92 matches
-
fiind o formă mai neostentativă de expresie, o concentrare a mijloacelor. Și ca memorialist, reînviind figurile lui Al. Vlahuță, I.L. Caragiale, B. Delavrancea și N. Grigorescu, Bujor își consumă mai ales forțele sentimentale, de om ce se dăruie prieteniei. Optica sociologizantă domină, ca și în proză, dar câteva detalii, unele elemente anecdotice au făcut carieră în biografia literară. Opera „Mi-a cântat cucu-n față”, București, 1910; „Amintiri de A. Vlahuță și I.L. Caragiale”, București, 1938; „Îndurare!, București, 1939; „Scrieri alese
Paul Bujor – un nume de rezonanță al orașului Berești by http://balabanesti.net/2011/07/10/paul-bujor-un-nume-de-rezonanta-al-orasului-beresti/ [Corola-blog/BlogPost/339948_a_341277]
-
Filologie din Chișinău (1965), după care devine redactor al revistei „Nistru” (până în 1972) și consultant al Uniunii Scriitorilor. În 1973 îi este interzisă semnătura și activitatea publică, pentru că a „îndrăznit” să abordeze critica estetică de sorginte călinesciană în locul celei oficiale, sociologizante. Este angajat ca redactor la editurile „Cartea Moldovenească” (în 1974) și „Literatura artistică” (1977-1982), secretar literar la Teatrul Național (1982-1983) și la Teatrul liric „Al. Mateevici” (1986-1987). Din mai 1987 este ales secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
2.364.928 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Tudor Caranfil - "Viziunii sociologizante a timpului, Daquin îi adaugă o undă de nebunie poetică, suprasolicitând, uneori, exotismul ambianței. Atrage atenția diviziunea sarcinilor creatoare ale producției, care ar fi putut servi drept exemplu structurilor noastre cinematografice: dialoguri: Antoine Tudal: supervisor al dialogurilor românești: Radu Beligan
Ciulinii Bărăganului (film) () [Corola-website/Science/314083_a_315412]
-
l-a făcut în Bilete de papagal (1928), prin două schițe, semnate cu pseudonimul Emil Sarval. Debutul editorial l-a făcut cu opera “Alecu Russo. Omul, opera, comentarii” (Editura de Stat, 1948). Cartea este o monografie scrisă în spiritul timpului, sociologizant, fără temeiuri intelectuale particulare în „comentarii”. Urmăatoarea carte, „Costache Negri, scrieri social-politice” (Editura politică, 1978) îi oferă cercetătorului un câmp larg de punere în valoare a cunoștințelor filologice acumulate de-a lungul unei întinse cariere pedagogice și de cercetător. În
Emil Boldan () [Corola-website/Science/326016_a_327345]
-
adjunct al “Gazetei învățământului” (1951 - 1953), secretar general al Societății de științe istorice și filologice (1968 - 1971), redactor responsabil adjunct al revistei “Limbă și literatură” (1960 - 1971). Tributar până către sfârșitul deceniului al șaptelea din secolul trecut al unui concept sociologizant de literatură, Boldan a contribuit din plin la așa-numita „reconsiderare" a clasicilor și la „valorificarea științifică a moștenirii literare", prin sublinierea laturilor „progresiste", ca și a „erorilor ideologice" ale diferiților scriitori. În volumul V, din 1961, al publicației "Limbă
Emil Boldan () [Corola-website/Science/326016_a_327345]
-
proză Junimea la ale cărui ședințe participau nume cunoscute ale generației '80 printre care Gheorghe Crăciun, Mircea Cărtărescu, Ioan Mihai Cochinescu, George Cușnarencu, Mircea Nedelciu, Sorin Preda și alții. Începuturile sale literare au fost marcate de o fază de interpretare sociologizantă și marxistă: în 1950 critica, de exemplu, avangarda româneasca considerându-i pe suprarealiștii (de origine evreiască) Victor Brauner, Gherasim Luca și Jacques Hérold dușmani ai realismului socialist. Opera ulterioară, precum sinteza sa "Istoria literaturii române între cele două războaie mondiale
Ovid S. Crohmălniceanu () [Corola-website/Science/297597_a_298926]
-
să se confunde cu procesul revoluționar și că mobilizarea antirasistă sintetizează sau rezumă toate mobilizările socio-politice: rasismul explică totul (tot ce merge prost și tot ce rănește), iar antirasismul Înlocuiește tot ceea ce rămâne. În sfârșit, această viziune holistă sau puternic sociologizantă („Societatea este rasistă”) ocultează orice diviziune socială ireductibilă la opoziția „albi-negri”, contribuind astfel la radicalizarea raporturilor sociale și favorizând apariția unui contrarasism anti-albi, legitimat de o convingere esențialistă („Albii sunt rasiști”) și devenit patetic prin instalarea negrilor În postură de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
aprecieri tranșante, chiar brutale. Lăudând ceea ce crede că e de lăudat, C. nu menajează nonvaloarea. Răzleț, se ivesc aici unele caracterizări inspirate, și tot așa în cartea de Evocări (1980), care însumează portrete de scriitori, deformate de o abuzivă tușă sociologizantă. Plin de rele umori, șarjând gros și într-o scriitură întortocheată, indigestă, păcate ale vieții de provincie, romanul Condicar de lume nouă (1935) nu poate ascunde o dorință de răfuială. Înveninări, răutăți, ricanări și ranchiune trădează sensibilitatea ulcerată a unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
curg întreg în acest cântec sfânt: Eu nu mai sunt, e-un cântec tot ce sânt. După o uvertură magistrală ca aceasta, orchestrată impecabil (cu analogii într-un acompaniament de orgă), recitativul solistic lâncezește, tema se ramifică; în rest, limbajul sociologizant, retoric, se subordonează finalităților ideologice curente, în spiritul momentului 1955. Începând cu al treilea segment, eșafodajul anecdotic, discursiv, al acestui Labiș al cetății nu mai are percutanța textelor lui cu miez, esențializate. Epoca de intesn dogmatism împresura. Citarea lui Maiakovski
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de colindători are menirea să vindece toate durerile lumii. De aceea cunoaște periodicitate și se caracterizează prin dăruire de sine și prin amplă participare. Fastul strălucitor și tăria în credință au trezit comentarii pe tonalități variate; din partea gîndirii pozitiviste și sociologizante. Dar este un alt aspect al problemei; mai ales că angajează problematica existenței și a morții, esența oricărei religii, ca și a științei, dar cu instrumental propriu și cu rezulatate pe măsură. A. Dumnezeu cioban Unde s-a mai pomenit
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a Editurii pentru Literatură. A făcut parte din redacțiile periodicelor „România viitoare” (1944-1945), „Tribuna nouă” (1945-1946), „Adevărul Ardealului”, „Făclia” ș.a. În volumul de debut, Itinerar critic (1965), reunește articole și cronici publicate îndeosebi în „Tribuna”, în care analizează din perspectivă sociologizantă cărți contemporane de proză și reportaj sau tratează în conformitate cu ideologia epocii probleme ale raportului dintre conștiința artistică și exigențele vieții. În 1976 a obținut titlul de doctor în istorie cu o teză privitoare la Școala Ardeleană, reluată în lucrarea Școala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
o amprentă oarecum personală sunt axate pe o paralelă între ,,moartea căprioarei” și mitul Meșterului Manole. Întoarcerea parțială la valorile tradiționale se face treptat, începând cu studiul Grigore Alexandrescu, poet satiric, din volumul colectiv Literatura noastră clasică (1971). Dincolo de exagerările sociologizante, ținând într-un fel de o ideologie, se vede, greu de depășit, în Mihail Sadoveanu sau Elogiul rațiunii (1972) atitudinea critică valabilă ar consta în corecta considerare a procedeelor ce aparțin „artei tăcerii”, precum și în analiza manierei de echilibrare între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287858_a_289187]
-
Universitatea din Zürich. Până la descoperirea lui Eminescu, pe când semna Svetlana Matta, autoarea a dat prima monografie despre poezia lui Bacovia, într-o viziune modernă, cu o tentă existențialistă, pe vremea când în țară se practica din plin proletcultismul și critica sociologizantă marxistă. Însă întâlnirea cu Eminescu a fost decisivă. În 1976, a fost invitată la un colocviu dedicat poetului român, la Stuttgart. Acolo l-a cunoscut pe filosoful și cărturarul Ștefan Teodorescu, fascinată fiind de discursul acestuia. La îndemnul universitarului, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lui Marie-Claude Hurtig și Marie-France Pichevin, Geneviève Paicheler sau Verena Aebischer sînt în mod deosebit citate pe acest subiect. S-a dezvoltat mai apoi o sinteză pe unul dintre modurile de abordare a chestiunii, centrînd interesul cititorului pe o cercetare sociologizantă a unui psiholog social elvețian (Lorenzi-Cioldi, 1988, 1994). Abordarea sa o ilustrează pe cea susținută de Moscovici și Doise despre principiile organizatoare, obiectivarea și ancorarea. Identitatea socială este obiect de transformări și achiziții în funcție de grupul în care ne inserăm. În
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
la viața teatrală i-au apărut în „Nistru”, unde debutează în 1955, „Limba și literatura moldovenească” ș.a., precum și în volume colective. S. consacră micromonografia Miracolul cotidianului, apărută în 1968, vieții și activității scriitorului Spiridon Vangheli. Nu lipsit de unele accente sociologizante și de note didacticiste, studiul reușește totuși să pună în evidență o formulă narativă specifică literaturii pentru copii. SCRIERI: Miracolul cotidianului, Chișinău, 1968. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Marginalii critice, Chișinău, 1973, 82-93; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 272; Femei din Moldova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290026_a_291355]
-
unei legitimări de ordin științific a deciziilor arbitrare ale politicului sau economicului, de necesitatea reducerii incertitudinii subiective sau chiar pentru a distribui cât mai ambiguu responsabilitățile în cazul unor decizii discutabile. Poziția sociologului în cadrul sistemului de roluri - ca să folosim metafore sociologizante - este nu doar neclară, ci permanent contestată. Deținătorii unor competențe discutate și discutabile în termeni sociologici - politicieni, pedagogi, economiști, psihologi, artiști și alții - își reifică propriile sfere de activitate, le consideră realități aparte, cu consistență ontologică, și reacționează vehement la
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dar mai ales la „Teatrul”, cu cronici de spectacole și cu interviuri. Debutul editorial al lui B., Conținut și formă în artă (1959), o ilustrare teoretică a esteticii vulgarizante realist-socialiste, înseamnă trasarea proiectului de o viață al autorului: critica marxistă sociologizantă. Doar tonul se va modifica, pierzându-și din virulență de-a lungul anilor. B. trece în revistă teoriile marxist-leniniste despre artă ca oglindire a realității obiective și ca produs al subiectivității, ca să ajungă la lucrări literare ale unor veleitari proletcultiști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285583_a_286912]
-
la al cărei sens contribuie decisiv mijloacele non-verbale; în plus, se poate constata că, dacă la nivelul textului scris, continuitatea este dominanta structural- semantică, la nivelul textului oral, discontinuitatea structurală (anacolutul) și chiar semantică se instituie în normă specifică. Perspectiva sociologizantă privilegiază urmărirea stategiilor conversaționale, ca modalități de acțiune și interacțiune socială, în vederea prescrierii unor reguli care să eficientizeze comunicarea. Preocupările mai noi ale filozofiei limbii, ale sociolingvisticii, pragmaticii sau ale antropologiei, converg către descoperirea mecanismelor de structurare a unor texte
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
apostolii singurului nostru Părinte, Iisus Hristos, prin care se numește orice părințime (patria), în plinirea sfintei Biserici (Ef. 3,15)”1. Grila hristocentrică adoptată de Biserică în interpretarea Scripturilor pare anacronică multor cititori de astăzi 2, așa cum lectura psihologizantă și sociologizantă a textelor sacre 3 li s-ar fi părut absurdă Părinților apostolici 1. Decizia creștinilor de a accepta Scripturile vechi (Legea, Psalmii și Profeții) împreună cu Hristos, a antrenat cu sine obligația lecturii duhovnicești 2, singura care, prin inspirația Duhului, putea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și deturnează ceea ce e viabil în teoriile lui Francisc Rainer înspre un materialism abuziv (1948), în Gherea identifică un exponent al ideilor lui Cernâșevski, Belinski, Herțen și Dobroliubov. Deși cultivat și bine informat, el profesează acum - cu un zelos tendenționism sociologizant - idei aberante, ce au avut o influență dezastruoasă: ca să teoretizeze „imaginea omului nou, a tânărului revoluționar de tip stalinist”, va face istoria „decadenței literare occidentale”. Bunăoară, Alfred de Vigny și Alfred de Musset ar marca începutul expresiei decadentismului burgheziei, pe când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
puțin realizate. În Trustul își face loc o tentă tezistă, clișeul uzitat brutal al rupturii totale dintre exploatați și exploatatori. Viziunea aceasta simplistă se va desfășura într-un context ideologic propice în romanul Oțel și pâine (1951), înecat în clișee sociologizante proletcultiste. Dar personajul Buiumaș, a cărui autenticitate și a cărui pregnanță nu se rezumă la inserțiile autobiografice, rămâne o realizare în categoria personajelor-copii și adolescenți din literatura română. Influențată de spiritul de frondă al vremii ce se cultiva la „unu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
că, de fapt, nu regimul totalitar i-a format pe activiști, ci ei au format și întreținut regimul totalitar, fiindcă acest sistem s-a înrădăcinat puternic prin ei, marcînd și modelînd societatea în întregime. După o scurtă perioadă de interpretări sociologizante, criticii literari români au găsit curînd un model în aristocratismul închipuit al lui Titu Maiorescu, în susținerile acestuia în legătură cu autonomia esteticului și cu erijarea criticului literar în lider cultural absolut 140. Ca atare, din 1950 și pînă astăzi, se manifestă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
120 p., 31.000 lei 2. Analiza povestirii, J.M. Adam, F. Revaz, 128 p., 47.000 lei 3. Comerțul internațional, Frédéric Teulon, 112 p., 24.000 lei 4. Comicul, Jean-Michel Defays, 130 p., 28.000 lei 1 În concepția absurdă sociologizantă actuală, care nu găsește în spatele faptelor decît ceea ce ea ascunde. În realitate, sărbătoarea este expresia unei societăți, a imaginii pe care ea și-o face despre sine în spațiu și timp așa cum ea le imaginează. Ordinea socială iese de fiecare
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
fiind o formă mai neostentativă de expresie, o concentrare a mijloacelor. Și ca memorialist, reînviind figurile lui Al.Vlahuță, I. L. Caragiale, B. Delavrancea și N. Grigorescu, B. își consumă mai ales forțele sentimentale, de om ce se dăruie prieteniei. Optica sociologizantă domină, ca și în proză, dar câteva detalii, unele elemente anecdotice au făcut carieră în biografia literară. SCRIERI: Mi-a cântat cucu-n față, București, 1910; Amintiri de A. Vlahuță și I. L. Caragiale, București, 1938; Îndurare!, București, 1939; Scrieri alese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
în doctrinele estetice românești (1977). Noțiunea de specific național este o categorie care a suferit deformări începând cu gherismul, continuând cu poporanismul și sămănătorismul și terminând cu așa-zisa „estetică marxist-leninistă”. Riscul abordării unui asemenea subiect, practic devalorizat prin supralicitare sociologizantă, este asumat și evitat. P. vrea să se pronunțe exact, în scopul reabilitării ideii în cauză, și de aceea partea teoretică are în vedere definirea „semnificațiilor estetice ale specificului național”, iar partea a doua exemplifică susținerile teoretice prin figuri ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288947_a_290276]