1,301 matches
-
sale intitulate Individualitatea limbii române între limbile romanice (Clusium, 2003). Seria, începută în 1965, a continuat în 1978 și în 1999, fiecare dintre cărți avînd cîte un subtitlu lămuritor: dacă primul volum cuprindea Contribuții gramaticale, al doilea era intitulat Contribuții socioculturale, iar al treilea pur și simplu Noi contribuții, ultima apariție poartă subtitlul Elemente de istorie culturală. Traseul pe care îl parcurg studiile reunite în aceste volume e limpede și are o coerență intelectuală exemplară: de la aspectele predominant formale, ținînd de
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
Ed. Cartea Românească, 1979, La Baaad, Ed. Eminescu, 1996 și La Baaad / In Baaad, ediție bilingvă româno engleză, Ed. Junimea, 2006, reamintesc, prin forța lor vizionară, de maeștri Înaintași precum Eminescu, Arghezi, Aron Cotruș etc. La ceasul unor mari reașezări socioculturale, ne lăsăm inimile să Înalțe o rugăciune și pentru Cezar Ivănescu, cel care așa cum spunea, În urmă cu trei ani, bunul său prieten Întâlnit Încă de pe vremea debutului său cu versuri În „Flacăra Iașului” (1959), Într-o rubrică de „Cenacliști
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
o teorie mai amplă, pe care Anthony D. Smith 7 o numește modernista, care susține că naționalismul este ideologia ce exprimă însăși modernitatea. Smith identifica patru orientări în conceperea naționalismului, dezvoltate îndeosebi în ultimele trei decenii ale secolului XX: versiunea socioculturala a lui Ernest Gellner (care leagă națiunile și naționalismul de necesitatea de a genera o "cultură înaltă" necesară modernizării și dezvoltării industriale); modelele socioeconomice ale lui Tom Nairn și Michael Hechter, ce văd sursă naționalismului în funcționarea economiei mondiale și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
riscul ca unii vorbitori să ia contact prin engleză cu unele cuvinte de origine franceză: modificînd astfel o tendință care s-a manifestat timp de decenii în sens invers. Dicționarele noastre vor trebui să țină seama de acest nou context sociocultural. Urmînd principiul sursei imediate, ele indică etimologii și uneori și pronunții vag derutante. în urma constatării (în genere justificate) că multe englezisme au pătruns în română, mai ales în prima jumătate a secolului al XX-lea, prin filieră franceză (Th. Hristea
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
recent al lui Coe, The Rotters' Club (Clubul putregaiurilor, 2001), îl întoarce pe cititor în lumea anilor '70 ai Angliei industriale, într-o vreme cînd corectitudinea politică nu înmugurise, deși valorile tradiționale făceau față tot mai greu tendințelor de primenire socioculturală. Comicul suculent și romantismul înfiorat își dau mîna într-o poveste ai cărei eroi nu-și intersectează doar viețile, ci și ambițiile, fie ele politice, profesionale sau intime. Sondajele în cîmpul crizei și al traumei, pe care Coe le practică
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
psihologice poate să fie parte a unui proiect de țară, prin care România să nu fie doar o țară care a aderat la spațiul european, ci una bine integrată în acest spațiu. Predicția mea este ca făcând o politică educațională, socioculturala și economică înțeleaptă - dar chiar și în ciuda acestora, ca urmare a presiunii administrativ-economice a UE (și a infuziei de capital din UE) și a tinerilor români din țară și diaspora -, România va fi nu doar o țară care a aderat
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
de pesimism, de paseism, de nostalgie, să pună diagnosticul exact asupra culturii contemporane. Identificarea situațiilor istorice în care similitudinile cu postmodernismul par șocante nu putea fi asumată mai convingător decît de cel care analizase în detaliu „The Silver Age of Sociocultural Moderation in Europe, 1815-1848” (este subtitlul lucrării din 2006 intitulate Ihe Triumph of Imperfection). Cărțile lui Nemoianu decurg natural unele dintr-altele deoarece ele poartă, în cifrul lor secret, aceeași viziune asupra literaturii și culturii, hrănită cu o cantitate prodigioasă
De partea lui Nemoianu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4478_a_5803]
-
Analiștii fenomenului împărtășesc, în principiu, două atitudini: de o parte se află paradigma optimiștilor, cei care acceptă o nouă ordine mondială, susțin apariția, printr-o mutație ontologică, a omului tehnologic 29, stabilizarea economică globală, prosperitatea generalizată, concomitent cu ștergerea diferențelor socioculturale și instaurarea celui mai dezirabil rău dintre toate relele posibile democrația liberal-concurențială (a se vedea David A. Baldwin, John Baylis și Steve Smith, Nicholas Negroponte ș.a.); de cealaltă parte se află tabăra scepticilor, care înțeleg globalizarea ca pe o confruntare
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
organizaționale și de management. Înainte a aborda propriu-zis cultura organizațională, vom face un detur prin care dorim să poziționăm tratarea culturii organizaționale în contextul mai larg al organizațiilor din perspectiva mediului de funcționare, a relațiilor de piață și a sistemelor socioculturale. Această analiză este utilă pentru a limpezi mai ușor condiționările culturii organizaționale. Organizațiile economice sisteme complexe, deschise și dinamice, cu caracter operațional reprezintă grupuri de persoane organizate potrivit unor cerințe economice, tehnologice, juridice, de mediu și sociale care concep și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
a jurisprudenței cu privire la organizațiile eco-nomice, a mediului administrativ sunt factori care pot influența succesul sau eșecul unei companii multinaționale 123. Influențele la care este supusă o companie care evoluează într-un mediu străin sunt extrem de complexe: din punct de vedere sociocultural, vorbim despre obiceiuri, norme, limbă, demografie, aspirații, instituții sociale, simboluri statale, stiluri de viață, credințe religioase, atitudine față de străini, nivel cultural. Din perspectivă economică, impactul vine dinspre gradul de dezvoltare economică, venitul pe cap de locuitor, climatul general, dinamica PIB
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
se adresează și le amintește celor vârstnici de băutura răcoritoare de la țară, din copilărie. Pe lângă aspectele de mai sus, există și situația potrivit căreia țările-gazdă se tem de implicarea companiilor multinaționale (CMN) în viața lor politică, de producerea unor derapaje socioculturale incontrolabile sau chiar în subminarea culturii țării-gazdă. În plus, se creează o dependență a clienților statelor-gazdă față de produsele și de tehnologiile etalate (uneori depășite moral sau chiar neproductive) de firmele străine, ceea ce poate conduce la contaminarea/alterarea unora dintre valorile
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Catalogul de expoziție Ø Programele manifestărilor culturale, invitațiile MANAGEMENTUL DE BIBLIOTECĂ 198. Care sunt particularitățile managementului structurilor infodocumentare? R: Bibliotecile sunt un teren de confluență a tradițiilor cultural științifice cu progresul cunoașterii și al noilor tehnologii de informare publică. Responsabilitățile socioculturale ale bibliotecilor impun management științific, măsuri adecvate facilității procesului cognitiv actual, precum și un grad înalt de prognoză socio culturală, științifică, economică. 199. Care sunt tendințele actuale în managementul de bibliotecă? R: Managementul trebuie să devină un sistem flexibil de interacțiune
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
străinătate, pe regiuni istorice, 2002 116 Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelor 119 Tabelul 10. Distribuția satelor pe tipuri culturale 121 Tabelul 11. Profilul sociodemografic al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de sate 124 Tabelul 12. Profilul sociocultural al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de sate 125 Tabelul 13. Tipuri de sate în funcție de profilul cultural dominant și de experiența de migrație circulatorie internațională 127 Tabelul 14. Nivelul mediu de dezvoltare a satelor în funcție de localizare, 2002 139 Tabelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ghid pentru un proces de durată care să ducă la o dezvoltare durabilă. Nu se reduce nici la operații de genul facilitării. Pentru a fi eficientă, DEVCOM trebuie integrată în strategii de dezvoltare locală comprehensivă și durabilă. 3. Respectul diversității socioculturale în ajustarea strategiilor DEVCOM este fundamental pentru succesul acestor practici de dezvoltare. În consecință, agenții comunitari, cei care aduc schimbarea prin DEVCOM, trebuie să cunoască nu numai legi, reguli de acțiune eficientă, ci și cultura locului unde vor să intervină
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
proiecte sau acțiuni de grup. Se poate opera fie la nivelul unui întreg oraș, al unui cartier, al unei vecinătăți sau al unei grupări de blocuri din oraș. Toate acestea pot fi identificate drept comunități în funcție de ținta de acțiune. Starea socioculturală de comunitate activă, actuală, cu majoritatea membrilor orientați similar, în interacțiune de tip cooperare, este rară în spațiu și discontinuă în timp. O comunitate potențială devine comunitate activă numai în circumstanțe particulare. Acțiunile DEVCOM sunt menite să ducă la astfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de participare și de acomodare reciprocă a membrilor săi. Analogia biologică de la care pornește Randell poate fi utilă pentru a sugera câteva ipoteze în vederea abordării participării comunitare în contextul rural al României anilor 2000: - satele mici, tradiționale, de mare omogenitate socioculturală și cu un nivel ridicat al capitalului social intracomunitar (bonding social capital 1) pot manifesta o rată mai redusă de adoptare a unor inovații sociale de tipul proiectelor de dezvoltare, de identificare a unor surse extralocale pentru dezvoltare; - omogenitatea socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pregătire a agenților comunitari care lucrează/urmează să lucreze în satele României. Tipurile de sate din România în funcție de cultura lor dominantă, experiența de migrație internațională, nivelul de dezvoltare și localizarea regională îmi par a fi de maximă relevanță pentru diferențierea socioculturală care are sau ar trebui să aibă influență asupra practicilor DEVCOM. Tabelul 6. Principalele categorii de sate relevante pentru problematica DEVCOMtc "Tabelul 6. Principalele categorii de sate relevante pentru problematica DEVCOM" Experiența de migrație internațională pe tipuri de sate1tc "Experiența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
României (tabelul 10). În funcție de caracteristica definitorie, acestea pot fi tradiționale, moderne, cu pondere mare de minorități religioase, cu pondere mare de minorități etnice, cu pondere mare de imigranți sau, în alt registru, izolate. Primele cinci tipuri sunt date de compoziția socioculturală a populației, iar ultimul poartă marca situației ecologice, de context de comunicare. Cele șase tipuri trebui înțelese nu în sensul de „clase”, ci de „tipuri ideale” fundamentate teoretic și empiric. Același sat poate fi, spre exemplu, și izolat, și cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
șase tipuri de sate este pe deplin argumentată și cu ajutorul datelor de sondaj; la acest nivel de analiză rezultă cu claritate o susținere a ipotezei inițiale de clasificare a satelor în funcție de configurația formelor de capital (tabelul 12). Tabelul 12. Profilul sociocultural al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de satetc "Tabelul 12. Profilul sociocultural al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de sate" Indicatorii au valori estimate pe baza datelor de sondaj BOP-FSD, 2003 - date cumulate (numai mediul rural - 1.857
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la acest nivel de analiză rezultă cu claritate o susținere a ipotezei inițiale de clasificare a satelor în funcție de configurația formelor de capital (tabelul 12). Tabelul 12. Profilul sociocultural al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de satetc "Tabelul 12. Profilul sociocultural al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de sate" Indicatorii au valori estimate pe baza datelor de sondaj BOP-FSD, 2003 - date cumulate (numai mediul rural - 1.857 persoane). * Indice de numărare a instituțiilor/situațiilor la nivelul cărora persoana intervievată are
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din analizele propuse prin acest studiu, și harta tipurilor de sociabilitate în mediul rural poate fi notată o puternică suprapunere (Sandu, 2003, pp. 239-240). • Tipologia culturală avansată în legătură cu experiența de migrație a satelor pune accent pe rolul „străinului” în dinamica socioculturală rurală. Tipul cultural de comunitate pare să fie structurat prin raportare la tipul social al străinului în varianta apropiată de cea schițată de Simmel (1971, pp. 143-149). Este vorba de „străin” ca actor social diferit fie prin opțiune de credință
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Cel de-al treilea val pare să fie cel al plecărilor din satele omogene din punct de vedere religios și etnic, fără experiență de migrație internă, dar cu stoc mare de educație. • Cele șase tipuri de sate determinate în funcție de criterii socioculturale au un potențial sporit de utilizare în cercetările sociale de tip fundamental sau aplicativ. Profilurilor culturale specifice le corespund diferențieri consistente de nivel mediu de viață sau de dezvoltare. Satele de imigrare, cu minorități etnice și cu stoc sporit de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în DEVCOM" Schimbările realizate prin DEVCOM implică ideologii în dublu sens. Pe de o parte, ca schimbări orientate sau proiectate, acestea au la bază sisteme de credințe sau valori care le fundamentează. Pe de altă parte, ideologiile țin de țesutul sociocultural care există la nivelul comunității și poate facilita sau obstrucționa schimbările de tip DEVCOM. În prima variantă este vorba despre ideologii sistematice, iar în cea de-a doua despre ideologii sociale difuze. Frecvent, atât în varianta difuză, cât și în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
set de atribute, nu un loc concret” (Etzioni, 1996, p. 4). Atributele societății bune sunt date de răspunsurile generale de satisfacere a unor nevoi sociale fundamentale. Modalitățile concrete de satisfacere a nevoilor societale sunt diferite, alternative și dau multiplicitatea contextelor socioculturale. Care sunt ideologiile „bune” de maximă eficiență pentru DEVCOM? Contextul este, cred, cel care dictează răspunsul. În societățile postcomuniste, ideologiile de tip liberal, structurate în principal în termeni de societate civilă și capital social, au avut prioritate de afirmare. Faptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ai grupurilor de acțiunetc " Inconsistența la nivel de gospodărie\: predictori structurali și cognitivi ai grupurilor de acțiune" Ipoteza nulă ar putea fi că aceste categorii de orientare față de acțiune sunt artificiale și, în consecință, nu își au rădăcina în spațiul sociocultural, caracterizat de dimensiunile de status, cultură și domiciliu. Una dintre modalitățile prin care se poate demonstra că această ipoteză calitativă nulă este falsă constă în construirea unui model cu o variabilă dependentă nominală, așa cum este cazul orientării față de acțiunea publică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]