168 matches
-
etapă este cea de executare propriu-zisă a sancțiunii. Aici apar două abordări: instrucția școlară și profesională; educația și psihoterapia. Ultima, de pildă, constă din următoarele: activități de petrecere a timpului liber și hobby (pictură, sculptură, teatru, șah, competiții sportive); activități socioeducative (educație juridică, medicală, civică, pentru viața de familie); activități de consiliere (programe de gestionare a conflictelor, luarea deciziilor și asumarea riscurilor, programe de prevenire a violenței, de susținere morală, de diminuare a depresiei); activități psihoterapeutice (terapie cognitiv-comportamentală, analitică ș.a.). A
Agenda2004-21-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282436_a_283765]
-
16%. ( M. H.) Animație În aceste zile se apropie de final activitățile proiectului „Mașina cu Jucării în vacanță” elaborat de asociația SOS Satele Copiilor România, în colaborare cu Fundația Antimis. Programul a avut ca scop derularea de activități de animație socioeducativă (concursuri, jocuri, ateliere de pictură, jonglerie, modelaj, confecționare jucării) în diverse localități din județele Galați, Brașov, Cluj, Sibiu și Timiș. ( M. D. M.) „Carpatair Magazin“ La începutul lunii septembrie, compania aeriană Carpatair va începe distribuția la bordul aeronavelor sale a
Agenda2006-33-06-01-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285132_a_286461]
-
Modulul final va constă într-o recapitulare, evaluare a modulelor anterior parcurse și valorizarea produselor activității copiilor în cadrul atelierelor. Aceste activități au loc în spațiile în care copiii își desfășoară în mod curent activitatea, și anume sălile Complexului de servicii socioeducative pentru elevi „Sfânta Maria” și ale Complexului pentru activități recreative și educație „Sfântul Pantelimon”, pentru asigurarea unui cadru cât mai confortabil și familiar participanților, evitarea desincronizărilor de timp, pentru transparență și accesul adulților care îi îngrijesc. „Pentru Kaufland România, a
O RAZĂ DE SOARE ÎN VIAŢĂ LOR de MARIA PAȘC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362567_a_363896]
-
vrem să fim pregătiți cu totul, de la spațiul educațional și până la autorizația de la minister”, precizează inițiatoarea proiectului Green School va avea servicii educaționale în context formal - activitățile curriculare specifice grădiniței și școlii - și servicii în context nonformal - ateliere de animație socioeducativă zilnice și în week-end-uri, excursii, tabere, diferite proiecte specifice. Școala va avea o taxă de școlarizare atât pentru grădiniță cât și pentru școala primară. „Vom oferi o parte din serviciile din cotextul nonformal gratuit, către orice copil interesat de ceea ce
Un alt fel de școală. „Pe cât se poate de mult vom învăța în aer liber, vom mânca și vom putea dormi sau ne vom putea juca în natură”. GENERAȚIA B () [Corola-blog/BlogPost/338868_a_340197]
-
30 - 02:00U.N.K.L.E. Sounds 02:00 - 04:00 - Acid Pauli 04:00 - 05:00 - Let The Machines Do The Work 05:00 - 07:00 - Tba Club M Incubator 107 - Vineri 12.00-13.00 Reciclare creativă 13.00-15.00 Animație socioeducativa 15.00-16.00 Face painting 16.00-17.00 Jonglerie 17.00-18.00 Pictură pe tricouri 18.00-19.00 Baloane uriașe 19.00-20.00 Pictură cu Henna Sâmbătă 10:00 - 20:00 - Cărturești Pop-Store 12:00 - 20:00 - Workshops Area 14
Blaj aLive 2015 [Corola-blog/BlogPost/100898_a_102190]
-
pot fi utilizați ca spații de comunicare între educatori și părinți: panouri cu anunțuri legate de activitatea curentă, campanii de informare, programul de lucru al personalului, date de contact importante pentru funcționarea instituției etc. Proiect Școala Părinților Scop: Sprijinirea dezvoltării socioeducative a copilului și familiei prin asigurarea accesului și participării actorilor educaționali nu numai la intrarea în sistem, ci și pe tot parcursul instructiv-educativ. Obiectivele generale: 1. Dezvoltarea de activități de informare și formare pentru părinți; 2. Formarea deprinderilor și practicilor
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
core și profesorii trebuie să asigure această ghidare. Curriculumul „ascuns” (hidden curriculum) este din ce în ce mai invocat în literatura psihopedagogică a ultimelor decenii. (Postmoderniștii, în orice caz, au făcut mare zarvă în legătură cu el.) Termenul desemnează valorile asimilate „subliminal” de către tineri prin influențe socioeducative de tip informal sau nonformal. Curriculumul „ascuns” nu este specificat în planurile de învățământ sau programele școlare. Psihopedagogii anglo-saxoni descoperă abia acum că familia, strada, comunitatea desfășoară o educație tenace, prin care sunt transmise reguli, ritualuri, cutume și obiceiuri specifice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vizuală totală corespunzătoare unei acuități vizuale sub 1/6 sau unui câmp vizual sub 20 de grade; diminuarea acuității vizuale până la pragul în care vederea reziduală este considerată a fi neglijabilă. centru de plasament - instituție publică sau privată cu caracter socioeducativ și/medical unde sunt primiți și asistați copii pe o perioadă variabilă, până la identificarea unor soluții optime, în funcție de situația acestora. centru rezidențial (de protecție specială) - unitate de protecție specială destinată, în special, persoanelor adulte cu cerințe speciale, unitate care, pe lângă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
coord.), 1997, Pentru o societate centrată pe copil, Editura Alternative, București. ***, 2001, Ghid de bune practici pentru prevenirea abuzului asupra copilului, Salvați Copiii. ***, 2004, Journal Européen d’Education Sociale, revista semestriala a Asociației europene a centrelor de formare în munca socioeducativă, nr. 6. Servicii de asistență socială destinate copiilor abuzați Lect. dr. DORU BUZDUCEA Universitatea București Argument: o perspectivă regională La aproximativ 15 ani de la prăbușirea regimurilor comuniste, deși situația s-a schimbat, în sens pozitiv, în majoritatea țărilor din Europa
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
comportament de către administrație ca semnificativă pentru reintegrarea în societate. În termenii proiectului de lege, respectarea regulilor instituției („buna conduită” a deținutului) are semnificații legate direct de lumea de afară; un asemenea deținut, care face eforturi pentru reintegrarea socială în cadrul activității socioeducative etc., va fi plasat într-un regim ce acordă grade de libertate sporite. În schimb, nerespectarea regulilor instituției poate determina plasarea deținutului într-unul dintre regimurile mai restrictive; justificarea unei asemenea măsuri nu se mai face prin raportare la societatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
executării pedepsei, precum și o categorie vagă de elemente, desemnată prin formula „posibilitățile de reintegrare socială ale persoanei condamnate”). Astfel evaluat, deținutul este inclus într-o serie de programe al căror scop final este pregătirea acestuia în vederea reintegrării în societate: activități socioeducative, asistență și consiliere psihologică, instruire școlară, formare profesională, găsirea unui loc de muncă. Ceea ce este interesant în proiectul noii legi este ideea implicării în această fază a specialiștilor de la marginea sau chiar din afara sistemului (consilieri de reintegrare socială și supraveghere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de afară, penitenciarul oferă atât cât trebuie pentru satisfacerea minimală a trebuințelor), bunurile primite din afară îi permit deținutului să-și satisfacă anumite plăceri, inaccesibile în alt mod. Arătam anterior că respectarea regulilor penitenciarului, „buna conduită” și participarea la activitățile socioeducative sunt considerate, prin intermediul unui proces de transfer al logicii instituției la nivelul societății din afara zidurilor sale, drept indicator al eforturilor deținutului de a se reintegra în societate. Acesta este terenul de acțiune al sistemului de recompense. Dacă unele recompense au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
eventualele comportamente prin care sunt afectate exercitarea funcției de supraveghere (punctele a, c, e din proiectul de lege) sau organizarea satisfacerii în mod birocratic a trebuințelor masei de deținuți. Dacă în centrul sistemului de recompense buna comportare, „participarea la activitățile socioeducative, în general eforturile de reintegrare, ocupau un loc central, în lista abaterilor disciplinare acestea ocupă o poziție periferică. Singura abatere disciplinară legată de aceste activități este formulată în mod destul de vag la punctul b. „Tulburarea în orice mod a programelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în general eforturile de reintegrare, ocupau un loc central, în lista abaterilor disciplinare acestea ocupă o poziție periferică. Singura abatere disciplinară legată de aceste activități este formulată în mod destul de vag la punctul b. „Tulburarea în orice mod a programelor socioeducative care se derulează în penitenciar” nu se referă însă la neimplicarea sau participarea formală la aceste activități; prin urmare, acestea nu sunt considerate abateri, ci comportamente care atrag neacordarea de recompense. Sistemul de sancțiuni este alcătuit din privarea deținutului de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
va asuma o intenționalitate și o responsabilitate vis-a-vis de formarea, promovarea și dezvoltarea tuturor locuitorilor săi, începând cu copiii și cu tinerii” (Stănciulescu, 2002, p. 202). În ultimul timp a apărut a categorie aparte de specialiști, respectiv specialiștii în intervenție socioeducativă (Stănciulescu, 2002). În accepțiunea cea mai largă, „intervenția socioeducativă cuprinde un ansamblu de acțiuni finanțate, organizate și desfășurate de societate în direcția susținerii, orientării, conectării sau suplinirii activității educative a părinților” (Lamb, Lamb, 1978, Purtois, Forgione, Desmet, 1989, apud Stănciulescu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
formarea, promovarea și dezvoltarea tuturor locuitorilor săi, începând cu copiii și cu tinerii” (Stănciulescu, 2002, p. 202). În ultimul timp a apărut a categorie aparte de specialiști, respectiv specialiștii în intervenție socioeducativă (Stănciulescu, 2002). În accepțiunea cea mai largă, „intervenția socioeducativă cuprinde un ansamblu de acțiuni finanțate, organizate și desfășurate de societate în direcția susținerii, orientării, conectării sau suplinirii activității educative a părinților” (Lamb, Lamb, 1978, Purtois, Forgione, Desmet, 1989, apud Stănciulescu, 2002, p. 194). Autorii menționați, precizează principalele forme de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sistemului familial - provocarea schimbării globale a interacțiunilor, a structurii și a funcționării sistemului familial. - cererea explicită a familiei. - explorare; - confruntare; - modelare; - libertate afectivă; - terapeut. Sursa: Purtois, Forgione, Desmet, 1989, apud Stănciulescu, 2002, p. 195. P. Durning face distincție între intervențiile socioeducative, terapia de familie și suplinirea familială. Astfel, aceste concepte presupun: - „intervențiile socioeducative: definite ca acțiuni puse în funcțiune de profesioniști pentru a ajuta, susține și consilia părinții în sarcina lor educativă; - terapia de familie: nu urmărește obiective propriu-zis educative, ci
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sistemului familial. - cererea explicită a familiei. - explorare; - confruntare; - modelare; - libertate afectivă; - terapeut. Sursa: Purtois, Forgione, Desmet, 1989, apud Stănciulescu, 2002, p. 195. P. Durning face distincție între intervențiile socioeducative, terapia de familie și suplinirea familială. Astfel, aceste concepte presupun: - „intervențiile socioeducative: definite ca acțiuni puse în funcțiune de profesioniști pentru a ajuta, susține și consilia părinții în sarcina lor educativă; - terapia de familie: nu urmărește obiective propriu-zis educative, ci doar o „rearanjare” a sistemului relațional familial; - suplinirea familială: realizată atunci când copilul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
etc.) Termen de evaluare: anual d) Dezvoltarea programelor de timp liber d.1) Dezvoltarea unor activități specifice timpului liber (manifestări artistice, tehnice și sportive), desfășurate în palate și cluburi ale copiilor Termen de evaluare: anual d.2) Înființarea unor centre socioeducative (elaborare proiect de act normativ) Termen de evaluare: anual e) Dezvoltarea programelor adresate familiei e.1) Susținerea unor lectorate pentru părinți în cadrul unităților de învățământ (dezvoltarea unor inițiative gen „școala părinților”) Termen de evaluare: anual f) Formarea continuă a persoanelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Hotărârea de pedepsire a unui deținut se ia de către o comisie, urmând o procedură similară instanțelor de judecată. Recompensele se acordă de conducerea către penitenciarului la propunerea noastră (comandant secție și psiholog), pentru rezultate deosebite în muncă sau la activități socioeducative. În ultimul an nu a fost nevoie să pedepsim deținuți, pentru abateri disciplinare minore am limitat accesul la club sau la terenul de fotbal, pe o durată limitată de timp. Cel mai bine este să te protejezi singur. Dacă ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
sociale și să le acorde tot sprijinul pentru ca aceștia să dobândească o cât mai mare independență. Grija pentru copiii cu C.E.S. Înseamnă pentru societate o investiție pe termen lung. Educația modernă și contemporană din școlile obișnuite se Îndreaptă spre incluziunea socioeducativă. Acest lucru presupune adaptarea curriculară; Învățarea activă, educația multiculturală... Școala incluzivă este, practic, pentru toți copiii, de la obișnuiți până la cei cu C.E.S., dar și cei supradotați sau cu tulburări de comportament, oricât de grave. Școala incluzivă Își propune eliminarea oricărei
CE ESTE ŞI CUM SE PUNE ÎN PRACTICĂ ŞCOALA INCLUZIVĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Miodrag CIURUŞCHIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2139]
-
educative pe care le au; există suficiente informații și competențe utile care pot fi sistematizate pentru a fi transmise părinților; implicarea părinților În educație Îmbogățește calitatea relațiilor interpersonale În comunitate; programele de consiliere cu părinții amplifică rezultatele obținute În activitățile socioeducative desfășurate cu copiii; părinții devin parteneri atunci când copilul manifestă tulburări afective sau de altă natură, iar prevenirea situațiilor de risc În educație și dezvoltare nu este decât recunoașterea importanței rolului pe care Îl dețin părinții și a faptului că trebuie
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
reprezentările cognitive ale elevilor, în reacțiile și stilul lor acțional. Calitatea vieții școlare poate fi interpretată atunci ca o rezultantă a condițiilor de mediu (viața relațională a elevului, spațiul școlar, organizarea vieții cotidiene a școlarilor), care influențează indirect, prin intermediul sistemului socioeducativ, comportamentul participativ al elevilor, implicit formarea acestora ca personalități capabile de autogestiune. Psihologia socială conferă mediului (sub numele de „context social”) o semnificație aparte, o competență și o putere proprii: contextul livrează nu numai informații, cunoaștere, ci și chei de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
la educația adultului. În deceniul al nouălea, preocuparea aceasta s-a intensificat, cum am arătat la începutul acestui capitol. Pedagogia socială, ne releva volumul colectiv Domenii ale pedagogiei, are în vedere desigur și educația adulților, dar și familia ca instituție socioeducativă, mijloacele de comunicare în masă, problema diversificării tipurilor de agenți educaționali. Pregătirea (perfecționarea) cadrelor didactice ca actori sociali ai procesului de învățământ, ca strategie și acțiune, devine o preocupare importantă a pedagogiei sociale. Deschiderea pedagogiei sociale rezultă din confruntarea cu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
gândire pozitivă. I.2 Creativitatea - dimensiune esențială a personalității Multă vreme s-a spus despre creativitate că este un dar divin, rezervat unui număr restrâns de oameni. Această concepție este astăzi depășită deoarece s-a demonstrat rolul important al condițiilor socioeducative în dezvoltarea creativității, aptitudinile creatoare putând fi deliberat și măsurabil dezvoltate. Studiile cu privire la educarea creativității s-au multiplicat într-un număr fără precedent și au exprimat o gamă din ce în ce mai largă a preocupărilor. Există o serie de nume în literatura noastră
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]