70 matches
-
de finlandezi. Andrei Marga a prezentat câteva priorități românești, inclusiv construirea radiatorului (Heizkörper) de către Meissner, care a fost validată la Viena, conform istoriilor sașilor transilvăneni, primul calcul matematic al zborului cosmic, efectuat de către Oberth, crearea biospeologiei de către Racoviță, punerea bazelor sociometriei de către Moreno, contribuția lui Henri Coandă la motorul cu reacție, inițierea logicii interogațiilor de către Eugeniu Speranția. Institutul, a anunțat Marga, a lansat două noi proiecte: programul Contribuții românești în cultura și civilizația lumii și programul Expozițiile itinerante ale ICR, iar
Andrei Marga: ICR va schimba imaginea României în enciclopedii, dicționare, istorii, volume de referință () [Corola-journal/Journalistic/80908_a_82233]
-
în știință și tehnică: construirea caloriferului, radiatorului (Heizkörper) de către Meissner (validată la Viena, conform istoriilor sașilor transilvăneni), primul calcul matematic al zborului cosmic, efectuat de către Oberth, crearea biospeologiei de către Racoviță. Pot adăuga, la exemplele evocate în emisiunea televizată, punerea bazelor sociometriei de către Moreno, contribuția lui Henri Coandă la motorul cu reacție, inițierea logicii interogațiilor de către Eugeniu Speranția și altele. În țara noastră, cântărește greu, din păcate, contrapunerea dintre umanioare, pe de o parte, și știință și tehnică, pe de altă parte
Andrei Marga: ICR va schimba imaginea României în enciclopedii, dicționare, istorii, volume de referință () [Corola-journal/Journalistic/80908_a_82233]
-
un concurs pe echipe implică existența abilităților de comunicare. Gruparea elevilor după capacitate intelectuală și distribuirea sarcinilor diferențiat este o practică nocivă și perimată pentru că determină mutății negative ale personalității. Pentru rezolvarea problemelor legate de formarea grupurilor s-a constituit sociometria fundamentată sociologic și psihologic. Aplicarea psihopedagogică a metodei sociometrice este legată de numele lui Moreno. Cercetând capacitatea elevilor de a fi sociabili, sociometria identifică: * Autonomia membrilor grupului; * Intensitatea controlului exercitat de conducerea grupului; * Flexibilitatea la deciziile grupului; * Tonul hedonic; * Omogenitatea
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
perimată pentru că determină mutății negative ale personalității. Pentru rezolvarea problemelor legate de formarea grupurilor s-a constituit sociometria fundamentată sociologic și psihologic. Aplicarea psihopedagogică a metodei sociometrice este legată de numele lui Moreno. Cercetând capacitatea elevilor de a fi sociabili, sociometria identifică: * Autonomia membrilor grupului; * Intensitatea controlului exercitat de conducerea grupului; * Flexibilitatea la deciziile grupului; * Tonul hedonic; * Omogenitatea grupului; * Nivelul încrederii între membrii echipei; * Participarea la acțiunile grupului; * Permeabilitatea față de persoanele din afara grupului; * Polarizarea eforturilor către scopul comun; * Eficacitatea, stratificarea și
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
fost dat Însă de constituirea unui nou cadru teoretic fondat pe ideea explicării personalității ca produs al vieții sociale (relații interpersonale și de grup). Remarcabile sunt În această privință: dezvoltarea sociologiei psihologice a lui George Herbert Mead (1934, 1963), a sociometriei lui Jacob Moreno (1954, 1965), a psihologiei sociale de către Kurt Lewin (1947, 1948, 1959) ori cercetările lui Talcot Parsons (1964) care au deschis noi perspective implicării microgrupurilor În realizarea educației. Dar ceea ce a avut un impact crucial asupra formației cognitive
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
myth of genius, Freeman, New York. Weisberg, R.W, Alba, J.W. (1981), „An examination of the alleged role of «fixation» in the solution of several «insight» problems”, Journal of Experimental Psychology: General, 110, pp. 169-192. Yamamoto, K. (1964), „Creativity and sociometrie choice among adolescents”, Journal of Social Psychology, 64, pp. 249-261. Motivația și creativitatea Mary Ann Collins și Teresa M. Amabile Un șablon larg răspândit despre persoanelor creative este faptul că ele lucrează cu un soi de intensitate nebunească, uitând adesea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de comunicare 154 3.1.3. Structuri și rețele comunicaționale grupale 157 3.2. Structuri și relații socioafective 159 3.2.1. Relații de afiliere infrastructurale: prietenia și dragostea 159 3.2.2. Relații preferențiale în grupurile mici și mijlocii. Sociometria 166 3.3. Cooperare și competiție 170 3.4. Percepția echității în grupuri 177 3.5. Luarea de decizii 179 4. Liderii și conducerea 182 4.1. Fenomenul conducerii. Tipuri de lideri și stiluri de conducere 182 4.2. Cine
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Mirarea lor n-ar fi atât de mare dacă ar cunoaște mai bine viața intimă a cuplului în cauză. 3.2.2. Relații preferențiale în grupurile mici și mijlocii. Sociometriatc "3.2.2. Relații preferențiale în grupurile mici și mijlocii. Sociometria" Câmpul socioafectiv al grupurilor nu se constituie prioritar din relații diadice de mare stabilitate (prieteniile și iubirile), ci înseamnă esențialmente o textură grupală de simpatii, antipatii sau indiferențe, cu un accentuat caracter de „geometrie variabilă”. Funcționează, altfel spus, în grupurile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
înseamnă esențialmente o textură grupală de simpatii, antipatii sau indiferențe, cu un accentuat caracter de „geometrie variabilă”. Funcționează, altfel spus, în grupurile naturale atracții și respingeri interpersonale latente sau manifeste. Radiografierea structurilor preferențiale din grup sub diferite aspecte face obiectul sociometriei, metodă legată de numele lui Jacob Moreno, psihosociolog american, care, prin cartea sa Who Shall Survive? (1935), a inaugurat o direcție de mare amploare în psihologia socială și microsociologie. S-au scris sute de cărți și mii de articole în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
amploare în psihologia socială și microsociologie. S-au scris sute de cărți și mii de articole în acest domeniu, există o revistă specială, Sociometry, care publică nu doar articole bazate pe date empirice, ci și dezvoltări teoretice și metodologice. Succesul sociometriei - care, în sens larg, ar însemna măsurarea socialului, formulare prea ambițioasă, fiindcă, după cum se va vedea, vizează doar o dimensiune a acestuia, și nu cea mai importantă - s-a datorat faptului că: procedeele concrete de investigație sunt relativ simplu de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
analize cantitativ-numerice, destul de riguroase și chiar spectaculoase; și, foarte important, conduce la rezultate cu aplicabilitate practică, precum formarea de echipe de muncă mai eficiente, restructurări de competențe și proximități spațiale în cadrul colectivităților etc. Nu întâmplător și cartea profesorului Achim Mihu, Sociometria. Eseu critic, apărută în 1967, a marcat activitatea didactică și de cercetare a multor specialiști români. Discutând despre sociometrie, mai trebuie subliniat că ea nu este, în viziunea lui J. Moreno, o simplă metodă de culegere și prelucrare a datelor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
echipe de muncă mai eficiente, restructurări de competențe și proximități spațiale în cadrul colectivităților etc. Nu întâmplător și cartea profesorului Achim Mihu, Sociometria. Eseu critic, apărută în 1967, a marcat activitatea didactică și de cercetare a multor specialiști români. Discutând despre sociometrie, mai trebuie subliniat că ea nu este, în viziunea lui J. Moreno, o simplă metodă de culegere și prelucrare a datelor referitoare la structura socioafectivă a grupurilor, ci se înscrie într-un corp teoretic destul de bine articulat, în centrul căreia
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt iraționale și arbitrare în raport cu principiile și valorile umane. Dimpotrivă, sunt strâns determinate axiologic, dar tocmai de aceea resimțite de indivizi ca porniri lăuntrice. Deși nu întotdeauna subiecții umani își pot explica lor înșile motivațiile unor simpatii sau antipatii. Apoi, sociometria face parte dintr-o operă mai amplă a lui J. Moreno, din care fertile s-au dovedit sociodrama și psihodrama ca metode terapeutice. Ele au la bază, grosso modo, raționamentul - validat practic - că, dacă indivizii sunt puși să joace anumite
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
servindu-ne, bineînțeles, și de alte date cantitative și calitative, obținute și prin alte tehnici (interviuri comprehensive, observații etc.), și plasând înțelegerea vieții și dinamicii grupurilor într-un context social mai larg, inclusiv în cel macrosocial național și chiar globalitar. Sociometria nu numai că a promis, dar a și produs rezultate științifice și practic-aplicative, fiind utilizată cu succes în optimizarea unor formațiuni de muncă, militare, școlare, sportive etc. Alături de aportul ei s-au evidențiat și o serie de limite, în parte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ei s-au evidențiat și o serie de limite, în parte reale, alteori doar aparente. Astfel, pe lângă cele menționate deja (pretenția nejustificată de măsurare a socialului, întrebări ipotetice), de mai mică importanță, trebuie relevate două foarte importante: 1) Se impută sociometriei că are ca obiect o realitate foarte perisabilă și, prin urmare, fără prea mare relevanță predicțională. În domeniul afinităților, al simpatiilor și antipatiilor, cu deosebire la copii și adolescenți, suntem pe terenul „nisipurilor mișcătoare”. Într-un interval de timp relativ
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
efective cu cele prezumate de lider sau de o altă persoană. Datele diverselor studii nu dezvăluie o corelație pozitivă prea ridicată, statistic vorbind, între estimările personale și răspunsurile subiecților. Se înțelege că aceste constatări argumentează nu doar statutul epistemic al sociometriei, ci pot servi ca repere în evaluarea capacităților empatice ale liderului, a interesului și preocupărilor lui față de grup. 3.3. Cooperare și competițietc "3.3. Cooperare și competiție" Cu deosebire în cazul grupurilor mici și mijlocii bine determinate, naturale, și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
New York. McIver, R. (1954), Academic freedom in the United States, Columbia University Press, New York. McLuhan, M. (1964), Understanding media: the extension of man, McGraw-Hill, NewYork. Mead, G.H. (1934), Mind, Self and Society, University of Chicago Press, Chicago. Mihu, A. (1967), Sociometria, eseu critic, Editura Politică, București. Mihu, A. (2002), Sociologie (vol. II), Editura Napoca Star, Cluj-Napoca. Milgram, S. (1970), „The experience of living in cities”, Science, 167. Mitrofan, N. (2000), „Agresivitatea”, în A. Neculau (coord.), Manual de psihologie socială, Editura Polirom
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
determinants of economic action”, în M.C. Brinton și V. Nee (eds.), The new institutionalism in sociology, Russel Sage Foundation, New York. Postelnicu, C. (2003a), „Analiza rețelelor”, în S. Chelcea, P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Postelnicu, C. (2003b), „Sociometrie”, în S. Chelcea, P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Pullium, R.M. (1993), „Reactions to AIDS patients as a function of attributions about controllability and promiscuity”, Social Behavior and Personality, 21. Radu, I. (1977), Lecții de psihologie socială
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Nicolae Manolescu, Din nou despre „cazul” Arghezi, RL, 1998, 10; Constantin Cubleșan, Amurgul demiurgilor ieri și azi, ST, 1998, 4-5; Ion Bălu, „Amurgul demiurgilor”, APF, 1998, 6; Z. Ornea, Luminițe în întuneric, RL, 1998, 28; Mihai Ungheanu, Din burta Leviatanului. Sociometrii literare, L, 1999, 1; Mihai Iacobescu, Personalități ale Bucovinei de astăzi - Pavel Țugui, „Codrul Cosminului”, 1999, 5; Vladimir Tismăneanu, Comuniștii români și falsa destalinizare, „22”, 2000, 29; Alexandru George, Alte întâlniri, București, 2000, 28-32; Micu, Ist. lit., 740; Valeriu Râpeanu
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
interpersonale, de acord, în cadrul comunicării interumane. O stare de alienare a relațiilor cu ceilalți. b) Teoria explicării sociogenetice a lui J.L. Moreno apelează la natura relațiilor interpersonale, la dinamica acestora, atât în geneza conflictelor, cât și în lichidarea acestora. Metoda sociometriei și psihodrama reunesc ambele aspecte și le ilustrează. c) Teoria sociogenetică a bolilor psihice a lui R. Bastide este precedată de studiile întreprinse de Școala Franceză de Sociologie (E. Durkheim, M. Halbwachs) în special prin studii referitoare la explicarea genezei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe temei științific a ceea ce este valoros În ea. Nu este Întâmplător că s-a Început cu domeniile cel, mai neutre ideologic. Este cazul sociologiei grupurilor mici. Achim Mihu publică În 1967 o carte despre sociologia americană a grupurilor mici (Sociometria. Eseu critic), foarte influentă În acea perioadă prin deschiderea spre valorificare a sociologiei occidentale. Au apărut multe cărți și studii axate pe „valorificarea” diferitelor contribuții, atât teoretice, cât și metodologice: sociologia comunităților urbane și rurale, geopolitică, psihologie socială, sociologia organizațiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
București: Editura Științifică și Enciclopedică. Erno, Gall. (1958). Sociologia burgheză În România. Studii critice. Larionescu, Maria. (2002). Sociology - Romania. În Max Kaase și Vera Sparschuh (eds.). Three Social Science Disciplines in Central and Eastern Europe. Budapesta, Colegium. Mihu, Achim. (1967). Sociometria. Eseu critic. Ralea, Mihail și Hariton, T. (1962). Sociologia succesului. Zamfir, Cătălin. (1967). Marxismul și sociologia. În Cronica, II, 50, 16 decembrie, 1, 10 (Iași). Zamfir, Cătălin. (2001). O istorie subiectivă a mea ca sociolog. Sociologie, etică și politică socială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Pratt aveau foarte puține asemănări cu terapia de grup actuală, datorită faptului că încurajările și sprijinul erau combinate cu instrucțiuni legate de efectele bolii. Psihoterapia de grup modernă a fost inițiată de Moreno, care a pus și bazele psihodramei și sociometriei (Gelder, Gath, Mayou, 1994, p. 559). Tehnica terapiei de grup a fost dezvoltată de S.H. Foulkes la Spitalul Militar Northfield din Marea Britanie. Metoda sa se baza pe psihanaliză. Astfel, terapeutul era relativ pasiv, mai ales datorită utilizării interpretărilor analitice (Foulkes
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
miasme piețele de pește și brânzeturi, ci am început colindul marilor galerii de artă. Pentru ca, după bucșirea vizual-mentală, să dăm frâu liber celei mai febril-fermecătoare manii de cuplu pe care o slujim, Tania și cu mine, de aproape patru decenii. Sociometrie, așa-i zicem noi maniei de-a face speculații la nesfârșit pe seama fizionomiilor întâlnite, a întâmplărilor și contextelor de tot felul. Cred că multe cupluri bine sudate se delectează cu plăcerea asta nevinovată. Să-ți petreci diminețile pe Corso și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ale rețelei: distanța Între actori, conectivitatea, densitatea legăturilor, diametrul rețelei, gradul de centralizare, grupare etc. Studiul morfologiei rețelei și al echivalențelor structurale face obiectul de studiu al analizei de rețea, practică metodologică ce se dezvoltă ca urmare și În continuarea sociometriei. Interesul nostru În studiul rețelei este Însă unul mai degrabă calitativ: rețeaua generează un tip de comportament specific al actorilor, manifestat doar Într-un astfel de context structural, ce nu poate fi explicat apelând doar la variabile economice (interesul material
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]