28 matches
-
mii de oameni pe planetă. <noinclude> Paleoliticul (greacă: palaios = vechi și lithos = piatră ) este prima și cea mai lungă perioadă a preistoriei și a istoriei universale, în general, perioada în care a avut loc procesul însuși al antropogenezei și al sociogenezei. Paleoliticul este epoca primelor societăți, de culegători și vânători, organizați în „bande” sau „cete”, caracterizate prin mobilitate. Paleoliticul poate fi împărțit în diferite moduri: Structurile sociale sunt prezentate, în majoritatea lucrărilor de specialitate, mai degrabă “împărțite” în trei mari categorii
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
cadru/frame-ului (F.C. Bartlett). • Paradigma psihosocială: Teoria imitației (N.E. Miller; J. Dollard); Teoria învățării observaționale a proceselor mediate de imitație (A. Bandura; F. Winnykamen) ; Teoria comportarnemelor interpersonale (R.F. Bales); Teoria atribuirii (B. Weier) ; Teoria resocializării conduitelor deviante (A.S. Makarenko); Teoria sociogenezei culturale (L.S. Vîgotski); Teoria dezvoltării competențelor personale (R. Cohn; f. Argyle); Teoria învățării prin cooperare (R.E. Slavin; N. Davidson; M. Barbara; P. Cottell); Teoria, învățării contextuale (J. Lave; J. Brown; A. Collins; S. Duguid); Teoria învățării socioemoționale (D. Goleman; S.
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
ro.seringă s.f (cf. fr. seringue, s.f.; syringe); sito-/sitio- "aliment" (cf. gr. σϊτος, -ου s.m. "grâu, făină, pâine"): med. ro. sitofobie s.f. (cf. fr. sitophobie s.f.; en. sitophobia); socio-,-socio- "societate"; (cf. lat. socius, ii s.m. "tovarăș, asociat"): sociogeneză, s.f. (cf. fr. sociogenèse s. f.; en. sociogenesis); sol- "soare, care aparține plexului solar" (cf. lat. sol, solis s.m. "soare, zi"): solar (cf. fr. solaire adj.; en. solar); son(o)-/ sona- "suneu, zgomot" (cf. lat. sonus,-i s.n. "sunet, ton
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
10-12. Despre Divanul persian al lui Mihail Sadoveanu, în raport cu textul-model Istoria Sindipii filosofului. SOROHAN, Elvira. Dimitrie Cantemir. Înșelătoarea cetate. În: Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (serie nouă). Literatură, 45-47, 1999-2001, p. 5-17. SOROHAN, Elvira. Eminescu și sociogeneza romantică. În: Dacia literară, 11, 2000, nr. 36, p. 12-15. SOROHAN, Elvira. Sens literal și sens insinuat în narațiunea medievală. În: Dacia literară, 11, 2000, nr. 38, p. 35-37. SOROHAN, Elvira. Blaga și cerchiștii. În: România literară, 34, 22-28 aug.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
medicilor, farmaciștilor, veterinarilor și móșelor din străinătate, câri cer dreptul a esercita în România, în "Monitorul Oficial", nr. 176, 12 / 24 august 1866, art. 7-8. 16 Ibid., art. 15-16. 17 Ibid., art. 18. 18 Spre exemplu, vezi discuția pe tema "sociogenezei câmpului medical", în Ionela Băluța, La Bourgeoise respectable. Réflexion sur la construction d'une nouvelle identité féminine dans la seconde moitié du XIXe siècle roumain, Editura Universității din București, București, 2008, pp. 136-155 / (cu deosebire, pentru problema regulamentului și a
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
analiști intuitivi; cel de-al doilea în schimb, permite observarea unor "liberali" care se opun patronatului sau "social democrați" care nu au nicio legătură cu mișcarea muncitorească. Modelul astfel construit introduce o a patra dihotomie în procesul structurării clivajelor și sociogenezei partidelor politice: Rokkan considera că cele trei dihotomii au apărut succesiv, începând cu Reforma, trecând apoi prin democratizare și apoi, în final, prin industrializare (pp. 36-41). O vom adăuga pe cea care ține de tranziție. Aceasta opune de fapt interese
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
alegerea țărilor analizabile plecând de la modelul lui Rokkan se bazează pe criterii culturale și mai ales pe factorul religios. Nu avem în vedere conținutul teologic al religiilor respective, ci raportul forțelor istorice care se stabilesc între Biserica dominantă și procesul sociogenezei statului, pe de altă parte. Linia de demarcație pe care o trasează Badie între creștinismul latin (teocrație universalistă, contestată de afirmarea puterii publice, fragmentată apoi de Reformă și generatoare de laicitate), la Vest, și creștinismul bizantin (cezaropapism autocefal trăind în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
din locul lor de origine în alte zone etno-culturale (mari metropole, regiuni sau țări străine) apar tulburări de diferite forme și intensități ale stării de sănătate mintală, legate în primul rând de rigorile impuse de adaptarea la noul mediu socio-cultural. Sociogeneza acestor tulburări poate fi legată fie de „condițiile etnice ale imigranților”, fie de „ambianța economică sau socială” (J. Alliez). Se vorbește în aceste situații de o psihopatologie a mobilității geografice sau de o psihopatologie a transplantării. La baza acestor modificări
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a îmbunătăți inteligența, mentalitatea, moralitatea în societatea umană civilizată. Știința implică atât educația sentimentelor, cât și pe aceea a inteligenței propriu-zise și a voinței”. În ceea ce privește originea conduitelor deviante, există două puncte de vedere referitoare la cauzele care le produc: a) sociogeneza au demogeneza, care consideră că societatea nu este numai inhibitoare, ci și prescriptivă (M. Opler); omul nu se realizează pentru sănătate (ca și pentru boală) decât în conformitate cu un anumit număr de variabile socioculturale (copilărie, educație, modelele imitate, formare spiritual-morală etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fatal pentru crimă. Aceste idei își au originea în teoria despre degenerescența psihică a lui A. Morel și V. Magnan. G. Tarde, Lacassagne și Sengès au informat punctul de vedere al lui C. Lombroso, aducând argumente importante în susținerea teoriei sociogenezei crimei. Un alt punct de vedere consideră că actele criminale se leagă de traumatisme infantile, complexe nerezolvate, frustrări și carențe emoționale, toate având la bază o copilărie dificilă și inadaptată, evidentă mai ales în primele manifestări de tip delictual ale
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tulburări specifice legate de internarea în spitalul de psihiatrie: regresiunea afectivă, cronicizarea bolii, adaptarea patologică, ruperea bruscă a continuității istorice a personalității etc. (P. Sivadon, R. Barton, H. Baruk, E. Goffman, E. Krafft-Ebing). Orice instituție poate fi patogenă, în perspectiva sociogenezei bolilor psihice, susține P. Sivadon. Se produce o „ruptură adaptativă” cu o regresiune morbidă a bolnavului. Deși se recunoaște calitatea de sector medical terapeutic, spitalul de psihiatrie este considerat o „instituție totalitară”, fiind „însărcinat să reprime tulburările de conduită ale
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cunoașterii individuale. Iar pentru VÎgoțki, gândirea urmează traiectul dezvoltării de la social către individual, toate funcțiile Înalte bazându-se pe interacțiunile indivizilor. Învățarea și dezvoltarea capacităților cognitive ar fi rezultatul interacțiunilor interpersonale. Toate acestea aveau să marcheze dezvoltarea unei teorii a sociogenezei cunoașterii individuale (centrată pe mecanismul influențelor sociale din grupul școlar) În contrast cu datele teoriei psihogenezei cunoașterii (tributară individualismului psihologic). Actualmente, evoluțiile amintite Își găsesc sprijin În abordările moderne din teoriile cunoașterii, comunicării și informației, din psihologia cognitivă și progresele didacticii. Consecința
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
spus, manierele funcționează ca o resursă de putere în competiția pentru status social, ca o "schemă asupra reglementării impulsurilor instinctuale", după cum arăta sociologul Norbert Elias (1939/2002, 279) în celebra lucrare asupra transformării conduitelor în straturile superioare ale Europei Occidentale. Sociogeneza manierelor care reglementa conduita civilizată reprezintă, de fapt, sociogeneza marilor curți feudale. Reglementarea strictă a conduitelor prin controlul asupra afectelor era un instrument de prestigiu și un mijloc de dominare a indivizilor din straturile inferioare ale societății (idem, 284). Dar
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
competiția pentru status social, ca o "schemă asupra reglementării impulsurilor instinctuale", după cum arăta sociologul Norbert Elias (1939/2002, 279) în celebra lucrare asupra transformării conduitelor în straturile superioare ale Europei Occidentale. Sociogeneza manierelor care reglementa conduita civilizată reprezintă, de fapt, sociogeneza marilor curți feudale. Reglementarea strictă a conduitelor prin controlul asupra afectelor era un instrument de prestigiu și un mijloc de dominare a indivizilor din straturile inferioare ale societății (idem, 284). Dar întrebarea pertinentă asupra evoluției manierelor nu vizează neapărat cauzele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în normele sociale ale expunerii diferitelor părți ale corpului sau, dimpotrivă, ale acoperirii acestora regăsim în mare parte constrângerile exterioare transformate în autoconstrângeri (cf. N. Elias, 1939/2004, 211). Teza dependenței dintre transformările care au avut loc în alcătuirea societății (sociogeneza) și transformările care au loc în alcătuirea conduitei și atitudinilor oamenilor (psihogeneza) a fost enunțată pentru prima dată în sociologia anilor 1938-1939 de Norbert Elias (1897-1990). Numele acestui autor apare deseori citat mai ales pentru lucrarea sa clasică Über den
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de masă ca la un mijloc de mobilizare națională în vederea elevării statutului ocupat de statul respectiv în sistemul interstatal. Ideea a fost precizată concis de către Y. Cohen (1970, cf. Ramirez și Boli, 1987, p. 3), care a punctat faptul că sociogeneza sistemelor educaționale de masă sponsorizate de către stat este condiționată de existența unei rețele civilizaționale alcătuită din state naționale aflate în competiție unul cu celălalt. În termeni inspirați din repertoriul concepual elaborat de A. Toynbee, "riposta" universală a societăților europene statalizate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
modelul răsăritean al societății naționale, sub cupola ideologică a căruia este circumscris și cazul particular românesc. Figura 10. Modelul răsăritean de societate națională Configurându-se cu un retard temporal comparativ cu naționalismul liberal apusean, formula răsăriteană a fost facilitată în sociogeneza sa de un alt complex de factori. Dintre aceștia, decisiv s-a dovedit a fi occidentalizarea politică și mentalitară a societăților din răsăritul Europei. Începutul acestei masive cotituri occidentaliste a Răsăritului poate fi găsit în amplul program lansat de Petru
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
medicilor, farmaciștilor, veterinarilor și móșelor din străinătate, câri cer dreptul a esercita în România, în "Monitorul Oficial", nr. 176, 12 / 24 august 1866, art. 7-8. 16 Ibid., art. 15-16. 17 Ibid., art. 18. 18 Spre exemplu, vezi discuția pe tema "sociogenezei câmpului medical", în Ionela Băluța, La Bourgeoise respectable. Réflexion sur la construction d'une nouvelle identité féminine dans la seconde moitié du XIXe siècle roumain, Editura Universității din București, București, 2008, pp. 136-155 / (cu deosebire, pentru problema regulamentului și a
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
oprim un moment asupra acestora. Dimensiunea istorică a psihopatologiei este subliniată de M. Foucault și ea constă din ruptura creată între „nebun” și „societate” prin alienarea subiectului și obiectivarea faptului psihopatologic. Dimensiunea socială, asupra căreia insistă R. Bastide privește problema sociogenezei bolilor psihice. Dimensiunea biologică are la bază organicismul bolilor psihice (PGP, epilepsie, confuzia mintală, psihozele toxice și organice etc.) și, legat de acestea, biogeneza. Ea este susținută de teoria organodinamistă a lui H. Ey. Dimensiunea psihologică (S. Freud, P. Janet
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dezorganizare a corpului psihic, ca fiind prin aceasta opusă ideii de psihogeneză a fenomenelor psihice. Din aceste considerente tulburările psihice se prezintă ca fenomene procesuale, fapt care le explică prin natura organizării-dinamice a aparatului psihic și nu. prin psihogeneză sau sociogeneză. Procesul de organizare, cât și cel de dezorganizare a aparatului psihic, se efectuează în conformitate cu potențialul energetic funciar al ființei umane care este personalitatea, reprezentând balanța normal/patologic sau raportul sănătate mintală/boală psihică. În sensul acesta, pentru H. Ey „boala
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de la care individul nu se poate sustrage decât cu prețul dezonoarei. f) Suicidul-elecție apare ca o stare psihică particulară caracterizată printr-o atracție irezistibilă a individului către moarte, dar care pentru ceilalți apare de neînțeles, ca un act absurd. Teoria sociogenezei suicidului a fost emisă de E. Durkheim și dezvoltată de Școala Franceză de Sociologie. Acest punct de vedere deplasează cauzele suicidului în sfera factorilor sociali, ai relațiilor interumane, a influenței pe care modelul socio-cultural o are asupra comportamentelor, acțiunilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aliènès politiques en Arnerique et plus près de chez nous (Aux Ed. Montaigne, Paris, 1933). Ambele au precedat literatura, pe aceeași temă, a lui A. Soljenițîn și altora care i-au urmat. Vom încerca să explicăm în continuare acest fenomen. Sociogeneza nebuniei Rezultă în mod clar, din cele de mai sus, că societatea are un rol covârșitor în geneza nebuniei (H. Damaye, A. Mitscherlich, Ph. Rappard, P. Sivadon, C. Enăchescu). Fiecare tip de societate are bolnavii săi psihici și fiecare societate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
simptome” reprezentând o grupare constantă de simptome clinice, apărând independent sau în cursul evoluției unor boli psihice bine delimitate ca tablou clinic. Exemple: sindromul confuzional, sindromul demențial, sindromul psiho-organic cerebral etc. Sitiofobia: refuzul voluntar de a ingera băuturi sau alimente. Sociogeneza: totalitatea factorilor etiologici din mediul social cu efect morbigenetic asupra individului sau al grupului social, responsabil de apariția tulburărilor psihice. Status: existența unei stări anormale sau patologice specifice, care întrunește condițiile unei dezvoltări morbide specifice. Stereotipii: repetarea invariabilă, cu caracter
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Pasivitate Pederastie Pedofilie Persecuție Perseverare Perversitate Perversiuni sexuale Piromanie Pitiatism Posesiune Potomanie Predispoziție Prodrom Prosopagnozia Psihastenie Psihobiografie Psihochirurgie Psihogenie Psihopatie Psihoplasticitate Psihotraumatism Psihoză Puerilism mintal Raptus Reacție Refugiu Refuz Retard Sadism Satiriazis Sănătate mintală Senilitate Sevraj Simptom Simulare Sindrom Sitiofobia Sociogeneza Status Stereotipii Stigmate Stupoare Sugestibilitate Suicid Surmenaj Tensiune psihică Ticul Timiditate Tip Torpoare Toxicomanie Travestismul Vagabondaj Vesanie Viol Violență Xenopatii Zoofilie Zoofobie 1 În cazul de față, prin „condițiile vieții trăite” înțelegem totalitatea „evenimentelor vieții cotidiene” care construiesc o anumită
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al Creației, care activează parcă intenția Creatorului de a se regăsi în toate, după chipul și asemănarea sa. Această regăsire face ca partea să reproducă (repete) arhetipal întregul, în următoarea succesiune de etape: • în plan ontologic: creația divină -› cosmogeneza -› antropogeneza -› sociogeneza -› filogeneza -› ontogeneza -› logogeneza -› culturogeneza; • în plan gnoseologic: arhetipul biblic -› succesiunea filogenetică -› matricea ontogenetică -› ecourile profane -› cadrul istoric al creației -› trama istoriei umane. Putem constata, ca o concluzie deosebit de interesantă, faptul că în această extrem de comprimată desfășurare a consecințelor creației și
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]