70 matches
-
(născut ca Iacob Levy, n.18 mai1889, București - d. 14 mai1974, New York) a fost un psihiatru austriac-american, de origine evreu născut în România, psihosociolog, creatorul psihodramei, al sociometriei, și unul din fondatorii psihoterapiei de grup. s-a născut la București, în România, la 18 mai 1889, sub numele de Iacob Levi, într-o familie de evrei sefarzi, într+o casă aflată pe calea Șerban Vodă. Tatăl său era
Jacob Levy Moreno () [Corola-website/Science/316742_a_318071]
-
larg , ulterior descrisă in cartea sa „Teatrul spontaneității.” El rămâne în istoria psihologiei ca inventator al psihodramei, inițiator al studiilor de dinamică a grupurilor mici și folosirea teatrului în tratarea și vindecarea suferințelor mentale. Capitolul din psihologie care se numește sociometrie i se datorează integral.
Jacob Levy Moreno () [Corola-website/Science/316742_a_318071]
-
inițierea în tehnica jocului dramatic. Inițierea subiecților de vârstă mică în execuția jocului dramatic se face printr-un program de vizionări ale unor astfel de activități și prin cooptarea lor treptată. Jocul dramatic este o tehnică creată la interfața dintre sociometrie, defectologie și psihosociologia grupurilor, și se dovedește, în plan practic, a avea virtuți recuperatorii deosebite.
Recuperarea deficien?ilor de auz ?i psihodrama by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84366_a_85691]
-
este, poate, primul promotor al ideii conform căreia rezolvarea problemelor psihologice ale indivizilor se poate realiza prin analiza relațiilor interpersonale dezvoltate de aceștia în cadrul grupurilor din care fac parte (Marineau, 1989). Moreno desfășoară, la începutul anilor ’30, două studii de sociometrie, de referință pentru analiza rețelelor sociale. În primul dintre acestea, Moreno investighează atât calitativ, cât și cantitativ relațiile interpersonale dintr-un grup de prizonieri încarcerați la celebra închisoare Sing Sing. Prezentarea de către Moreno, în 1932, a rezultatelor studiului realizat la
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
rețelelor sociale. În primul dintre acestea, Moreno investighează atât calitativ, cât și cantitativ relațiile interpersonale dintr-un grup de prizonieri încarcerați la celebra închisoare Sing Sing. Prezentarea de către Moreno, în 1932, a rezultatelor studiului realizat la Sing Sing introduce formal sociometria ca metodă terapeutică de grup (Marineau, 1989). Sociometria era definită drept (Wasserman și Faust, 1994: 77). Ulterior, atât sociometria, cât și testele socio metrice sunt definite și prezentate detaliat de Moreno în Who Shall Survive? (1934: 10): Sociometria este o
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
atât calitativ, cât și cantitativ relațiile interpersonale dintr-un grup de prizonieri încarcerați la celebra închisoare Sing Sing. Prezentarea de către Moreno, în 1932, a rezultatelor studiului realizat la Sing Sing introduce formal sociometria ca metodă terapeutică de grup (Marineau, 1989). Sociometria era definită drept (Wasserman și Faust, 1994: 77). Ulterior, atât sociometria, cât și testele socio metrice sunt definite și prezentate detaliat de Moreno în Who Shall Survive? (1934: 10): Sociometria este o știință care studiază proprietățile psihologice ale populațiilor și
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
prizonieri încarcerați la celebra închisoare Sing Sing. Prezentarea de către Moreno, în 1932, a rezultatelor studiului realizat la Sing Sing introduce formal sociometria ca metodă terapeutică de grup (Marineau, 1989). Sociometria era definită drept (Wasserman și Faust, 1994: 77). Ulterior, atât sociometria, cât și testele socio metrice sunt definite și prezentate detaliat de Moreno în Who Shall Survive? (1934: 10): Sociometria este o știință care studiază proprietățile psihologice ale populațiilor și problemele generate de aceste proprietăți. Principala preocupare a sociometriei este legată
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
introduce formal sociometria ca metodă terapeutică de grup (Marineau, 1989). Sociometria era definită drept (Wasserman și Faust, 1994: 77). Ulterior, atât sociometria, cât și testele socio metrice sunt definite și prezentate detaliat de Moreno în Who Shall Survive? (1934: 10): Sociometria este o știință care studiază proprietățile psihologice ale populațiilor și problemele generate de aceste proprietăți. Principala preocupare a sociometriei este legată de interrelațiile intrinsece ale diferitelor grupuri și de activitățile și modalitatea în care aceste activități afectează bunăstarea comunității. Al
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Ulterior, atât sociometria, cât și testele socio metrice sunt definite și prezentate detaliat de Moreno în Who Shall Survive? (1934: 10): Sociometria este o știință care studiază proprietățile psihologice ale populațiilor și problemele generate de aceste proprietăți. Principala preocupare a sociometriei este legată de interrelațiile intrinsece ale diferitelor grupuri și de activitățile și modalitatea în care aceste activități afectează bunăstarea comunității. Al doilea studiu de referință a fost realizat de Moreno la Școala de fete din Hudson, New York (State Training School
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
fost realizat de Moreno la Școala de fete din Hudson, New York (State Training School for Girls), în toamna anului 1932. Acest studiu este considerat unul dintre momentele de început ale analizei moderne a rețelelor sociale (Borgatti et al., 2009). Folosind sociometria și sociogramele, Moreno reușește să explice fuga a 14 fete de la această școală. Explicația avansată de Moreno era una de substanță structuralistă, accentuând ideea relațiilor sociale dintre fetele fugare drept canale de circulație a influenței sociale și a ideilor. Multe
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
voiau să studieze clasa de elevi ca grup social oficial, precum și grupuri secundare, neoficiale, spontane. După război, În primii ani ai comunismului stalinist, numele lui Moreno a fost pus Între paranteze. Dar după ce Achim Mihu publică un „eseu critic” asupra sociometriei, o carte uimitoare pentru acel timp, de fapt o monografie, lucrurile se dezgheață. Numele său e invocat adesea, tehnicile sale utilizate. La Iași, profesorul Ion Holban (al cărui nume Îl poartă o școală din Iași) elaborează, pornind de la testul sociometric
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
myth of genius, Freeman, New York. Weisberg, R.W, Alba, J.W. (1981), „An examination of the alleged role of «fixation» in the solution of several «insight» problems”, Journal of Experimental Psychology: General, 110, pp. 169-192. Yamamoto, K. (1964), „Creativity and sociometrie choice among adolescents”, Journal of Social Psychology, 64, pp. 249-261. Motivația și creativitatea Mary Ann Collins și Teresa M. Amabile Un șablon larg răspândit despre persoanelor creative este faptul că ele lucrează cu un soi de intensitate nebunească, uitând adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de muncă nu sunt pur și simplu un număr de indivizi, ci formează un grup În interiorul căruia indivizii dezvoltă relații care devin datini, relația Între ei, Între ei și șefii lor, cu munca lor, cu regulamentele Întreprinderii”.<footnote Achim Mihu, Sociometria. Eseu critic, Editura Politică, București, 1957, p. 50. footnote> Prin Mayo, s-a Încetățenit termenii de „climat-social al Întreprinderii” și „climatul moral al Întreprinderii”. Metaforele teoriilor organizației<footnote Hatch Marry Jo, op. cit., p. 52. footnote>. Moreno Jacov Levi (1889-1974), sociolog
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
al Întreprinderii” și „climatul moral al Întreprinderii”. Metaforele teoriilor organizației<footnote Hatch Marry Jo, op. cit., p. 52. footnote>. Moreno Jacov Levi (1889-1974), sociolog american de origine română, a adus elemente noi legate de relațiile din cadrul organizațiilor. Prin teoria și metodologia sociometriei, Moreno a pus În evidență rolul relațiilor bazate pe înțelegerea și aprecierea reciprocă dintre membrii unei echipe În buna funcționare a echipelor.<footnote Mayo Elton, The Human Problems of an Industrial Civilization, Cambridge Mass, Haward University Press, 1945, p. 116
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de comunicare 154 3.1.3. Structuri și rețele comunicaționale grupale 157 3.2. Structuri și relații socioafective 159 3.2.1. Relații de afiliere infrastructurale: prietenia și dragostea 159 3.2.2. Relații preferențiale în grupurile mici și mijlocii. Sociometria 166 3.3. Cooperare și competiție 170 3.4. Percepția echității în grupuri 177 3.5. Luarea de decizii 179 4. Liderii și conducerea 182 4.1. Fenomenul conducerii. Tipuri de lideri și stiluri de conducere 182 4.2. Cine
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Mirarea lor n-ar fi atât de mare dacă ar cunoaște mai bine viața intimă a cuplului în cauză. 3.2.2. Relații preferențiale în grupurile mici și mijlocii. Sociometriatc "3.2.2. Relații preferențiale în grupurile mici și mijlocii. Sociometria" Câmpul socioafectiv al grupurilor nu se constituie prioritar din relații diadice de mare stabilitate (prieteniile și iubirile), ci înseamnă esențialmente o textură grupală de simpatii, antipatii sau indiferențe, cu un accentuat caracter de „geometrie variabilă”. Funcționează, altfel spus, în grupurile
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
înseamnă esențialmente o textură grupală de simpatii, antipatii sau indiferențe, cu un accentuat caracter de „geometrie variabilă”. Funcționează, altfel spus, în grupurile naturale atracții și respingeri interpersonale latente sau manifeste. Radiografierea structurilor preferențiale din grup sub diferite aspecte face obiectul sociometriei, metodă legată de numele lui Jacob Moreno, psihosociolog american, care, prin cartea sa Who Shall Survive? (1935), a inaugurat o direcție de mare amploare în psihologia socială și microsociologie. S-au scris sute de cărți și mii de articole în
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
amploare în psihologia socială și microsociologie. S-au scris sute de cărți și mii de articole în acest domeniu, există o revistă specială, Sociometry, care publică nu doar articole bazate pe date empirice, ci și dezvoltări teoretice și metodologice. Succesul sociometriei - care, în sens larg, ar însemna măsurarea socialului, formulare prea ambițioasă, fiindcă, după cum se va vedea, vizează doar o dimensiune a acestuia, și nu cea mai importantă - s-a datorat faptului că: procedeele concrete de investigație sunt relativ simplu de
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
analize cantitativ-numerice, destul de riguroase și chiar spectaculoase; și, foarte important, conduce la rezultate cu aplicabilitate practică, precum formarea de echipe de muncă mai eficiente, restructurări de competențe și proximități spațiale în cadrul colectivităților etc. Nu întâmplător și cartea profesorului Achim Mihu, Sociometria. Eseu critic, apărută în 1967, a marcat activitatea didactică și de cercetare a multor specialiști români. Discutând despre sociometrie, mai trebuie subliniat că ea nu este, în viziunea lui J. Moreno, o simplă metodă de culegere și prelucrare a datelor
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
echipe de muncă mai eficiente, restructurări de competențe și proximități spațiale în cadrul colectivităților etc. Nu întâmplător și cartea profesorului Achim Mihu, Sociometria. Eseu critic, apărută în 1967, a marcat activitatea didactică și de cercetare a multor specialiști români. Discutând despre sociometrie, mai trebuie subliniat că ea nu este, în viziunea lui J. Moreno, o simplă metodă de culegere și prelucrare a datelor referitoare la structura socioafectivă a grupurilor, ci se înscrie într-un corp teoretic destul de bine articulat, în centrul căreia
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt iraționale și arbitrare în raport cu principiile și valorile umane. Dimpotrivă, sunt strâns determinate axiologic, dar tocmai de aceea resimțite de indivizi ca porniri lăuntrice. Deși nu întotdeauna subiecții umani își pot explica lor înșile motivațiile unor simpatii sau antipatii. Apoi, sociometria face parte dintr-o operă mai amplă a lui J. Moreno, din care fertile s-au dovedit sociodrama și psihodrama ca metode terapeutice. Ele au la bază, grosso modo, raționamentul - validat practic - că, dacă indivizii sunt puși să joace anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
servindu-ne, bineînțeles, și de alte date cantitative și calitative, obținute și prin alte tehnici (interviuri comprehensive, observații etc.), și plasând înțelegerea vieții și dinamicii grupurilor într-un context social mai larg, inclusiv în cel macrosocial național și chiar globalitar. Sociometria nu numai că a promis, dar a și produs rezultate științifice și practic-aplicative, fiind utilizată cu succes în optimizarea unor formațiuni de muncă, militare, școlare, sportive etc. Alături de aportul ei s-au evidențiat și o serie de limite, în parte
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ei s-au evidențiat și o serie de limite, în parte reale, alteori doar aparente. Astfel, pe lângă cele menționate deja (pretenția nejustificată de măsurare a socialului, întrebări ipotetice), de mai mică importanță, trebuie relevate două foarte importante: 1) Se impută sociometriei că are ca obiect o realitate foarte perisabilă și, prin urmare, fără prea mare relevanță predicțională. În domeniul afinităților, al simpatiilor și antipatiilor, cu deosebire la copii și adolescenți, suntem pe terenul „nisipurilor mișcătoare”. Într-un interval de timp relativ
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
efective cu cele prezumate de lider sau de o altă persoană. Datele diverselor studii nu dezvăluie o corelație pozitivă prea ridicată, statistic vorbind, între estimările personale și răspunsurile subiecților. Se înțelege că aceste constatări argumentează nu doar statutul epistemic al sociometriei, ci pot servi ca repere în evaluarea capacităților empatice ale liderului, a interesului și preocupărilor lui față de grup. 3.3. Cooperare și competițietc "3.3. Cooperare și competiție" Cu deosebire în cazul grupurilor mici și mijlocii bine determinate, naturale, și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
New York. McIver, R. (1954), Academic freedom in the United States, Columbia University Press, New York. McLuhan, M. (1964), Understanding media: the extension of man, McGraw-Hill, NewYork. Mead, G.H. (1934), Mind, Self and Society, University of Chicago Press, Chicago. Mihu, A. (1967), Sociometria, eseu critic, Editura Politică, București. Mihu, A. (2002), Sociologie (vol. II), Editura Napoca Star, Cluj-Napoca. Milgram, S. (1970), „The experience of living in cities”, Science, 167. Mitrofan, N. (2000), „Agresivitatea”, în A. Neculau (coord.), Manual de psihologie socială, Editura Polirom
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]