23 matches
-
fiind, opera de armonizare a legislației naționale, alături de reformarea recentă a sistemelor de drept inspirate din Codul civil francez napoleonian, precum și însăși dinamica relațiilor sociale impun regândirea unora dintre principiile generale ale dreptului civil și reclamă ocrotirea unor noi valori sociomorale, culturale, economice și tehnico-științifice. Elaborarea unui nou cod civil devine cu atât mai importantă în contextul angajamentelor asumate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (Decizia Comisiei 2006/928/CE din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209582_a_210911]
-
de informații)" 1. Încadrarea ocupației în COR 2. Definiția grupei de bază 3. Definiția ocupației; atribuțiile din cadrul ocupației 4. Condiții de încadrare 4.1. Studii 4.2. Starea sănătății 4.3. Profil psihologic 4.4 . Antecedente penale 4.5. Antecedente sociomorale 4.6. Experiență profesională 4.7. Atestate/autorizare 4.8. Alte condiții (vârstă, aspect fizic etc.) 5. Competențele necesare pentru exercitarea ocupației (se prezintă în raport cu atribuțiile prezentate la punctul 3) 5.1. Competențe teoretice 5.2. Competențe practice 5.3
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
interioară, spirit de inițiativă, simțul umorului, creativitate, capacitate de a face față stresului, conștiinciozitate, perseverență, responsabilitate, spirit de observație. 4.4. Antecedente penale - nu a suferit condamnări definitive pentru fapte prevăzute de legea penală, săvârșite cu intenție. 4.5. Antecedente sociomorale - se analizează antecedentele sociomorale ale candidatului în raporturile sale cu: a) familia (rude până la gradul IV inclusiv); b) colectivul în care și‑a desfășurat activitatea; c) comunitatea locală în care trăiește. 4.6. Experiența profesională - este necesar cel puțin un
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
simțul umorului, creativitate, capacitate de a face față stresului, conștiinciozitate, perseverență, responsabilitate, spirit de observație. 4.4. Antecedente penale - nu a suferit condamnări definitive pentru fapte prevăzute de legea penală, săvârșite cu intenție. 4.5. Antecedente sociomorale - se analizează antecedentele sociomorale ale candidatului în raporturile sale cu: a) familia (rude până la gradul IV inclusiv); b) colectivul în care și‑a desfășurat activitatea; c) comunitatea locală în care trăiește. 4.6. Experiența profesională - este necesar cel puțin un an de practică profesională
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
face celălalt” (Gheorghiu, 1986). Formarea, am arătat deja, nu înseamnă numai transmitere și achiziție, ci și influențare prin interacțiune, prin intermediul normelor și valorilor propuse de contextul psihosocial. Contextul influențează stilul interacțiunii, facilitează dobândirea competenței interacționale, studii recente dovedind că interacțiunea sociomorală este dependentă de mediul cultural de formare. Câmpul, contextul, situația, deși nu sunt termeni ce se suprapun, se referă la aceeași realitate: „istoria învățării” pe care o parcurge fiecare individ, „tranzacțiile” sale cu medii sociale din trecut sau din prezent
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
studiul tulburărilor de personalitate s-au împărțit în două tabere: cei care încercau o cât mai netă delimitare a domeniului și cei cu o viziune mai extinsă, ce apelau și la alte repere, cum ar fi cele organice, psihodinamice sau sociomorale. Astfel, pornind de la opinia majorității psihiatrilor din țările anglo-saxone, Henderson (1939Ă descrie psihopatia ca pe un echivalent al personalităților antisociale pe care le subîmparte în predominant agresive, pasive și creative. În cea de-a treia categorie este plasat Lawrence al
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
într-adevăr, așa cum procedează și autorul Eticii și etiologiei, să vorbim despre o etică animală (Zamfirescu, 1982, p. 261). În prezent, discuții pertinente au loc pe plan mondial în domeniile bioeticii, dar ele privesc, fundamental, foarte importantele probleme ale consecințelor sociomorale ale ingineriei genetice (clonare), ale transplantelor de organe, ale fecundării artificiale, ale eutanasiei. În al doilea rând, explicațiile prin valori înnăscute sunt - cu toată aparența lor științifică - mult mai speculative și arbitrare decât cele socioaxiologice. Corespondența cu gene specifice sau
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a redistribui beneficiile în favoarea celor neîndreptățiți. Neîndreptățiți de persoane, de instituții sau, pur și simplu, de soartă. De aceea, norma și sentimentul justiției sociale conduc la comportamente prosociale. Cele trei norme sunt conectate între ele și, desigur, cu alte prescripții sociomorale. M. Zuckerman (1975), spre exemplu, vede o legătură strânsă între norma justiției sociale și cea a reciprocității, în sensul că la oameni sunt prezente gândul și sentimentul că, practicând justețea și corectitudinea socială față de lume în general, vor primi și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este fie Întâmplătoare, fie pregătită și selectivă. Prima poate avea adesea un efect surpriză. Cea de-a doua Însă nu are un caracter spontan, ci ea este pregătită, ca un ritual, conform normelor de conduită sau de conveniență, În raport cu valorile sociomorale, comune celor două persoane. Elementul de legătură, În aceste situații, este reprezentat de sentimentele morale ale celor două persoane care se Întâlnesc. Acceptarea sau atracția reciprocă nu este Întâmplătoare, ci corespunde unor dorințe intime ale fiecăruia, existente În stare latentă
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
natural, psihobiografic, tipurile psihomorale sunt produsul sau efectul vieții sociale, al influențelor exercitate asupra indivizilor de modelul sociocultural, de viața socială, de legile cetății și normele morale. Tipurile umane, mai exact cele la care facem referință de data aceasta, tipurile sociomorale, sunt expresia raporturilor dintre om și cetate. Ele sunt produse ale cetății, ale valorilor morale, sociale și spirituale, incarnând anumite simboluri și arhetipuri de care cetatea are nevoie pentru a-și justifica și menține propria existență. Aceste tipuri sociomorale, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tipurile sociomorale, sunt expresia raporturilor dintre om și cetate. Ele sunt produse ale cetății, ale valorilor morale, sociale și spirituale, incarnând anumite simboluri și arhetipuri de care cetatea are nevoie pentru a-și justifica și menține propria existență. Aceste tipuri sociomorale, cu semnificație simbolică, sunt personalitățile prin intermediul cărora cetatea influențează Întreaga comunitate umană din interiorul ei. Fiecare dintre aceste tipuri umane are un statut și un rol bine determinat În cetate, raportat la un anumit moment istoric, legat de anumite evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
reformatorului ce propune un model ideal, bazat pe valorile tradiționale morale, spirituale, culturale, este un model utopic care neagă toate valorile. Revoluționarul este un tip egoist, Închis, pe când reformatorul este un tip altruist, deschis. În concluzie, tipurile umane de factură sociomorală ale cetățenilor sunt simboluri ale unor persoane cu o semnificație psihomorale bine precizate, create de cetate și care servesc scopurile sale. Aceste tipuri, veritabile „personaje exemplare” sau „figuri simbolice”, se remarcă din mulțimea membrilor cetății, În anumite momente istorice, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
calitatea proceselor evaluative etc. 7.3. FAMILIA, MEDIUL FAMILIAL: calitatea atmosferei, a climatului familial; interes pentru monitorizarea progreselor/rezultatelor școlare; spectrul așteptărilor educaționale; regimul igienic și alimentar specific vârstei elevului; raționalitatea regimului de studiu; facilități/oportunități pentru studiu sistematic; autoritate sociomorală; echilibrul conduitei stimulative/punitive etc. 7.4. ȘCOALA, MEDIUL ORGANIZAȚIONAL ȘCOLAR: climat școlar responsabil, stimulativ, proiectiv; condiții tehnice, ergonomice și psihoigienice; calitatea organizării timpului; gestiunea factorilor motivaționali; calitatea managementului școlar; gestiunea încrederii și respectului; valorizarea potențialului creativ al actorilor educaționali
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
tipuri de "cadre" menționate mai sus. Unele sunt legate în mod particular de anumite "regiuni" (e cazul regionalismelor), altele trimit la anumite contexte culturale, istorice și/sau practice (ex.: a da ortul popii) sau la o anumită "situație" cu implicații sociomorale (proverbele); c) o clasă aparte de unități ale "discursului repetat" sunt "citatele (mai mult sau mai puțin) celebre", care par să fie deja încadrate în anumite circumstanțe ale "vorbirii", pe care le evocă într-un mod exhaustiv. Cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
denumit și „vârsta socială”. Totodată, cea de-a treia copilărie marchează o limitare a gustului pentru fantastic și un mai bun control al manifestărilor afective, M. Debesse considerând această etapă „vârsta maturității infantile”. Se intensifică mecanismul socializării, se conturează sentimentele sociomorale, școlarul mic manifestându-și deplin trebuința de apartenență la grup, de prietenie și colaborare. „Structurile interrelaționale ce se constituie la nivelul grupului formează matricea de bază a socializării la această vârstă”, iar „coordonarea mecanismului cooperare - competiție constituie una din preocupările
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
și/sau atacatori”. Copiii, de exemplu, asimilează sau își întăresc treptat norme de comportament, prescripții, interdicții, restricții, reprezentări simbolice, altfel spus, convențiile societății. Mass-media îi sensibilizează la problemele cu care se confruntă comunitățile din care fac parte, le dezvoltă convingerile sociomorale sau îi ajută la adoptarea unor standarde de comportament socialmente convenabile și dezirabile. Mesajele lor se alătură influențelor specifice altor instituții cu atribuțiuni în acest sens, care funcționează în domeniul culturii sau al educației. Circulația acestor mesaje contribuie la instituirea
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
probleme deosebite de sănătate, dieta și somnul acestor copii sunt necorespunzătoare. Nu de puține ori, responsabil de acest fapt este programul școlar și Încărcătura nepermisă a temelor pentru acasă, “boala" mai veche a sistemului nostru școlar. 2.2.2 Caracteristici sociomorale In ceea ce privește dezvoltarea psihosocială, după Erikson, puberii se află În faza de identitate vs confuzia rolurilor sociale. Independența crescândă duce la primele gânduri privind identitatea. Preocuparea fața de prezentarea de sine și rolurile de sex este mai mare decât
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
în mintea lor, pot acționa nu doar autodistructiv, ci chiar distructiv asupra celor cu care intră în legătură într-un fel sau altul. Această constatare vine să confirme încă o dată necesitatea unei noi abordări de tipul solidarității civice și suportului sociomoral, în orice demers informativ cu scop preventiv. Trebuie adăugat încă un fapt psihosociologic de necontestat, și anume că tendința specifică tinerilor de a-i contrazice pe maturi îi va determina cu certitudine pe primii să fie mai puțin receptivi la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
astfel încât să încurajeze stabilitatea conjugală și să descurajeze formele alternative. Drepturile acordate prin lege „partenerului domestic” (coabitarea dovedită, vezi subcapitolul dedicat coabitării), îl poziționează pe acesta la egalitate cu mariajul, ceea ce - consideră autoarele citate - nu numai că nu e echitabil sociomoral și financiar pentru cei care au ales calea firească a căsătoriei, ci transmite și un mesaj mai general către opinia publică, și anume că societatea (statul) legitimează mariajul și coabitarea ca echivalente funcțional; d) descurajarea prin mass-media a nașterilor premaritale
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
natural, psihobiografic, tipurile psihomorale sunt produsul sau efectul vieții sociale, al influențelor exercitate asupra indivizilor de modelul sociocultural, de viața socială, de legile cetății și normele morale. Tipurile umane, mai exact cele la care facem referință de data aceasta, tipurile sociomorale, sunt expresia raporturilor dintre om și cetate. Ele sunt produse ale cetății, ale valorilor morale, sociale și spirituale, incarnând anumite simboluri și arhetipuri de care cetatea are nevoie pentru a-și justifica și menține propria existență. Aceste tipuri sociomorale, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
tipurile sociomorale, sunt expresia raporturilor dintre om și cetate. Ele sunt produse ale cetății, ale valorilor morale, sociale și spirituale, incarnând anumite simboluri și arhetipuri de care cetatea are nevoie pentru a-și justifica și menține propria existență. Aceste tipuri sociomorale, cu semnificație simbolică, sunt personalitățile prin intermediul cărora cetatea influențează Întreaga comunitate umană din interiorul ei. Fiecare dintre aceste tipuri umane are un statut și un rol bine determinat În cetate, raportat la un anumit moment istoric, legat de anumite evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
reformatorului ce propune un model ideal, bazat pe valorile tradiționale morale, spirituale, culturale, este un model utopic care neagă toate valorile. Revoluționarul este un tip egoist, Închis, pe când reformatorul este un tip altruist, deschis. În concluzie, tipurile umane de factură sociomorală ale cetățenilor sunt simboluri ale unor persoane cu o semnificație psihomorale bine precizate, create de cetate și care servesc scopurile sale. Aceste tipuri, veritabile „personaje exemplare” sau „figuri simbolice”, se remarcă din mulțimea membrilor cetății, În anumite momente istorice, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pe cei proveniți din familiile bune (E târziu pe steaua polară, 1982) sau cel care, dimpotrivă, produs al lumii bune, se „dezmeticește” (Floarea de piatră, 1988). Conformismul temelor și al opticii teziste este compensat într-o anumită măsură de observația sociomorală, F. cunoscând bine mediile în care se mișcă personajele sale. Atunci când se eliberează de clișee, el reușește să creeze chipuri plauzibile, mai ales psihologii sau comportamente de indivizi ciudați, ieșiți din normă ori pitorești, cum sunt cei doi escroci (doctorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286978_a_288307]