165 matches
-
facem apel la consubstanțialitatea sintagmelor „comportament social - comportament lingvistic” care este dezvoltată în sfera cercetărilor etnolingvistice. În acest sens, se observă că utilizarea vorbirii într-un cadru social se supune regulilor psihologice, culturale și sociale, care conduc la o abordare sociolingvistică a comunicării. Vorbitorul este văzut atât în spațiul unei zone socializate, cât și în universul strict individual, în care se formează și se activează un sistem coerent de competențe. Astfel se definește socialul ca mediu creat de comunicare, aceasta la
POMPILIU COMSA by http://confluente.ro/articole/pompiliu_comsa/canal [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
facem apel la consubstanțialitatea sintagmelor „comportament social - comportament lingvistic” care este dezvoltată în sfera cercetărilor etnolingvistice. În acest sens, se observă că utilizarea vorbirii într-un cadru social se supune regulilor psihologice, culturale și sociale, care conduc la o abordare sociolingvistică a comunicării. Vorbitorul este văzut atât în spațiul unei zone socializate, cât și în universul strict individual, în care se formează și se activează un sistem coerent de competențe. Astfel se definește socialul ca mediu creat de comunicare, aceasta la
POMPILIU COMSA by http://confluente.ro/articole/pompiliu_comsa/canal [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
facem apel la consubstanțialitatea sintagmelor „comportament social - comportament lingvistic” care este dezvoltată în sfera cercetărilor etnolingvistice. În acest sens, se observă că utilizarea vorbirii într-un cadru social se supune regulilor psihologice, culturale și sociale, care conduc la o abordare sociolingvistică a comunicării. Vorbitorul este văzut atât în spațiul unei zone socializate, cât și în universul strict individual, în care se formează și se activează un sistem coerent de competențe. Astfel se definește socialul ca mediu creat de comunicare, aceasta la
COMUNICAREA CA RITUAL INIŢIATIC DE MINA MARIA RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1442807996.html [Corola-blog/BlogPost/342582_a_343911]
-
pronumelor relative; propoziții interogative directe și indirecte: clasificare, caracteristici sintactice, distribuție, funcții sintactice; propoziții de tip cleft și pseudo-cleft: caracteristici sintactice, distribuție, funcții sintactice; concordanța timpurilor; propoziții circumstanțiale (adverbial clauses); vorbirea directă, vorbirea indirectă. 3. Semantică și lexicologie, stilistică pragmatică, sociolingvistică ● Elemente de analiză semantică ● Relații lexicale: sinonimie, antonimie ● Limbaj figurativ și figuri de stil ● Limbaje de specialitate, stiluri funcționale ● Marcarea socială a interacțiunilor verbale prin mijloace lingvistice; funcții lingvistice ● Elemente de analiză a discursului; tipuri de text ● Mijloace de redare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
a unei activități didactice de calitate; funcțiile proiectării didactice; conținutul și nivelul proiectării didactice; elaborarea de proiecte pentru unități de învățare, proiecte didactice/secvențe de instruire pentru ora de curs. ● Formarea competențelor lingvistice (fonetică și ortografie, lexic, gramatică). ● Formarea competențelor sociolingvistice și pragmatice. ● Tehnici comunicative de dezvoltare a înțelegerii limbii orale și scrise și a exprimării orale și în scris. ● Modalități specifice de prelucrare didactică a elementelor de cultură și civilizație franceză. Exploatarea didactică a documentului autentic. ● Mijloacele de învățământ și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Sintaxa propoziției Particularități ale subiectului, complementului direct, complementului indirect, complemente circumstanțiale Predicatul Determinanți Sintaxa frazei A. Coordonare Conjuncții specifice și forme verbale de legătură B. Subordonare Propoziția atributivă Propoziția temporală Propoziția condițională Propoziția finală Propoziția cauzală 4. Semantică, pragmatică și sociolingvistică Keigo Verbe de dare/primire Limbajul masculin și feminin Bibliografie: 1. Seichi Makino, Michio Tsutsui, A Dictionary of Basic Japanese Grammar, The Japan Times, Tokyo, 1995 2. Seichi Makino, Michio Tsutsui, A Dictionary of Intermediate Japanese Grammar, The Japan Times
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209806_a_211135]
-
pronumelor relative; propoziții interogative directe și indirecte: clasificare, caracteristici sintactice, distribuție, funcții sintactice; propoziții de tip cleft și pseudo-cleft: caracteristici sintactice, distribuție, funcții sintactice; concordanța timpurilor; propoziții circumstanțiale (adverbial clauses); vorbirea directă, vorbirea indirectă. 3. Semantică și lexicologie, stilistică pragmatică, sociolingvistică ● Elemente de analiză semantică ● Relații lexicale: sinonimie, antonimie ● Limbaj figurativ și figuri de stil ● Limbaje de specialitate, stiluri funcționale ● Marcarea socială a interacțiunilor verbale prin mijloace lingvistice; funcții lingvistice ● Elemente de analiză a discursului; tipuri de text ● Mijloace de redare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
unei activități didactice de calitate; funcțiile proiectării didactice; conținutul și nivelul proiectării didactice; elaborarea de proiecte pentru unită��i de învățare, proiecte didactice/secvențe de instruire pentru ora de curs. ● Formarea competențelor lingvistice (fonetică și ortografie, lexic, gramatică). ● Formarea competențelor sociolingvistice și pragmatice. ● Tehnici comunicative de dezvoltare a înțelegerii limbii orale și scrise și a exprimării orale și în scris. ● Modalități specifice de prelucrare didactică a elementelor de cultură și civilizație franceză. Exploatarea didactică a documentului autentic. ● Mijloacele de învățământ și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
legiferarea prin Constituție a glotonimului „limba moldovenească” și cu acordarea unui statut privilegiat limbii ruse, FPCD declară că acest act politic antiromânesc constituie un factor serios de scindare a societății, de rusificare continuă a populației și de degradare a situației sociolingvistice și politice în Republica Moldova. 28 iulie - Coaliția majoritară din parlament votează Constituția. În aceeași zi, FPCD lansează un Memorand prin care inițiază campania de colectare a semnăturilor pentru revizuirea Constituției. 2 septembrie - Procuratura Republicii Moldova cere Ministerului de Justiție suspendarea pe
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
în ""Missingsch"" (amestec al acestora în spațiul Hamburg-Brema, cu deosebire în vorbirea bisericească). Cel mai cunoscut loc de cultivare a acestor dialecte este teatrul hamburghez Ohnsorg. Prin imigrările de după 1960 din diverse țări, în multe cartiere s-au constituit zone sociolingvistice unde adesea, pe lângă germană, se aud și alte limbi: portugheza în zona portului, turca și curda în Altona, St. Georg, Veddel și Wilhelmsburg. Cele mai vechi așezări datează din secolul al IV-lea î.Hr. Între secolele IV și VI urmează
Hamburg () [Corola-website/Science/298945_a_300274]
-
pot menționa: Autor al unor articole despre Constantin Stere, Magda Isanos, Vasile Vasilache, Pavel Boțu, Petre Darienco, Mihai Cimpoi, Nicolae Corlăteanu, Mihai Vaculovschi, ș.a.m.d.. Ion Ciocanu este, de asemenea, autorul mai multor de culegeri de articole privind situația sociolingvistică din Republica Moldova. Printre acestea sunt și:
Ion Ciocanu () [Corola-website/Science/299989_a_301318]
-
căreia era obligatoriu învățământul primar în școli sârbești de stat sau private, și printre materiile principale era istoria sârbilor și limba sârbă. În general, lingviștii din afara spațiului ex-iugoslav, neimplicați emoțional în problema, fac o distincție netă între punctul de vedere sociolingvistic și cel lingvistic propriu-zis. De exemplu Paul-Louis Thomas, profesor la Universitatea Paris-Sorbona (Paris IV), unde are oficial specialitățile numite „limba și literaturi bosniace, croate, muntenegrene și sârbe (BCMS)”, admitea în 2001 noțiunea de limbă muntenegreană, precizând că aceasta ține numai
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
în special limba siciliană. Acest grup de dialecte corsicane prezintă o unitate reală, în sensul că normele în scris permit, de exemplu, trecerea de la una la alta (limba-acoperiș). Această coexistență a unității și a varietății a dat naștere la conceptul sociolingvistic de limbaj polinomic. este vorbită în Corsica, dar și în nordul Sardiniei (în ceea ce privește varianta sa "pumuntincu" ,cu dialecte ale Gallura). Statutul său de limbă în sine este relativ recentă: ea datează din anii șaizeci ai secolului XX), și este contestată
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
1997, 212 p.), ambele volume semnate de prof. Valeriu Rusu (Franța); "Cetăți de pe Nistru. Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea Albă" (1998, 212 p.), colectiv de autori; "Român mi-e neamul, românesc mi-e graiul" (1998, 252 p.) de Nicolae Matcaș; "Itinerar sociolingvistic" de acad. Silviu Berejan (Chișinău, 2007, 240 p.); Anatol Ciobanu, "Reflecții lingvistice" (Chișinău, 2009, 340 p.); Nicolae Corlăteanu, "Testament. Cred în izbânda limbii române. Studii. Comunicări. Memorii" (Chișinău, 2010, 256 p.) etc. De curând a lansat proiectul „Efigii identitare românești
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
nu împărtășesc această opinie, de pildă Pavle Ivić, Drago Ćupić, Novica Petković, Branislav Brborić și Slobodan Remetić, care i se opun în numele Consiliului pentru Standardizarea Limbii Sârbe, precum și Ivan Klajn și Predrag Piper. Acesta face distincția dintre punctul de vedere sociolingvistic, după care sârba și croata sunt limbi aparte, și cel lingvistic, care le consideră ca o singură limbă. În privința termenului pentru a o denumi, el afirmă: „și în zilele noastre lingviștii folosesc deseori, alături de denumirea limba sârbă sau limba croată
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
părerea lui Dubravko Škiljan. Radoslav Katičić spune în legătură cu graiurile croate din Herțegovina și cele sârbe că sunt „dialecte diferite ale aceleiași limbi”. Snježana Kordić afirmă că este vorba de o limbă unitară atât din puncte de vedere lingvistic, cât și sociolingvistic, și că nu există niciun motiv să nu se mai numească sârbocroată. În Bosnia și Herțegovina se folosește uneori termenul „limba bosniacă”, alteori se tratează împreună bosniaca, croata și sârba, cu prescurtarea BHS, considerându-se totodată limbi aparte. Lingvistul Nedad
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
exemplu: "u BHS-u" „în (limba) BCS”). Lingviștii din alte țări, în general neimplicați emoțional în chestiune, constată pe de o parte realitatea lingvistică a unei limbi materne comune a sârbilor, croaților, bosniacilor și muntenegrenilor și, pe de altă parte, realitatea sociolingvistică a patru limbi "ausbau" care îi corespund, deși nu există unitate terminologică nici între acești lingviști. Unii folosesc termenul „sârbocroată”, de exemplu Robert D. Greenberg, care constată în același timp „dezintegrarea limbii sârbocroate unificate” și vorbește despre cele „patru limbi
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
și populată de "Dacii liberi". În plus de acestea, s-a argumentat că intervalul de 169 de ani nu a fost un răstimp suficient pentru schimbarea completă, într-un teritoriu relativ întins, a caracterului lingvistic local. Mai mult, din considerații sociolingvistice, se consideră că proporția copleșitoare a militarilor, meșterilor și negustorilor romani la nord de Dunăre în comparație cu un număr foarte redus de administratori, vorbitori ai limbii latine culte, a împiedicat impunerea acesteia din urmă în bazinul Dunării de Jos, unde s-
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
per elaborazione" „limbă prin elaborare”, însă ambii termeni sunt folosiți în general netraduși, atât de Kloss, cât și de alți autori. Prin cele două noțiuni, limbile sunt diferențiate nu numai din punct de vedere pur lingvistic sau „intralingvistic”, ci și sociolingvistic. O limbă "abstand" este una suficient de distantă față de celelalte prin trăsăturile sale fonologice, gramaticale și lexicale, încât să nu poată fi considerată dialectul altei limbi, neputând exista înțelegere reciprocă între utilizatorii ei și cei ai altei limbi. Kloss nu
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
În sociolingvistică, un sociolect sau un dialect social este o varietate a limbii utilizată de un individ în procesul comunicării (scrise sau orale) într-un anumit grup social sau context sociolingvistic, cum ar fi o clasă socioeconomică, un grup economic (în acest caz numit "etnolect"), un grup diferențiat prin vârstă, etc. ul este echivalentul idiolectului la nivel de grup. El reprezintă o varietate semnificativă a limbii pentru un anumit grup, care
Sociolect () [Corola-website/Science/328063_a_329392]
-
ambele forme sunt folosite în mod nediferențiat, uneori chiar în cadrul aceluiași text. În Evul Mediu denumirea etnolingvistica "„rumân/român”" posedă și o semnificație socială, însemnând „om de rand”. Atunci când în secolul al XVII șerbia se extinde considerabil, printr-un proces sociolingvistic de diferențiere semantica, forma de răspândire mai largă „rumân” adopta semnificația de „șerb”, în timp ce formă, probabil mai rară, „român” își păstrează semnificația etnolingvistica. După abolirea șerbiei de către Constantin Mavrocordat începând cu 1746, forma „rumân” tinde să dispară, fiind înlocuită treptat
Etimologia termenilor român și România () [Corola-website/Science/310713_a_312042]
-
Alt efect este însă că mulți interpretează argoul folosit la chat drept subcultură. După alți cercetători, "acei ce utilizează argoul, își făuresc în acest fel o identitate aparte de restul societății, un semn de recunoaștere reciprocă. Din punct de vedere sociolingvistic, argoul poate fi caracterizat prin dorința (sau nevoia) vorbitorilor săi de izolare și de afirmare prin limbaj a solidarității de grup, prin marginalitate și subversiune față de cultura și limba oficială. Argoul are două ipostaze principale: "limbajul mediilor interlope" - al furtului
Argou () [Corola-website/Science/302505_a_303834]
-
vorba de enumerări, pe când în araba clasică este de preferat „A și B și C și D”, iar propozițiile nominale sunt mai numeroase în AMS decât în araba clasică. Din aceste motive, AMS este tratată separat în sursele non-arabe. Situația sociolingvistică a arabei din epoca modernă reprezintă un exemplu ilustrativ al fenomenului lingvistic de diglosie - folosirea, în mod curent, a doua varietăți distincte ale aceleiași limbi, de obicei în situațtii sociale diferite.Termenul de diglosie a fost folosit pentru prima dată
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
teritoriu relativ întins, a caracterului lingvistic local. Unul din argumente ar fi că în arii lingvistice mai restrânse și unde dominația romană a fost mai îndelungată, acest fapt nu s-a petrecut (de exemplu Anglia, Grecia). Mai mult, din considerații sociolingvistice, se consideră că proporția militarilor și funcționarilor romani la nord de Dunăre în comparație cu existența în provincia Dacia romană a unui număr foarte redus de vorbitori ai limbii latine culte a împiedicat impunerea acestora din urmă în fața vorbitorilor de latină vulgară
Limba protoromână () [Corola-website/Science/305812_a_307141]
-
de exemplu, politicile lingvistice). Mai multe studii de psihologie socială confirmă faptul că limba vorbită este, din punctul de vedere al indivizilor, una dintre trăsăturile definitorii ale identității lor etnice sau chiar ale identității lor personale. În paralel, numeroase studii sociolingvistice arată că orice grup care se construiește ca atare tinde să producă trăsături lingvistice emblematice, care duc la formarea unei varietăți de limbă (sociolect, tehnolect, regiolect, argou, jargon etc.) sau, uneori, a unei limbi specifice (Blanchet, 2000, p. 114 și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]