris (zoolog, dar și pictor suprarealist englez) ia la bani mărunți animalul din noi prin încercarea de a dezlega complicatele ițe ale sociobiologiei. A observat prin anii 1960 și el, și am observat și noi de ceva timp, că atunci când presiunile vieții moderne devin apăsătoare, orășeanul copleșit se referă adesea la lumea lui agitată ca la o junglă de beton. Aceasta este o
“VIAŢA ON-LINE” DE MARIAN MALCIU, CURENTUL ELECTRIC ŞI ”ZOOMENIREA” DE DESMOND MORRIS / AUTOR PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371867_a_373196]
-
discipline care sunt în stadiu de dezvoltare; științe cum sunt chimia, fizica, ingineria, puse în slujba omului, au devenit biochimie, biofizică, bioinginerie. Iar științe cum sunt fizica, biologia, astronomia sau sociologia s-au modificat rapid și au generat noi discipline sociobiologia, astrofizica. Componentele tehnologiei medicale În relația cu știința, tehnologia medicală își conturează două dimensiuni, tangibil și intangibil (Rogers, 1983). Tangibil include elementele fizice asociate tehnologiei reprezentate de echipamente, materiale, produse tehnologice. Elementele intangibile sunt reprezentate de cunoaștere, competențe, proceduri, principii
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
o afecțiune care distruge principala structură antigenică a sistemului nervos mielina. Este o boală a creierului și a măduvei spinării, care apare de obicei la adolescenți și la adulții tineri. 56. sfigmomanometru: dispozitiv medical utilizat pentru măsurarea presiunii sanguine. 57. sociobiologie: ramură a biologiei care studiază originea biologică a comportamentului social uman. Se referă în principal la etiologie, ecologie și genetica populației. 58. stetoscop: instrument utilizat în examenul clinic la pacient pentru ascultație pulmonară, cardiacă sau alte zgomote ale corpului. T
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
deciși să o adopte. Alternativa sau varianta complementară la această explicație este pornirea structurală spre divorț (ce ține de caracteristici ferme de personalitate, ca încăpățânarea, inabilitățile de comunicare, o sensibilitate emoțională prea accentuată, „neseriozitatea” și, mai grav, tendințele psihopatice). În sociobiologia vulgară se vorbește chiar despre o genă a divorțului, ceea ce este neîndoielnic exagerat, dar anumite resorturi biopsihologice pot să contribuie, direct sau indirect, prin atitudini și comportamente specifice la o predispoziție mai mare a unora înspre despărțirea de un partener
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nopți cu una dintre consoarte, celelalte se revoltă și se pot chiar solidariza în nemulțumirea lor. Dar inclusiv în căsătoriile monogamice femeile au motive să fie geloase. Aceasta deoarece bărbații sunt înclinați mai mult spre adulter. Explicația devenită comună în sociobiologie (vezi și Iluț, 2000) este că masculii, datorită numărului mare de spermatozoizi, sunt interesați să aibă cât mai mulți copii, în cantitatea lor, și nu în calitate. Contrar, femeile, producând un ovul o dată pe lună și alăptând copiii, pot procrea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
atitudini și comportamente 66 2.5.1. Convergența atitudine/comportament 67 2.5.2. Divergența atitudine/comportament 68 2.5.3. Modelarea relației dintre atitudine și comportament 72 Capitolul 2 Comportamentul prosocial și altruismul 1. Perspective teoretice 79 1.1. Sociobiologia 80 1.2. Socializarea și funcționarea normelor sociale 82 1.3. Paradigma costuri beneficii 85 1.4. Teorii ale beneficiilor psihologice 87 1.5. Concepția empatiei ca factor intrinsec 88 1.6. Profilul personalității altruistice 90 2. Ajutorarea altuia ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nivel grupal, valorile au apărut și s-au cristalizat printr-o subtilă dialectică a nevoilor individuale cu cele generale. Pornind de la aserțiunea că nu trebuie să opunem în cazul ființei umane socialul biologicului, întrucât omul este un animal social, reprezentanții sociobiologiei pretind că foarte mult din ceea ce în mod tradițional explicăm în comportamentul uman prin contribuția structurilor (instituționale sau de mentalitate) socioculturale poate fi redus la baza genetică. Într-o variantă „severă” bio(psiho)sociologică se afirmă că am putea stabili
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se descopere în viitor gene umane sau combinații genetice răspunzătoare pentru numeroase elemente ale universului axiologic și ale afectivului elevat. Și este de menționat că scrutarea lucidă a fenomenologiei vieții umane a dus la astfel de concluzii, chiar dacă lipseau sugestiile sociobiologiei. D.D. Roșca (1934), împingând examinarea raportării cognitive și atitudinal-acționale a omului față de existență și a tensiunilor dintre evaluare și cunoaștere, emoție și gând, până la cele mai fine implicații logice, vorbește despre un lirism originar, în ultimă analiză înnăscut, iar G.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se petrece el, care este relația dintre caracteristicile ofertantului și cele ale beneficiarului, cum solicită cel aflat în nevoie ajutorul și cum reacționează el la ajutorare. În mare, aceasta este și structura demersului de față. 1.1. Sociobiologiatc "1.1. Sociobiologia" Paradoxal oarecum, un prim răspuns vine din partea biologiei. Paradoxal, fiindcă suntem obișnuiți să credem că altruismul contravine legii supreme biologice, cea a supraviețuirii individului și a speciei. Și, într-adevăr, indivizii biologici care se sacrifică nu ar trebui să fie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comune. Altfel spus, fiecare individ este motivat nu numai pentru a trăi cât mai mult - pentru a trece la urmașii săi direcți capitalul genetic -, ci și în a contribui la crearea unui avantaj reproductiv celor cu care împarte gene comune. Sociobiologia susține, așadar, că există o bază genetică a altruismului. Ajutându-i sau chiar sacrificându-se pentru cei apropiați genetic, indivizii se reproduc generațional pe ei înșiși. Dar cum se explică atunci, biologic, actele altruiste față depersoane care nu sunt rude
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la adresa speculațiilor sociobiologice este că, omul fiind o ființă rațională, conduitele lui sociale complexe stau sub semnul valorilor morale și al calculului, în particular al raportului dintre costuri și beneficii. Totuși, ca idei general orientative, merită a fi reținute din sociobiologie următoarele: alături de tendința spre individualitate (și agresivitate), e foarte probabil să existe la om și una - determinată genetic - înspre altruism și sacrificiu; cu cât suntem mai apropiați genetic de semenii noștri, cu atât această tendință e mai pronunțată (vezi relația
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și agresivitate), e foarte probabil să existe la om și una - determinată genetic - înspre altruism și sacrificiu; cu cât suntem mai apropiați genetic de semenii noștri, cu atât această tendință e mai pronunțată (vezi relația părinți - copii); chiar și mulți sociobiologi admit că intensitățile și modalitățile altruismului sunt condiționate sociocultural, ei insistând însă că natura lui este genetico-biologică (Wilson, 1978); este neîndoielnic faptul că, indiferent dacă funcționează un mecanism genetic direct și specific pentru a-i ajuta pe alții, există disponibilități
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comportamentele prosociale sunt încurajate de societate și induse membrilor săi în așa fel încât să devină vectori motivaționali cu mare valoare autonomă, acționând și atunci când nu sunt prezente determinații directe (recompense și pedepse) exterioare? D. Campbell (1975), în replică față de sociobiologie, susține că explicația este dată de evoluția și selecția socială. Colectivitățile umane, prin selecția producțiilor proprii sau prin împrumutul uneia de la alta (difuziune culturală), rețin în evoluția lor acele elemente socioculturale care au valoare mare de adaptivitate și reproducție. Comportamentele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
reveni în secvențele următoare. 1.3. Paradigma costuri-beneficiitc "1.3. Paradigma costuri‑beneficii" Într-o accepțiune mai largă, problema costurilor și a beneficiilor este implicată în toate orientările ce încearcă să explice comportamentul uman și, în special, pe cel prosocial. Sociobiologia se referă la beneficiile de reproducere genetică, în centrul socializării și învățării sociale stând principiul recompensei, iar normele sociale fac trimitere la avantaje și dezavantaje atât direct, prin conținut (norma reciprocității și a echității), cât și indirect, prin costurile și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
subiecții au dorit să audă și mesaje emoționale, în timp ce în varianta costului ridicat au optat mai mult pentru informații factuale (Shaw et al., 1994). La întrebarea „De unde vin empatia și conținutul ei altruist?”, răspunsul se găsește în considerabilă măsură în sociobiologie, în mecanismele de selecție naturală a ființelor ce trăiesc în colectivitate, în supraviețuirea prin solidaritate de grup (vezi în acest sens prima secțiune a prezentului capitol), dar și în teoria socializării. Ca și în cazul altor tipuri de conduite însă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ori mai mare decât al bărbaților (Anderson, 1993). Deosebirea de gen social în altruism și, simetric, în agresivitate are explicații în socializare și în așteptările de rol, dar se pare că genele joacă și în acest caz un rol important, sociobiologii invocând ca factor decisiv faptul că femeile, datorită numărului limitat de progenituri pe care le pot avea (ovulația lunară), sunt concentrate asupra calității copiilor și a păstrării partenerului conjugal. De aici nevoia de a citi rapid emoțiile (suferințele) umane și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mecanisme care să controleze agresivitatea. Iată de ce, o dată cu inventarea armelor - și mai ales a acelora ce au capacitatea de a omorî la distanță, când adversarul nu poate induce milă și reținere -, la oameni a crescut violența conspecifică. Desigur, etologii și sociobiologii recunosc că există factori sociali și culturali care îngrădesc instinctul agresivității, dar ei subliniază că la om lipsește condiția inhibativă înnăscută în a-l tempera. O altă abordare de natură biologistă mizează pe importanța factorului înnăscut și în dezvoltarea filogenetică
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
infrastructurale: prietenia și dragosteatc "3.2.1. Relații de afiliere infrastructurale\: prietenia și dragostea" Una dintre certitudinile majore despre ființa umană este aceea că are nevoie de afiliere. Sociabilitatea este un dat genetic (omul este un animal social, în termenii sociobiologiei), întreținut și amplificat de organizarea vieții sociale (de la hoardele primitive, până la grupurile și instituțiile moderne) și operaționalizat pe plan spiritual-simbolic în valorile sociale. Ca entitate umană autentică, individul nu poate fi conceput în afara relațiilor cu ceilalți. După cum am mai menționat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
groups development revisited”, Group and Organizational Studies, 2. Zamfirescu, V.D. (1982), Etică și etiologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Williams, R. (1968), „Values”, în B. Sills (ed.), International Encyclopedia of the Social Science, MacMillan, New York. Wilson, E.O. ș1975ț (2003), Sociobiologia, Editura Trei, București. Wilson, E.O. (1979), On Human Nature, A Bantam Book, New York. Wilson T.D.; Lindzey, S.; Schooler, S.; Tonya, Y. (2000), „A model of dual attitudes”, Psychological Review, vol. 107, 1. Winstead, B.; Derlega, V.; Montgomery, M.; Pilkington
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
teoretică” și sociologia „empirică/de teren”, Max Weber constituie punctul de plecare al unui postmodernism (avant la lettre) În dezvoltarea sociologiei. Eu Îl consider Întemeietor al sociologiei interpretative pe coordonatele căreia va evolua sociologia fenomenologică, interacționalismul simbolic, etnometodologia și chiar sociobiologia. Este legitim sub raport științific să avem ca obiectiv reconstituirea timpului interior al sociologiei plecând de la secvențele definitorii pentru maturizarea sa conceptuală și metodologică, nu de la timpul (obiectiv, cronologic) al societății și nici de la timpul (subiectiv) al sociologilor, În mod
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cantonată În aria unei sociografii confortabile sub aspect metodologic și rentabile ca aspect financiar. Hermeneutica sociologică a băncilor de date deja acumulate, așteaptă, Încă, nu se știe care generație dispusă la un efort de descifrare teoretică a achizițiilor empirice postdecembriste. Sociobiologia a fost tradusă, dar rămâne, În exclusivitate, obiect de studiu la istoria doctrinelor. În ceea ce privește așa-zisa „sociologie a tranziției”, nu cred În așa ceva din mai multe motive: centrarea presupusei discipline numai pe postcomunism denotă obediență ideologică sau, În cel mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]