18 matches
-
șansa de a încheia o epocă și a deseheia o alta. Dacă nu inovează tehnic violent, inovează însă atitudinal, ceea ce în condițiile literaturii române de dinainte de 1990, care continua să aspire (sau se simțea obligată) a suplini sarcinile istoriografiei și sociografiei, înseamnă poate mai mult. Apariția, existența acestui roman a fost un semn al efectului fenomenului de tranziență la care fusese supus un model social perimat prin acțiunea conjugată a forțelor anti-inerțiale.
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]
-
că sociologia poate avea caracter științific numai dacă se ocupă de cunoașterea esenței, a legității. Absența sau nesocotirea legilor determină absența științei, depărtarea de episteme, iar în ceea ce privește sociologia, ea nu ar putea deține în această situație decât statutul de fizicosau sociografie . Chiar dacă la înaintașii lui Durkheim întâlnim într-o formă sau alta crâmpeie din ideile de mai sus, profesorul Durkheim este acela care le-a dat în întregime o formulare clară, precisă, într-un moment în care contextul științific și general
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
cercul activității de învățământ universitar. Între acestea din urmă amintim participarea universității la activitatea de culturalizare sau de susținere a activității "Institutului de Științe din Transilvania", care a finalizat, în decursul celor patru ani, o serie de cercetări (etnografie, istorie, sociografie). Catedra de economie primise o nouă clădire, Căminul pentru studenți "Regele Matei", care a fost dotat cu mobilier și instalații noi, iar catedra de științe naturale primise un pavilion nou de chimie. Deși universitatea avea două cadre didactice de origine
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
filologie (2001) cu teza Augustin Buzura și structurile prozei generației ’60, susținută la Universitatea de Vest din Timișoara. Precedat de o îndelungată activitate publicistică, debutul editorial al lui P. are loc târziu, cu eseul Augustin Buzura. De la romanul existențialist la sociografia romanescă (1993; Premiul Filialei din Timișoara a Uniunii Scriitorilor). Bine documentată, lucrarea surprinde proteismul estetic al scriitorului și insistă pe elementele novatoare pe care scrierile lui Augustin Buzura le impun în proza generației ’60. Cartea următoare, Fragmentarium (1995), are un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288827_a_290156]
-
care a înțeles printre primii că adâncirea viziunii realiste nu se poate face fără revoluționarea scriiturii. Bine scris și documentat, studiul îl situează pe P. în rândul comentatorilor avizați ai romanului românesc postbelic. SCRIERI: Augustin Buzura. De la romanul existențialist la sociografia romanescă, Timișoara, 1993; Fragmentarium, Timișoara, 1995; Generația ’60 și redescoperirea modernității/modernismului, pref. Iosif Cheie-Pantea, postfață Gheorghe Glodeanu, Reșița, 2001. Repere bibliografice: Ionel Bota, Prima monografie despre proza lui Augustin Buzura, „Timpul” (Reșița), 1994, 39; Adrian Dinu Rachieru, Cruciada pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288827_a_290156]
-
Iosif Cheie-Pantea, postfață Gheorghe Glodeanu, Reșița, 2001. Repere bibliografice: Ionel Bota, Prima monografie despre proza lui Augustin Buzura, „Timpul” (Reșița), 1994, 39; Adrian Dinu Rachieru, Cruciada pentru adevăr, „Orient latin”, 1994, 3; Horea Poenar, „Augustin Buzura. De la romanul existențialist la sociografia romanescă”, ST, 1994, 9; Alexandru Ruja, „Fragmentarium”, „Renașterea bănățeană”, 1995, 126; Gheorghe Jurma, Un spirit creator, „Timpul”, 1995, 133; Ionel Bota, Metafora spiritului creator, „Timpul”, 1995, 208. G.G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288827_a_290156]
-
rudimentara cenzură/autocenzură care făcea ca societatea evocată în roman să fie complet falsificată, în special prin omisiune. Am citit întotdeauna orice roman, dincolo de plaisir du texte și de studiul chestiunilor tehnice (abordate de poetică, naratologie etc.), pentru elementele de sociografie, de istorie, de antropologie, de filozofie etc. Cred, așa cum credea și Hermann Broch (cel care, între altele, a inspirat poetica romanescă a lui Milan Kundera, unu-l dintre rarii estici care au vorbit vesticilor despre lumea comunistă), că romanu-l spune
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
grad de elaborare teoretică, dar și ca pondere a acestei componente (fie ante-, fie postcercetare). Într-adevăr, numeroase investigații nu depășesc deloc simpla descriere sau se ridică extrem de puțin deasupra ei. (Este direcția de cercetare care, tradițional, poartă numele de sociografie.) Asemenea investigații nu trebuie nicidecum subapreciate. Cu deosebire pentru contexte și fenomene mai puțin accesibile publicului larg (închisori, aziluri, prostituția etc.), simplele constatări, chiar fără date statistice, sunt utile și interesante. Lucrul apare evident când este vorba de alte culturi
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de un umanist angajat, pentru care problema fundamentală era cultura, de vreme ce aceasta „înseamnă moralitate, în accepțiunea completă a cuvântului”. Influențat, poate, de D. Gusti, publicistul întreprinde o vastă muncă de documentare, al cărei rezultat va fi utilizat în articole de sociografie, sociologie, în broșuri și cărți cu titluri grăitoare: Sociografia românească (1928), Cum trăiesc 40 000 de moți (1928), Satele răzlețe ale României (1939), rod al studiilor despre Munții Apuseni, dar și în lucrări de interes cultural mai larg, legat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
cultura, de vreme ce aceasta „înseamnă moralitate, în accepțiunea completă a cuvântului”. Influențat, poate, de D. Gusti, publicistul întreprinde o vastă muncă de documentare, al cărei rezultat va fi utilizat în articole de sociografie, sociologie, în broșuri și cărți cu titluri grăitoare: Sociografia românească (1928), Cum trăiesc 40 000 de moți (1928), Satele răzlețe ale României (1939), rod al studiilor despre Munții Apuseni, dar și în lucrări de interes cultural mai larg, legat de personalități și momente istorice importante: Frământările unui an - 1918
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
Anne-Marie Slaughter, de astăzi care topesc în ele o hartă a emoțiilor, a mobilităților mult mai intense decît altădată, o hartă a conexiunilor comunicaționale, amplificate nebănuit prin intermediul rețelelor sociale" (p. 10). Slaughter propunea, în acest sens și o nouă știință: sociografia. Kaplan găsește geopoliticieni încă în antichitate, arătînd cum geografia, în calitate de "pivot al istoriei", a ghidat mersul imperiilor și al civilizațiilor, dincolo de ideologii trecătoare. Iată ce spunea, mai aproape de noi, un inspirator al lui Kaplan, geograful englez Mackinder: "Balanța adevărată a
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
am spune azi cu formula lui Clifford Geertz, un fel de thick description a lumii sale. S.A.: Da, Balzac XE "Balzac, Honoré de" - care e și pentru mine, ca pentru atâția alții, una dintre lecturile decisive - ne-a lăsat o sociografie romanescă a secolului al XIX-lea francez. Grație lui, putem vedea lumea aceea așa cum a fost. Nici un tratat de istorie ori sociologie nu poate face asta. Păcat că istoriografia modernă a debutat mai devreme de momentul Balzac XE "Balzac, Honoré
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
dependent de Ministerul Comer?ului ?i Industriei, inova?ie decisiv?, prin care statul se dota, pentru prima oar?, cu un instrument permanent de investiga?ie sociologic? asupra populă?iei muncitore?ți. Acest instrument este pus la punct de c?tre sociografii leplaysieni ?i de c?tre statisticieni. �i vom reg?și pe ace?tia ?i printre exper?îi de care s-au �nconjurat guvern?rile celei de a�III-a Republici la �nceputul secolului XX, cu obiectivul de a cunoa?te
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ia empiric? au �mpiedicat societatea contemporan? s? se cunoasc? mai bine, iar �n cazul lui Le Play, invers, interesul exclusiv pentru fapte a f?cut că aceast? cunoa?tere s? ajung? rapid �n desuetudine. La fel stau lucrurile ?i �n sociografia britanic?; socotind steril?, chiar imposibil? cunoa?terea sistematic? a socialului, ea r?m�ne la cuno?țin?e par?iale, presupuse că suficiente pentru a lumină reformele, pe c�ț de păr?iale pe at�ț de conjuncturale. Germanii filosofeaz
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
turile sale ambigue cu filosofia ?i angoasa fascinat? de jignirile publice aduse istoriei, �nfr�neaz? mersul sociologiei pe c?ile ce-i fuseser? trasate; str?lucitoarele promisiuni au fost spulberate de ciumă brun?. Despre sociologia englez? (al?turi de o sociografie care-i urma la distan??), s? not?m c? nu-?i va datora supravie?uirea precar? dec�ț eforturilor solitare ale lui Morris Ginsberg care ocup? la London School of Economics singură catedr? acceptat? de c?tre un establishment universitar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la mecanismul de comunicare, mai ales datorită lui R.A. Bauer, începînd cu anii '60. Această evoluție a dus la răsturnarea întrebării clasice: "Ce îi face comunicarea alegătorului?" în: "Ce face alegătorul cu comunicarea?" Inversiunea a îndreptat mai întîi cercetarea spre sociografia comportamentelor de informare, mai ales datorită modelului utilizatorilor și satisfacțiilor care descriu practicile și motivările acestora, iar, mai recent, spre mecanismele cognitive aplicate în înțelegerea și memorizarea informației politice 84. Pentru a examina comportamentele de informare, vom compara audiențele înregistrate
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Buzărnescu: Cea mai semnificativă orientare teoretico-metodologică prezentă În mediile universitare din România post-1989 o consider a fi constructivismul sociologic. Din păcate, s-au finalizat puține (rarisime chiar) studii din perspectiva sociologiei constructiviste, iar practica sociologică pare cantonată În aria unei sociografii confortabile sub aspect metodologic și rentabile ca aspect financiar. Hermeneutica sociologică a băncilor de date deja acumulate, așteaptă, Încă, nu se știe care generație dispusă la un efort de descifrare teoretică a achizițiilor empirice postdecembriste. Sociobiologia a fost tradusă, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un nou „conținut epistemic” și nu Întrunește nici celelalte condiții pentru a se constitui În sociologie de ramură. În România, pe prezenta secvență de evoluție, accentul pe microsociologie este corect, dar e obligatoriu să Încercăm să depășim momentul inerțial al sociografiei ca situație pe care ne-o asumăm; să convenim totuși că ea nu poate reprezenta viitorul sociologiei românești. Relația dintre sociologie și spațiul public din România de azi Ștefan Buzărnescu: În spațiul public al României de azi sociologia Își trăiește
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]