13 matches
-
ai realismului socialist, adică obscurii autori ai unor conjuncturale gesticulații prometeice, s-au resorbit în penumbrele din care au apărut, iar artiștii adevărați au revenit, la începutul deceniului șapte, la uneltele lor. Pînă și Maxy și Perahim, care au anticipat sociologizarea artei printr-o renunțare aparent inexplicabilă la propriul lor program, au revenit la formele și la limbajul care i-au consacrat. în ceea ce-l privește pe Maxy, este notorie reîntoarcerea lui la un cubism analitic în deceniul șapte, după ce în
Realismul socialist, între vocație și deturnare by Pavel Șușară [Corola-website/Journalistic/14633_a_15958]
-
parte din instrumentarul lor conceptual. Noțiunea este de obicei utilizată ca și cum ar ține de domeniul evidenței, deși, de la prima examinare critică, se dovedește că este de fapt extrem de problematică. Un astfel de model teoretic al rasismului implică, Într-adevăr, o sociologizare radicală a obiectului său și ilustrează În acest sens un hiper-reducționism sociologic. El este echivalent cu o completă depsihologizare a fenomenului complex numit „rasism”, cu o punere pe seama funcționării sociale a tot ceea ce, În alte teoretizări, este atribuit naturii umane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
și cei ce sunt în mod nemijlocit legați de competența personală a utilizatorilor. Dincolo de aspectele seducătoare și de impactul pozitiv asupra serviciilor umane, teoria normalizării a fost și este susceptibilă de a fi supusă unei serii de critici. Încercările de „sociologizare” s-au asociat cu asumarea unor riscuri pe care diferiți critici nu au ezitat să le evidențieze. Una dintre principalele critici se adresează fundamentului sociologic al principiului normalizării, adică „interacționismului simbolic”, cu diferitele sale derivate (dramaturgia socială”, „teoria etichetării”Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
MT, ceea ce a condus la plata nelegală a indemnizațiilor, cuantumul acestora fiind peste cel prevăzut de lege, consecința fiind afectarea bugetelor operatorilor economici, cu suma de 5.973 mii lei", se arată în raportul Curții de Conturi (Mediafax). Surplusul de sociologizare este a doua cauză a deprecierii sensurilor filozofice, fenomen ce se produce cu precădere, în științele sociale. Termenii filozofici pot pierde specializarea și prin densitatea terminologică slabă în uzaj: consecință, concluzie, gândire, aptitudine, opinie, ordine, mod etc. Termeni precum: real
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
apocrifa banală a aceluiași exil. Compus din persoane care nu-și vorbesc, nu se Întâlnesc, se detesta și se contesta reciproc, acest mediu este adesea dependent de instanțe de consacrare externe (din țară de origine sau internaționale). A Incerca o „sociologizare” a exilului apare de aceea că o operație politică de demistificare, Îndreptată mai ales Împotriva unei reprezentări pur culturale a exilului. Această viziune culturalista asupra exilului riscă să legitimeze angajamente politice mai puțin pure și să introducă prin contrabandă reziduri
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de demistificare, Îndreptată mai ales Împotriva unei reprezentări pur culturale a exilului. Această viziune culturalista asupra exilului riscă să legitimeze angajamente politice mai puțin pure și să introducă prin contrabandă reziduri ideologice din alte vremuri. Trebuie să mai adaug că „sociologizarea” problematicii exilului nu presupune contrapunerea unei reprezentări mizerabiliste a exilului celei eroice, ci trebuie doar să identifice unele funcții sociale și practicile care le definesc. Așteptări decepționate, comparații problematice Așa cum s-a putut constată din generoasă oferta a organizatorilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sustenabilitatea este punctul critic al multor proiecte de dezvoltare care par să fie de succes pe moment (Cernea, 1993, pp. 11-13). Șansele de a asigura o viabilitate de durată pentru schimbările pozitive induse prin PL ar putea fi sporite prin sociologizarea și instituționalizarea suplimentară a demersului de acțiune. „Sociologizarea” la care mă refer vizează: înțelegerea contextelor de succes sau eșec pentru diferitele experimente locale în adoptarea PL, definirea rolului de PL sau agent de dezvoltare astfel încât să îi fie asigurate atât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dezvoltare care par să fie de succes pe moment (Cernea, 1993, pp. 11-13). Șansele de a asigura o viabilitate de durată pentru schimbările pozitive induse prin PL ar putea fi sporite prin sociologizarea și instituționalizarea suplimentară a demersului de acțiune. „Sociologizarea” la care mă refer vizează: înțelegerea contextelor de succes sau eșec pentru diferitele experimente locale în adoptarea PL, definirea rolului de PL sau agent de dezvoltare astfel încât să îi fie asigurate atât accesul la decidenții locali, cât și independența necesară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
importantă în realizarea creșterii , intervenționismul statal a fost evident. Însă, nu a fost un intervenționism bazat pe redistribuire a veniturilor și protecție socială, ci unul stimulativ al creșterii economice, creator de stimulente pentru activitățile productive, cum ar spune instituționaliștii. Dacă sociologizarea asupra „miracolului economic” al Asiei de Sud-Est poate continua oricât, propunând concepții pe cât de provocative, pe atât de ambigue, analiza surselor de creștere economică face lucrurile ceva mai clare. Aici vechea „contabilitate a creșterii economice” este destul de utilă. Însă, de
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
acțiune de selecție medicală, dictată de considerente sociale, economice și morale, a schimbat profund mentalitatea medicală, atitudinea față de boală și bolnav, precum și natura actului terapeutic. Asistăm, o dată cu invazia experimentelor utopice în medicină, în special în profilaxie și terapeutică, la o „sociologizare” a aceste activități. Se pune problema „rentabilității actului medical”. Ce se află în interiorul acestei judecăți? Procesul de „selecție medicală” care hotărăște „cine trebuie salvat”, „cine trebuie (poate) să trăiască” etc. În mod mascat, viața încetează a mai fi o „valoare
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
folos scrieri ce detaliaz? ceea ce abia am schi?at �n aceste r�nduri introductive (I. Alua?, Sociologie ?i istorie, R. Aron, Introduction � la philosophie de l�histoire, K. Popper, Societatea deschis?, vol.II: Epoca marilor profe?îi, H. H. Stahl, Sociologizarea istoriei etc.). O istorie constructivist? a sociologiei Whitehead consideră c? ?tiin?a care ezit? s?-?i uite fondatorii este pierdut?, iar Gouldner postula c? este pierdut? ?tiin?a care nu ?ție de unde vine, unde se afl? Am�ndoi au dreptate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la un cerc cultural inițiat în limbajul universitar (ibidem). b) Doi economiști americani S. BOWLES și H. GINTIS -, întemeindu-se pe concepția marxistă, dar folosind și contribuțiile sociologiei structural-funcționaliste ale lui T. Parsons (care-și propune să explice procesul de sociologizare a individului), au cercetat rădăcinile istorice ale sistemului de educație din S.U.A., pentru a înțelege cadrul în care se produc schimbarea socială și realizarea corespondenței dintre educație și viața economică (8, p. 148). Întemeindu-și cercetarea pe teza marxistă a
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ghidat de legea paralelismului sociologic. Din acest laborator analitic a rezultat principiul interdisciplinarității, care vine cu o noutate de necontestat. Aici, cooperarea științelor sociale particulare se sprijină pe terenul sociologiei, prin dizolvarea punctelor de vedere specifice în sinteza sociologică, prin „sociologizarea” disciplinelor particulare; în viziunea gustiană, fiecare știință particulară își depășește obiectul specific și tinde să aibă nu doar o valoare în sine, ci și una „pozițională”, determinată de poziția respectivei științe în contextul structural al întregului (Stahl, 1971, 80-81). Produsul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]