37 matches
-
at University of Bucharest. În 1974, she obtained a PhD în Philosophy from the same university. She emigrated to the Netherlands în 1985 and now lives în Athens, Greece since 2007. Over the past twenty years she worked aș a sociologist în European research centres specialized în socio-psychology of immigration. Monica writes poetry, prose, essays, theatre critiques and sociology studies. She also translates from Dutch literature. She published her work în România, the Netherlands, Greece, England, Peru, etc. Her work received
PODURI LIRICE- POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de MONICA SĂVULESCU VOUDOURI în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/monica_savulescu_voudouri_1493722055.html [Corola-blog/BlogPost/373985_a_375314]
-
literar. În "Cine ești dumneata, domnule Moromete?", Gelu Negrea învederează, de asemenea, o viziune aparte asupra unei cărți esențiale a lui Marin Preda și a literaturii contemporane, "Moromeții" vol. I, în care criticul - delimitându-se de poncifele interpretărilor în cheie sociologistă, dominante până la el - vede „marele roman comic al literaturii române”, legat prin multe fire subterane de opera lui I.L. Caragiale. O mutație fundamentală aduce și în privința protagonistului romanului, Ilie Moromete, considerat nu efigia, excesiv spiritualizată, a țăranului român, ci „un
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
unele nesemnificative, singurul Al.Piru dându-i unele indicații privind redactarea tezei. Doamna Filipaș a menționat situația învățământului filologic românesc, unde nu erau studiați în liceu și facultate mari scriitori români - nici un scriitor interbelic, singurul fiind Arghezi, prezentat, la modul sociologist de Crohmălniceanu. În comisia de acordare a doctoratului au fost Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Al.Piru, Constantin Ciopraga, iar publicarea tezei, în anul 1972, s-a datorat lui Ov. S. Crohmălniceanu, care a dus-o lui Marin Preda, la Editura
Elena Zaharia Filipaș () [Corola-website/Science/309046_a_310375]
-
oximoronul "religiozitate atee", pe când pluralismul filosofic occidental accentua laicizarea și secularizarea, încheiată adesea cu descreștinarea și propunerea unei a doua evanghelizări prin islamism. Descrierile, explicațiile și interpretările liberaliste din filosofia politică interferau cu viziunile de factură romantică, psihologiste uneori, alteori sociologiste. Scrierile unor gânditori ca I. Berlin (4a), K. Popper (11a), R. Dahrendorf (11b) puneau în lumină interacțiunile liberalismului politic cu alte orientări filosofice, economice, politice occidentale, izvorâte din postulatul libertății omului individual de a alege și de a schimba valorile
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
tradition and the Soviet directives. 1947-1958", coordinated by acad. Șerban Papacostea. Area of interest: the evolution of the Romanian historiography during the communist regime. Giuseppe TRIBUZIO (giuseppe.tribuzio@uniba.it) is Phd student at the University of Bari "A.Moro". Sociologist of Health and Education. Expert în corporate communication, perfected în Criminology and Social Security at the University of L'Aquila. He obtained a master's degree în Management of social and health services, at the University of Bari. For several
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
supremă cognoscibilă prin rațiune, conștiința umană nu poate ajunge, el crede că numai conștiința individuală o poate face. Este partea cea mai frumoasă și cea mai originală a demonstrației critice a lui Theodor Codreanu, care înlătură hotărât clișeele vechii mentalități sociologiste, sursieriste, sincroniste etc. Eminescu este el însuși în toate și prin arheitate el ne propune un model ontologic modern. Poetul nostru cunoaște ființa din și prin adâncurile ființei sale proprii. Kant sfârșește în agnosticism, adică în imposibilitatea cunoașterii lumii (lucrului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Field Research. Strategies for a Natural Sociology, Prentice Hall, Englewoods N. J., 1973. Sirota Régine, L'École primaire au quotidien, PUF, "Pédagogie d'aujourd'hui", Paris, 1988. Stein Maurice, "The Eclipse of Community: Some Glances at the Education of a Sociologist", în Vidich A., Besman J. și Stein Maurice, Reflections on Community Studies, John Wiley and Sons, New York, 1964, pp. 207-263. Strauss Anselm L., La Trame de la négociation, texte traduse și prezentate sub coordonarea lui Isabelle Baszanger, L'Harmattan, Paris, 1992
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Caragiale, Eminescu, Dobrogeanu-Gherea, Coșbuc, Ibrăileanu, G. Călinescu, Mihail Sadoveanu, Beniuc, Titus Popovici. A acordat o importanță specială literaturii contemporane și aspectelor de „îndrumare” corelate cu evoluția genurilor predilecte în anii ’50-’60, textele fiind analizate din perspectiva doctrinară a criticismului sociologist, sub zodia realismului socialist, pe care de altfel îl teoretizează zelos, cum se poate observa în indicațiile date în Pentru literatura vieții noi (1953), Chipul luptătorului comunist în proza contemporană (1961) ; Realism, realism critic, realism socialist (1961), Literatura și viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288494_a_289823]
-
publicate în 1957 și 1958, el demonstrează o concepție de multe ori emancipată de rețetele rigide ale vremii, deși, se înțelege, nu fără anumite limite inevitabile și nu fără a fi plătit și el un anumit tribut exagerărilor dogmatice și sociologiste [...]. Dincolo de un oarecare festivism care-și împarte ponderea cu un militantism adesea cam frazeologic, sunt de notat în scrisul criticului calități care-l înalță mult peste nivelul general al publicisticii acelor ani. Lucidității analitice, acuității și inteligenței lui Ov. S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
care evidențiază valoric, scoțând în prim-plan, pe autorul de schițe, situat în descendența lui I. L. Caragiale și înrudit cu I. A. Bassarabescu și D.D. Pătrășcanu. Scrisă în epoca dogmatismului, cartea se resimte pe alocuri de presiunea acestuia în interpretarea sociologistă a unor scrieri. Din anii ’60 G. începe cercetarea operei lui Liviu Rebreanu, în vederea realizării unei ediții critice. La primele trei volume a colaborat cu Nicolae Liu. Aparatul critic, notele și comentariile ample, variantele reconstituie geneza operei, editorul identificând modelele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287242_a_288571]
-
the mechanisms and dynamics of cultural flows between the U.S. and the E.U., especially Romania, within the theoretical contexts of the current globalization age, in which concepts such as Americanization feature prominently. This volume is not written by a sociologist, so the various responses to the problematics are not based on vast opinion polls conducted over long decades on millions of Romanians, but on generalizations and opinions formulated by one particular individual sailing on the global cultural ocean, watching the
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
diligent young people with a scientific alternative, while they were tempted by the political extremes of that time: communism or fascism. I shall prove that Gusti hâș never proposed or supported a fascist model of development, even though the Romanian sociologist declared that he was impressed by Mussolini's fascist movement. On the contrary, Gusti hâș permanently promoted the raise of the Romanian nation based on the model proposed by philosopher Saint Simon, according to whom the scholars have the mission
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
acelor ani. Ba mai mult, colectivul publicației, colaboratorii acesteia s-ar fi situat pe poziții retrograde, incompatibile cu suflul novator al literaturii anului 1968: Totul este opera celorlalți, ei au făcut totul: aici, la noi, chipurile, s-au refugiat retrograzii, sociologiștii vulgari și negativiștii lumii literare"8. Unde erau găzduite toate aceste atacuri? În reviste precum Contemporanul, Gazeta literară, Scânteia tineretului și Amfiteatru care, în opinia lui Eugen Barbu, își făcuseră un trist obicei din a vâna colaboratorii Luceafărului, din a
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
to be valued by the European citizen and to be in co-operation and competition with other armies of the great powers: USA, Canada, Russia, China, Japan etc. Only then, the European citizen as epistemological subject (military man, engineer, teacher, psychologist, sociologist, anthropologist, medical doctor, scientist, politician, technical expert, clerk), who lives and works in Europe in any field of activity (amphitheater, laboratory, company, hospital, national governmental or non-governmental institution, EU institution) can realize the importance of European security and defence issues
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
în Marie Weil (ed.) (2005), The handbook of community practice, Sage Publications, Londra. Centeno, M. (1994), „Between rocky democracies and hard markets: Dilemmas of the double transitions”, în Annual Review of Sociology nr. 20, pp. 125-147. Cernea, M.M. (1993), „The sociologist’s approach to sustainable development”, în Finance and Development, decembrie. Coleman, J.S. (1990), Foundations of social theory, The Belknap Press of Harvard University, Cambridge, Massachusetts. Cotgrove, S. (1982), Catastrophe or cornucopia: The environment, politics and the future, John Wiley and
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de portretist, mânuiește un stil narativ plăcut, știe să recompună atmosfera de epocă, mai ales a Bucureștiului din secolul al XIX-lea. Remarcabilă în acest sens este Viața lui Ion Ghica. Celelalte biografii suferă, totuși, de politizare și de interpretări sociologiste, proprii, de altfel, epocii. Poate cel mai puțin fericit acționează viziunea dogmatică în monografia St. O. Iosif (1964), unde calitățile autorului - temeinicia documentării, spiritul de analiză minuțioasă, stilul atractiv - sunt puse în umbră de câteva teze falsificatoare: sămănătorismul văzut ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
scenă „o lume bolnavă, dezaxată, conștientă de această dezaxare, dornică să se smulgă din propria ei piele, să-și caute o altă condiție umană, dar stăruind totuși - otrăvită - să-și afle rezolvarea în cadrele acestei condiții”. Opinii pertinente, în pofida pedalărilor sociologiste, sunt formulate și asupra altor piese, îndeosebi asupra celeilalte „comedii tragice” a lui Sorbul, Dezertorul. Documentat și cu o bună aplicare la subiect este, de asemenea, studiul introductiv la monografia consacrată de Victor Bumbești lui Paul Gusty (1964). Substanțială se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
la o decadență a societăților bazate pe idealul individualist și liberal și înlocuirea lor cu societăți de un tip colectivist din ce în ce mai pronunțat" (Ralea, 1997: 265). Desigur, aici Ralea afirma democrația fără rezerve, ideea colectivistă fiind doar o consecință a poziției sociologiste pe care se situa. Având în vedere faptul că oamenii trăiesc dintotdeauna împreună cu semenii lor, fiecare fiind integrat unui grup imediat după naștere, "individualismul însuși, ca doctrină și ideal de viață, nu este decât un produs tardiv al istoriei social-umane
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
1996: 14). Dacă evreii, țiganii și alte facțiuni etnice pot fi considerate "simple infiltrațiuni", maghiarii, germanii și rușii reprezentau amenințări potențiale. În cazul în care aceștia din urmă ar fi depășit un anumit cuantum se constituiau în "adversități naționale". Concepția sociologistă, sublinierea preeminenței socialului asupra individului reprezintă fundalul concepției sale. Individul este o creație a societății, iar aceasta trebuie să fie în măsură să îl formeze astfel încât colectivitatea să fie puternică. Cum se pot însă identifica aspectele cele mai benefice pentru
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
plăceri e vorba? Ce e în joc, pentru subiect, în cursa spre satisfacțiile care țin de piață? Trebuie să mai deschidem o dată dosarul lui homo consumans, care e mai complex, mai „metafizic” decât lăsa să se înțeleagă o primă abordare sociologistă. Consumul ca divertisment și călătorietc "Consumul ca divertisment și călătorie" Hedonism, divertisment și economia experiențeitc "Hedonism, divertisment și economia experienței" Nimic nu ilustrează mai bine dimensiunea hedonistă a consumului ca rolul crescând al activităților din timpul liber în societățile noastre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
patriotică, bine intenționată, poate să fie o simplă lectură de moment, repede uitata, pe când Noi, cunoscutul poem al lui Goga, ne va emoționa întotdeauna. Tocmai asemenea disocieri, teoretic evidente, dar uneori uitate în practică, ne ajută să rezistăm oricărei tentații sociologiste, rămânând totuși pe o poziție științifică (și estetică) consecventă. Remarcabilă este și stabilirea modului de existență al operei, acea realitate ireală care derutează atât de mult spiritele avizate și neavizate. Nu este oare frecvent cazul în care cutare cititor dezaprobă
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
democrație, de suveranitatea cetățenilor decât de suveranitatea poporului. „Popor” este un concept ambiguu, de care s-a folosit și toate dictaturile moderne [...]. Concepția individualistă și concepția organică a societății sunt iremediabil în conflict». Luigi Sturzo: «Poziția mea este categorică: împotriva „sociologiștilor” de felul lui Durkheim, care fac din societate o entitate ce subzistă în sine, împotriva „instituționaliștilor” de felul lui Hauriou, care fac din instituție o entitate ce subzistă pentru sine, împotriva organiciștilor din toate timpurile, care fac din organismele sociale
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
autoritar, dacă mai avea sau nu rost să apară volumul al II-lea din «Moromeții». Altcineva citește cartea cu un telescop ciudat și spune, negru pe alb, că Moromete trăiește... drama neînțelegerii. Mintea criticului a rămas tot la cărțile simpatic sociologiste în care astfel de dumiriri sau neînțelegri se rezolvau în două sute de pagini. Și mai greu de înțeles e cazul celor care, din oroarea de realismul plat, acefal, nu mai prizează proza de observație. Cădem, atunci, în întunericul unei confuzii
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4792_a_6117]
-
deși exegezele care să-l comenteze analitic din perspectiva sensibilității postbelice erau puține și nesemnificative; în sfârșit, într-o perioadă în care aprofundarea textului beletristic tindea să recurgă la unele discipline moderne de cercetare, cu interpretări care să inhibe supremația sociologistă. În plus, humuleșteanul trebuia smuls din noianul de vulgarizări deterministe și reinclus sub auspiciile esteticului, bătălie care se anunța anevoioasă și de durată. Se impunea așadar o recitire atentă a operei sale, dintr-o altă perspectivă, care să facă legătura
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
face parte din a treia generație maioresciană, după socoteala lui E. Lovinescu, aceea, strălucită, din perioada interbelică, răspunzătoare de definitivarea autonomiei artei pe care o proclamase Maiorescu. Se numără printre cei mai aprigi militanți în favoarea criticii estetice, debarasată de prejudecăți sociologiste ori istoriste. (Să stăvilim, scrie el în stilul prețios al unora din articole, "surparea peste valorile artistice a unor terenuri limitrofe"). Ca și alți critici contemporani cu el, Streinu a pledat cauza modernismului literar, în poezie, ca și în roman
La centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15185_a_16510]