172 matches
-
Rodica Zafiu O descriere lexical-stilistică și sociolingvistică a limbii române ar trebui să cuprindă și un capitol despre cuvintele și expresiile care sînt simțite de vorbitori ca aparținînd limbajului infantil (baby talk): folosite de copii, de maturi pentru a le vorbi copiilor, sau - tot de maturi - în
"Ata ete" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14723_a_16048]
-
apar, cît sînt de adaptați etc. De fapt, lingvistica românească - cu o sensibilitate specială la problema neologismului și cu o metodă analitică bine exersată în studiul franțuzismelor -, a înregistrat deja fenomene interesante, a identificat particularități fonetice și morfologice sau tendințe sociolingvistice, evaluînd rolul unor factori precum moda și prestigiul. Influența engleză este însă un fenomen contemporan de proporții, a cărui cunoaștere cîștigă mult printr-o abordare comparativă. Aceasta pare să fi fost ideea care a produs recent un foarte util instrument
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
cine ar vrea să afle care e situația actuală a expresiei sărut mîna, dincolo de definiția, în esență corectă, din DEX ("formulă de salut sau de mulțumire adresată unei femei sau unei persoane mai în vîrstă"), ar fi foarte utile anchetele sociolingvistice. Pentru că altminteri informațiile directe și comentariile suferă de o anume ambiguitate: ca și gestul pe care îl evocă, formula - adesea evitată în manualele și în ghidurile de conversație din a doua jumătate a secolului al XX-lea, poate pentru caracterul
"Săr'na" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15372_a_16697]
-
ar trebui organizate cercetări fonetice riguroase și aprofundate, în urma cărora să dispunem de o "hartă" obiectivă și cît mai detaliată a pronunțării reale a limbii române actuale, în diferitele sale contexte și registre de uz; ținîndu-se cont de diferiți parametri sociolingvistici și de variațiile de tempo ale vorbirii. Asemenea cercetări ne-ar permite să stabilim în ce măsură pronunțarea recomandată ca singura corectă se folosește cu adevărat: unde, cînd, de către cine. Și totuși, chiar pînă la realizarea unui mare proiect, cred că putem
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
Zafiu Sistemul actual al pronumelor de politețe românești este destul de diferit de descrierea schematică pe care o propun multe dintre gramaticile noastre. în orice limbă, raporturile între diverse forme lingvistice ale politeții sînt susceptibile de modificări, pentru că depind de factori sociolingvistici (prestigiu, modele străine, transformare internă a relațiilor sociale); evident, ansamblul de forme e cu atît mai instabil cu cît este mai bogat. Arătam, cu cîtăva vreme în urmă, că în ciuda condamnării sale de către instanțele normative, împărtășite de mulți vorbitori culți
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
altă dată că frecvența prefixului e mare în limbajul religios (a îmbiserici, încreștinare, îndumnezeire, înduhovnicire, a se înstrăluci etc.), datorită caracterului conservator, cu trăsături arhaice și populare, al acestuia. În Limba română actuală (1948), Iorgu Iordan comenta pe larg conotațiile sociolingvistice și stilistice ale derivatelor de acest tip: „Cred că muntenii înșiși au deseori conștiința că formele cu în- sunt dialectale”; „Asupra unor exemple ca îmbucura, înmărita, împietrui, înnumăra și altele asemănătoare nu stă, cred, nimeni la îndoială că n-au
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
complexe decît cele care, peste un secol, urmau să sufere de varii restricții politice, privind deopotrivă tematica și limbajul. Ca în multe alte domenii ale cercetării, în perioada totalitară problemele strict estetice - atemporale, abstracte, inocente - au fost privilegiate, în vreme ce aspectele sociolingvistice erau ocolite, pentru că se dovedeau mult mai riscante. Un exemplu perfect de limitare prin estetizare îl oferă ghicitoarea. Caracterizările tipice ale speciei sînt sau convenționale (privind presupusul său rol formativ, educativ, de exercițiu al inteligenței, ba chiar ca „expresii ale
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
control sau utilitare: de la mai vechile liste de impozitare pînă la modernele cărți de telefon. În măsura în care se ocupă și de numele neoficiale - sisteme tradiționale de apelative, porecle etc. - devin și în cazul său indispensabile cercetarea de teren, ancheta de tip sociolingvistic și dialectal, folosirea chestionarelor. Cînd vor fi făcute publice mai multe documente din arhivele Securității, respectivul material va fi numai bun de utilizat pentru studii onomastice asupra numelor de cod - atribuite urmăriților sau alese pentru ei înșiși de colaboratori.) Mai
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
oficial al animalului de casă e concurat de alte denumiri, printre altele și pentru că fiecare dintre stăpîni poate avea preferințele sale onomastice; sînt destule animale care nici nu primesc un nume etc. E totuși foarte interesant - din punct de vedere sociolingvistic - să descoperi care sînt modele, preferințele, justificările zoonimelor (numelor de animale) într-un moment istoric dat. În studiul său monografic din 1936, Nume de persoane și nume de animale în țara Oltului, Ștefan Pașca aducea multe informații interesante despre modalitățile
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
proiectele feministe, lucrurile se complică, pentru că intevine pe de o parte o evaluare ideologică (e bine/nu e bine să existe termen feminin: e mai importantă marcarea diferenței sau a identității?), pe de altă parte limba produce, prin mecanismele ei sociolingvistice spontane, conotații negative, care nasc noi reacții și evaluări ideologice. Între spontaneitate și intervenție, între tendințele limbii și politica lingvistică, se pot stabili relații complexe. Ministru, de exemplu, apare în DEX cu formă unică de masculin. În schimb, în dicționarul
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
Rodica Zafiu Formulele de adresare au fost studiate din punct de vedere pragmatic și sociolingvistic mai mult decît alte fenomene al limbii vorbite; și e drept să fie așa, pentru că importanța lor este foarte mare. Sînt semnale de recunoaștere, prin care se manifestă imediat statutul interlocutorilor și relațiile dintre ei; au funcții în organizarea comunicării
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
Punctuația e de obicei neglijată, despărțirea vocativului prin virgulă de restul enunțului fiind o regulă deseori încălcată. Destul de recente sînt împrumuturile - evident anglo-americane: "Ce să te ajut man?" (computergames.ro). În contexte jurnalistice se poate observa reconstituirea documentară a contextului sociolingvistic: într-un reportaj despre droguri, personajul față de care se folosește termenul de adresare moșule este desemnat mai întîi ca puștiul: "Puștiul nu e deloc amărât. E îmbrăcat bine și ține la vedere un telefon miniatural și un lanț gros de
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
e ănsă mult mai permisiv și ăi furnizează lingvistului un material interesant. Am pomenit altă dată de interjecțiile și onomatopeele benzilor desenate; am mai vorbit despre interjecțiile de adresare (mă, măi, bă, fă, bre etc.), a căror mulțime și specializare sociolingvistică e o trăsătură specifică românei. Mă opresc acum asupra cătorva exemple jurnalistice din ultimii ani, care ilustrează uzul frecvent și inovativ al interjecției ăn româna actuală. Într-un articol, de exemplu, repetiția subliniată a unei exclamații amestecănd nemulțumire și resemnare
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
coeziv, diferențiator și chiar secret, și îl feresc de urechile celor din exterior, pentru care ar fi nevoie să fie explicat și decodat. Cei care au făcut cercetări de teren în mediile interlope și marginale, încercînd să adune prin anchete sociolingvistice material argotic, știu cît este de mare rezistența interlocutorilor la încercările de a li se extrage informații și cît de puțin demne de încredere sînt glosările furnizate la cerere. În plus, interlocutorii lui Istodor sînt oameni care au nevoie de
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]
-
a limbii, iar tendințele prezentului lămuresc mai bine evoluțiile din trecut. Volumul are trei părți: Evoluția limbii (cuprinzînd în special sinteze teoretice), Gramatică (descriind o serie de variații și evoluții morfologice) și Limbă și societate (care se referă la aspecte sociolingvistice, stilistice, privind legătura dintre limbă și mentalitate etc.). Diversitatea aspectelor pe care le cuprind cele trei secțiuni le face greu de rezumat într-o scurtă cronică. Trebuie relevat în primul rînd caracterul exemplar al textelor din punct de vedere metodologic
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
nu uităm, apoi, că diminutivul are mai multe valori - denotative ("obiect mic"), dar mai ales stilistice: afective, dar și depreciative, minimalizatoare, ironice. Riscul de confuzie între ele nu e mic. Exemplele de la care am pornit evocă și o altă temă, sociolingvistică: la noi n-a fost încă studiat sistematic limbajul femeilor: în familie, în conversații între femei sau în grupuri mixte, în situații de muncă etc. Atît teoriile generale, cît și experiența curentă par să ne indice că diminutivarea non-ironică, cooperativă
"Facturica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11459_a_12784]
-
Gramatica Academiei o consideră "complement cumulativ"), dar nerecomandată în limbajul cult. În registrul standard, construcțiile plus că și plus de asta au ca echivalent locuțiunea în plus, conector adesea izolat prin pauză și intonație de restul enunțului. Marca stilistică și sociolingvistică a construcției plus de asta era foarte puternic resimțită chiar în urmă cu mai mult de jumătate de secol: în 1939, Al. Graur scria că formula este imitată după franceză, că nu ar fi neapărat incorectă, dar "este evident că
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
Rodica Zafiu Cum bine se știe, în română contemporană formele de vocativ marcate, cu desinențe specifice, caracterizează oralitatea populară și familiară. Caracteristicile stilistice și conotațiile sociolingvistice ale acestor forme le fac apte să creeze anumite contraste intenționate, devenind chiar o sursă de umor. În "Academia Cațavencu" (AC), de pildă, textele caricaturilor și ale fotografiilor (adesea trucate), conțin un număr mare de vocative, a căror funcție imediată
Vocative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17800_a_19125]
-
Ovidiule" (AC 52, 1998, 15). Ultima treaptă a inovației este folosirea vocativului pentru prenumele străine, ale unor persoane publice din alte țari: "Slobodane, fă-te-ncoa" (AC 12, 1999, 8). Vocativul marcat prin desinența al numelor de familie are conotații sociolingvistice speciale: o familiaritate mai puțin cordiala, bazată pe raporturi predominant oficiale (între colegi, camarazi), adesea chiar ierarhice, în adresarea unui superior către un inferior. Selecția desinențelor se face și în acest caz în funcție de terminația numelui, legătura dintre -escu și -(u
Vocative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17800_a_19125]
-
că tendința normală a limbii, de regularizare formală și semantica. Nu ultimul dintre meritele volumului e deschiderea pe care o oferă unor cercetări ulterioare: ceea ce se poate dori în primul rînd e continuarea demersului formal prin multiplicarea parametrilor istorici și sociolingvistici - urmărind diferențele de uz și de frecvență, tendințele și cauzele lor în diferite momente, medii sociale, situații de comunicare.
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
Rodica Zafiu Formulele de desemnare sau de adresare alcătuite din prenume (nume de botez) precedat de un termen de reverența sînt în română destul de controversate. Evident, e vorba de norme sociolingvistice, care guverneaza în mare parte sistemul termenilor de adresare - și în care se manifestă în mod clar diferențele dintre diverse culturi, tradiții, sisteme ale politeții. În momentul actual, îmbinări de tipul "doamna Sultană", "doamna Dafina", "doamna Margareta" etc. sînt marcate
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
de familie ("Doamna Popescu") este la noi o inovație destul de recenta, care corespunde unui tipar "occidental": impusă probabil mai întîi datorită modelul francez, ea e întărită astăzi și prin cel caracteristic spațiului anglofon. O mărturie recentă asupra percepției acestor diferențe sociolingvistice o oferă Monica Lovinescu, într-un pasaj în care povestește cum a recunoscut apartenența românească (și securistica!) a unui necunoscut în momentul în care acesta i s-a adresat cu "Madame Monique". Pe de altă parte, în sistemul onomastic tradițional
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
a lui "doamna" cu cel feminin: prima construcție e mai usor de acceptat, a doua e mai supărătoare. Cauza acestei ușoare diferențe (care rămîne de dovedit; de altfel, în acest domeniu sînt de dorit cît mai multe studii experimentale, anchete sociolingvistice) poate fi prezentă frecvență a acelorași unități masculine că nume de botez și de familie: "domnul Vasile" e o îmbinare a cărei eventuală nonconformitate cu regulile exprimării elegante a politeții nu sare în ochi, în timp ce "doamna Vasilica" nu poate fi
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
Rodica Zafiu Unul dintre cei mai reprezentativi termeni ai vorbirii familiar-argotice actuale (mai ales a acelui registru sociolingvistic care e numit "vorbirea tinerilor", chiar dacă nu are limite de vîrstă rigide) e marfă. Se știe că mijlocul predilect de îmbogățire al argourilor românești este modificarea semantică a elementelor deja existente în limba comună; în cazul de față, schimbarea de
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
Rodica Zafiu Fenomenul stilistic și sociolingvistic de pătrundere a registrului familiar în scris, manifestat mai ales în publicistica actuală, are, în timp, și efecte asupra sistemului gramatical al limbii literare. Descrierea standard a românei, bazată pe normele limbii culte, se poate dovedi insuficientă, neputînd totdeauna surprinde
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]