20 matches
-
Chiar dacă unele trăsături sunt mai adânc creionate sau accentuate voit, ele nu fac decât să coloreze tragismul descrierilor. În paralel cu acțiunea principala, uneori se fac digresiuni în particularitățile imprimate de timp și loc, fără a se intră în specificul sociogeografic, care este totuși oarecum diferit în diferitele regiuni ale țării. Faptul acestea nu diminuează cu nimic conturarea atmosferei imprimate de locurile în care se desfășoară acțiunea. Expunerea beneficiază de multe pledoarii cu tentă filosofica, cugetări și reflecții puse în gură
TRAGEDIE SI TRIUMF DE LIGIA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/_tragedie_si_triumf_de_ligia_seman.html [Corola-blog/BlogPost/361159_a_362488]
-
tracic turc. turcic (peceneg, cuman) ucr. ucrainean v.sl. vechi slav Despre numele de locuri, în general Statutul numelor de locuri Numele de locuri sau toponimele (cum sunt cunoscute în lucrările de specialitate mai noi) sunt numele proprii ale unor „obiecte“ sociogeografice (numite și topice): așezări umane, forme de relief, ape, drumuri, păduri etc., care servesc drept repere în teritoriile unde se află și în comunicarea cu privire la spațiile geografice respective. De altfel, în perioadele mai vechi, pentru numele de locuri era folosit
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vremii. Specialiștii implicați în acest studiu sunt, în primul rînd, lingviștii, pregătiți să „devoaleze“ istoria cuvintelor implicate în procesul devenirii numelor de locuri, dar și geografii, istoricii, etnologii, sociologii, demografii etc., în a căror sarcină și competență stă descoperirea amănuntelor sociogeografice care au determinat sau au facilitat folosirea cuvintelor respective pentru denominarea topicului în cauză. Așadar, toponimia (sau topomastica), disciplină lingvistică avînd ca obiect studiul numelor de locuri, este un domeniu științific de graniță, interdisciplinar, relativ nou, primele studii caracterizate prin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de aplicat la masa numelor de persoane, dar pot fi regăsite, în forme specifice, în ansamblurile teritoriale ale numelor de locuri. Aceste ansambluri teritoriale de toponime sunt comparabile cu cîmpurile lexicosemantice ale vocabularului comun (mai ales în ceea ce privește gruparea pe categorii sociogeografice, subordonatoarea geografică tip hiperonimie-hiponimie, polarizarea în jurul unor toponime dominante). Sistematizarea numelor de persoane este mai simplă, dar mai riguroasă decît cea a numelor de locuri și decît organizarea lexicului comun în ansamblul său. Fiind mai apropiate de cuvintele comune care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
topicului denominat. Emil Petrovici a arătat, de exemplu, că toponimul oficial Dalboșeț (transcris de fapt după forma austriacă Dalboschetz) nu-și dezvăluie etimonul slav, care însă este imediat sesizat dacă avem în vedere varianta sa autentică, nedialectală, preexistentă, Dîlboceț. Categoriile sociogeografice de toponime (morfonim - nume de formă de relief, oiconim - nume de așezare umană, hidronim - nume de apă, hodonim - nume de arteră de comunicație, hileonim - nume de loc împădurit etc.) prezintă, fiecare în parte, o serie de caracteristici extralingvistice particulare, care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de fapt linii de rezistență minimă în procesul de toponimizare. Pornind de la această necesitate, au fost realizate, pe baza materialului toponimic cules pentru DTRO, studii speciale referitoare la „formulele“ (structurale) întîlnite mai frecvent la una sau la alta dintre categoriile sociogeografice din Oltenia. „Viețuirea“ numelor de locuri: dezvoltare, transformare, organizare Viața numelor de locuri este mai scurtă sau mai lungă, mai simplă sau mai complexă, mai ușor sau mai greu de reconstituit, în funcție de o multitudine de factori, „biografiile“ fiind și în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Poteca, Observatorul etc., care funcționează o perioadă ca repere denominative, fie pînă la impunerea altui nume cu forță individualizatoare mai mare, fie pînă la găsirea unei formule mai „memorabile“ (Dealu Mare, Văluța, Pîrîul Sec etc.), fie pînă la dispariția detaliului sociogeografic de la care a pornit denumirea (dărîmarea observatorului, înlocuirea potecii cu un drum mai modern, moartea și uitarea oamenilor considerați la un moment dat proeminenți etc.). Previziuni sau măcar situații preferențiale nu pot fi stabilite pentru „efemeritatea“ sau „perenitatea“ unei formule
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
uitarea oamenilor considerați la un moment dat proeminenți etc.). Previziuni sau măcar situații preferențiale nu pot fi stabilite pentru „efemeritatea“ sau „perenitatea“ unei formule onomastice, analiza putîndu-se face numai pornindu-se de la ansambluri onomastice concrete, delimitate și coroborate cu situația sociogeografică a teritoriului respectiv. Importante devin pentru cercetător formulele denominative care dobîndesc statut de perenitate, care funcționează așadar un timp îndelungat și parcurg, de regulă, procese de consolidare și dezvoltare ca nume proprii, transformări formale și funcționale (în primul rînd vizînd
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
altceva decît modalități de slăbire sau chiar de încetare a forței de individualizare a topicelor împreună cu care constituiau cupluri denominative. Cauzele unor astfel de procese nu diferă întru totul de cele care determină „moartea“ cuvintelor comune. Schimbările petrecute în învelișul sociogeografic al teritoriului afectează într-o măsură importantă haina onomastică a acestuia, toponimia. Cele mai expuse acestei „erodări“ sunt rea litățile sociale și toponimele corelate cu acestea, cum ar fi așezările umane și numele lor, oiconimele. Este revelator faptul că din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fost înțeles de către denominatorii romîni). După cum s-a observat, majoritatea numelor din familia toponimică Bistrița desemnează ape, ceea ce încă e un indiciu (pe lîngă sensul specific hidronimic) că primele au fost denominate hidronimele și de la acestea, prin transfer, celelalte tipuri sociogeografice. Interesant este că Bistrița, ca și alte multe nume de locuri romînești, se găsește și în Grecia, cu forme și reflexe fonetice asemănătoare celor romînești, constituind similitudini sugestive privind influența lingvistică a slavilor în cele două teritorii. Emil Petrovici consideră
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
trebuie înlăturată, întrucît, așa cum am demonstrat în prima parte a cărții, chiar dacă de cele mai multe ori sensul transferării numelui este de la apă la așezarea umană, există suficiente exemple de transfer în sens invers, de la oiconim la hidronim. Iradierea de la o realitate sociogeografică minoră, cum trebuie să fi fost la început mina sau chiar orașul, la un topic major cum era apa s-a putut produce cu referire la tronsonul rîului din apropierea minei (orașului) și s-ar fi extins apoi la cursul lui
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
-se și limitele vechilor județe care însemnau o conservare a provinciilor istorice, noile regiuni trecându-și hotarele dintr-o provincie în alta, fără a se ține seama tocmai de ceea ce se criticase cu privire la vechile împărțiri administrative. Totodată, se eliminase categorii sociogeografice cu tradiție: cătunul, suburbia, orașul. Acum toate localitățile rurale deveneau sate, iar cele cu o populație mică erau pur și simplu desființate ori înglobate ca părți de sat în altele mai mari, aparținătoare comunelor. Orașul însuși rămânea doar un concept
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Tot pe Coasta Mării de Azov s-a aflat localitatea Dumaevea populată cu 5 generații de săteni români. Chiar pe malul Mării de Azov s-a aflat localitatea Cuțuleanca unde și cei mai mici copii foloseau curent limba română. Studiul sociogeografic menționează că la sud de Kiev și Uman, la Kirovograd, Kersin, Dnepropetrovsc și Zaporojie În Crimeea, de pe Coasta Mării de Azov, din județele Melitopol, Berodiansk, Marianopol, Taganrog până În Caucaz și chiar mai departe, se află așezări de coloniști din Basarabia
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
ei. • identificarea socio-culturală a Parizienei că "palimpsest", suprapunere, convergență și interpenetrare a mai multor proiecții identitare care o definesc: homo modernus, homo gallicus, homo dixieviemis, homo miticus, homo urbanus, homo eroticus, homo dramaticus și homo ludens. Pariziana este o identitate sociogeografica care nu se articulează pornind în exclusivitate de la o definiție spațială, ci și de la una în termeni de cultură și istorie. • delimitarea în categoria personajului literar a unui tip aparte femeia pariziana, reieșind din particularitățile de ordin funcțional și estetic
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o concentrare puternică între diferite zone omogene. Procesul spațial de polarizare/omogenizare a comportamentelor electorale a fost adesea explicat prin ceea ce s-a numit efectul vecinătății - neighbourhood effect. Într-o accepțiune mai largă, efectul vecinătății se referă la influențele mediului sociogeografic asupra comportamentelor umane, în sensul în care oamenii împrumută caracteristicile mediului în care locuiesc, iar conceptul a fost și este utilizat în științele educației, epidemiologie, psihologie. Plasat în sfera geografiei electorale, efectul vecinătății implică un proces de conversie prin conversație
Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
comunitate. Orice individ reflectă suma de determinații care îl condiționează. Ca atare, nu este un atom abstract, ca în abordarea liberalismului clasic, ci un om concret, cu nevoi particulare și cu practici specifice de satisfacere a acestora, într-un mediu sociogeografic dat. Orice persoană traversează în drumul său spre autonomie (situație care face mai îndreptățită abordarea atomistă, de tip liberal a individului ca agent abstract, rațional) perioade îndelungate de dependență. Sinele se formează parcurgând experiențe semnificative în diverse tipuri de relaționări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ei. • identificarea socio-culturală a Parizienei că "palimpsest", suprapunere, convergență și interpenetrare a mai multor proiecții identitare care o definesc: homo modernus, homo gallicus, homo dixneuviemis, homo miticus, homo urbanus, homo eroticus, homo dramaticus și homo ludens. Pariziana este o identitate sociogeografica care nu se articulează pornind în exclusivitate de la o definiție spațială, ci și de la una în termeni de cultură și istorie. • delimitarea în categoria personajului literar a unui tip aparte femeia pariziana, reieșind din particularitățile de ordin funcțional și estetic
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
apare "miopia socială" (T. Pitulac, 2000), astfel că tendința spre acte antisociale crește foarte mult. De asemenea, aglomerarea orașelor, având ca urmare limitarea libertății și a spațiului de mișcare intensifică tendința de agresiune, tensiuni în relațiile sociale. Orașul, ca areal sociogeografic, impune anumite norme și reguli care pot fi greu de asimilat de către indivizii din mediul rural și care sunt de curând veniți în urbe. Din punct de vedere al nivelului de instruire se pot stabili diferențe doar din punct de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
altul a fost constituit este necesar să luăm în considerare încă un factor esențial ce completează schema funcțională: „materia” din care sunt „concepute” elementele sociale, posibilul acțional alrespectivei colectivități. O colectivitate arhaică, în căutare de hrană, ajunge într-o zonă sociogeografică. Cerința sa de procurare a hranei este abstractă, putând fi satisfăcută într-o mulțime de feluri. Ce tip de activitate de procurare a hranei va fi selectat depinde de posibilitățile concrete de care dispune colectivitatea în momentul „alegerii”: poate să
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tragediile de demult -, ci mai degrabă discontinuitățile. Trecutul - trecutul revoluționar, trecutul țăranilor, trecutul lingvistic, dar mai presus de orice trecutul recent, de la Vichy la Alger - nu oferea soluții pentru viitor. Învinsă de transformările demografice și cele două generații de mobilitate sociogeografică, istoria Franței, odinioară impecabilă, părea gata să se șteargă din memoria națională. Teama de o eventuală dispariție a avut două efecte. Unul a fost diversificarea patrimoniului oficial: colecția de monumente și artefacte admirate public, care au primit din partea autorității statului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]