9 matches
-
frază). Suprimați la maximum redundanțele inutile. Recurgeți la imagine și la concret. Cu cât subiectul abordat de text este mai complicat, mai dificil, cu atât trebuie să respectați structura simplă: subiect - verb - complement. Vom regăsi în jurnalism câteva dintre criteriile sociolingviștilor de măsurare a lizibilității: numărul restrâns de cuvinte, scurtimea frazelor, gradul de redundanță (direct proporțional cu audiența). Din păcate, sau din fericire -, în presa scrisă, lizibilitatea nu funcționează după modelul sociologic și nici nu reprezintă o cerință ultimativă. (1) În
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
celor avantajați social. Modelul culturalist încearcă să depășească analiza la nivelul familiei, situându-se la nivelul claselor sociale. Fundamentarea teoretică este oferită de modelul transmiterii și reproducției culturale, ai cărui reprezentați sunt sociologii francezi P.Bourdieu și J.C.Passeron și sociolingvistul englez B.Bernstein. Pornind de la o perspectivă socio-culturală asupra educației, Bourdieu și Passeron (1977) își fundamentează modelul teoretic pe teza funcției educației de reproducție culturală a societății, ca instrument prin care societatea își asigură reproducția raporturilor de forță și a
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
J.-A. Fischman, diglosia este influențată direct de o serie de factori cu impact definitoriu asupra modului de folosire a unei limbi în situații de comunicare punctuale. În viziunea funcționalistă statică asupra repartizării complementare a varietăților existente la nivelul limbii, sociolingviștii americani operează o separare netă între diglosie și bilingvism. Pe de o parte, ei selectează varietatea minoră ("joasă", după engl. low) ca fiind specifică unui anumit tip de comunicare interumană, respectiv conversației curente, familiare, reprezentînd forma populară (locală) de comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
asemenea, sociolingvistica nu poate fi în principiu decît o lingvistică de teren, orientată spre observarea faptelor sociale reale, ceea ce permite accesul la faptele lingvistice și discursive autentice, care nu ar putea fi nici inventate și nici obținute prin autoanaliză. Cercetătorul sociolingvist încearcă să aibă acces la formele autentice ale limbii, la tipurile de discurs vernaculare, pe care le produc locutorii în mod obișnuit, dar în prezența observatorului. În principiu, terenul nu este decît un loc obiectiv și exterior cercetătorului. Dar, cînd
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
kinetoterapeută, maratonistă, masterandă, medievistă, microfonistă, mimă, mineralogă, mitingistă, modelieră, monografă, monumentalistă, morfopatologă, muralistă, nazareeană, nomenclaturistă, nutriționistă, oceanologă, oligofrenă, onanistă, ontogenistă, ostatică, paleoantropologă, panegiristă, peruchieră, plasticiană, pleșcară, politiciană, politologă, prioră, proceduristă, procuristă, proiecționistă, psihopedagogă, psihoterapeută, punkistă, radiofonistă, rameră, scientologă, securistă, sexologă, sociolingvistă, suporteră, taximetristă, tenismenă, terapeută, tipă, zincografă), -că (australiancă, canadiancă, indiancă, mexicancă, nord-coreeancă, samariteancă, sud-africancă, sud-americancă, sud-coreeancă), -iță (barmaniță, factoriță, notăriță, vătmăniță), substantive provenite prin conversiune din adjective 4 (adițională, afgană/afghană, antiaeriană, azeră, basculantă, coreeană, coronară, creolă, cumană, cuneiformă, dayacă
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
turcolog), -tor (conductor 2, dăunător, floricultor, înălbitor, machetator, rașchetator, reparator 2), -or (debarasor, francizor, retușor, supervizor), -ist (automatist, autostopist, bagajist, balcanist, baterist, caloriferist, contorsionist, deltaplanist, editorialist, filigranist, finanțist, folkist, generalist, malagambist, microfonist, monumentalist, nomenclaturist, percuționist, proiecționist, pucist, punkist, radiofonist, salvamontist, sociolingvist, taximetrist, unionist), altele sunt xenisme (babysitter, biker, bodyguard, byte, cheeseburger, cocker spaniel, copywriter, führer, gafeur, hacker, hamburger, hotdog, inch, mudejar 2, pampers, pound, provider, ranger, rapper, rocker, roller, setter, steward, stripper, yesman etc.). 3.2.2. Tipul Ø-Ø (sg. = pl.
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
și oamenii, limbile sunt influențate de mode, temporar. Ca și oamenii, limbile răspund nevoilor reale, dezvoltându-se odată cu adaptarea la cerințele cu care se confruntă în cadrul comunicării. Acum mă gândesc la principiul coșerian al „nevoilor vorbitorilor” în funcție de care reacționează limba. Sociolingviștii au indus ideea, prin argumente, a unui „război al limbilor”. O realitate doar parțial. Opinia mea asupra acestui subiect este foarte clară: rezistă limbile ai căror vorbitori se vor încăpățâna să le vorbească, cultivându-le varietatea, diferențele. Teama de o
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
pot fi luate în considerare. Dintr-o perspectivă biografică, putem lua în considerare și o analiză tematică de ramură (Rosenthal, 1993). Există multe alte teorii bazate pe anumite discipline care pot fi folosite pentru analiza poveștilor vieții. De exemplu, cercetările sociolingviștilor pot utiliza narațiunile autobiografice pentru analiza funcțiilor sociale ale poveștilor. Studiile literare pot explora unitățile formale folosite pentru a compune povestirile vieții. Cercetătorii care folosesc procedee de analiză calitativă pot lua în considerare povestirile vieții: a) pentru construirea unor clasificări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
tacită pentru a observa că puterea asupra limbii este, fără îndoială, una dintre dimensiunile cele mai importante ale puterii." Cu alte cuvinte, resursele lingvistice sînt inegal distribuite în societate și stăpînirea declarată a unui cod este un factor de distincție. Sociolingviști, precum B. Bernstein (Langage et classes sociales), pun în evidență raportul dintre diviziunea societății și diviziunea limbajului. Adepții politicii, precum D. Gaxie (Le sens caché), insistă pe handicapurile culturale în cadrul participației politice. Inegalitățile privind accesul la cunoaștere iar limbajul este
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]