683 matches
-
Apoi trădarea; am avut în istorie aproape permanent parte de conducători turcofili, habsburgofili, rusofili, simțindu-ne mereu încolțiți și în parte pervertiți de imperiile „limitrofe”... Atâta timp cât cei ce constituie fruntea țării vor fi aiurea risipiți și neuniți în ideea progresului sociouman și de neam, cât vor trage jeratic doar la turta lor, vom continua să fim restanțieri în istorie, ne vom bălăci la o margine a civilizației, devenind un fel de boschetari ai Europei... Încă mai pâlpâie un dram de demnitate
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
comparativ schimbările care au loc în Vama Veche și 2 Mai în mai multe etape: până în 1989, între 1990 și 1996, între 1996 și 2003 și din 2003 încoace. Pentru a pune în evidență diferențele constatate între cele două spații socioumane, am analizat comparativ mai multe elemente. După cum vom demonstra, constrângerile formale sau informale au avut o influență hotărâtoare asupra strategiilor individuale, respectiv pentru obținerea unor beneficii din turism în cele două comunități. 5.3.1. 2 Mai și Vama Veche
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
concluziile parțiale ale analizei, ci am să fac doar câteva constatări, pe care le consider relevante în eventualitatea unor cercetări viitoare. Tind să afirm că meritul lucrării este în principal acela că reușește să furnizeze elemente explicative pentru două spații socioumane, pentru două comunități care în aparență ar putea fi considerate asemănătoare. Consider că acest lucru nu ar fi fost posibil fără cadrul metodologic ostromian pentru care am optat. Vom menționa aici câteva argumente privind potențialul puternic explicativ al neoinstituționalismului. În
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
faptul că preia conștient un rol a cărui exercitare duce la realizarea unei cerințe comunitare. Cazul „promotorului local” ca tip de agent comunitar 1tc "Cazul „promotorului local” ca tip de agent comunitar1" Descentralizarea și reorientarea „de la creștere economică spre împlinire socioumană” reprezintă procese majore ale dezvoltării comunitare și regionale. În societățile sărace sau în cele postcomuniste, deficitul de instituționalizare a unor astfel de procese este deosebit de accentuat. Cum să treci de la dezvoltarea de sus în jos la cea cu fundament comunitar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din cele mai diferite medii instituționale. Pe baza cercetărilor evaluative pot fi identificate mai exact situațiile în care un tip sau altul de facilitare comunitară este mai eficient. În context, vortrebui identificate modalități specifice de mobilizare a capitalului social sau sociouman pentru a produce schimbările dezirabile la nivel social și local. Domeniul intervențiilor comunitare este dominat în bună măsură de preconcepții dintre cele mai diferite, de la „ONG-urile sunt singura soluție pentru mobilizarea resurselor locale” până la „primarul și consilierii locali sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tipul de acțiune care le poate folosi. Capitalul este controlabil de către agent, iar resursele pot fi accesibile sau neaccesibile agentului. Resursele controlate de către agent, apropriate în baza unui efort de investiție, constituie capital. Criteriul de diferențiere a tipurilor de capital sociouman îl constituie suportul stocurilor cu funcție de capital și natura investițiilor realizate pentru constituirea acelor stocuri. Din acest punct de vedere, opțiunea conceptuală este pentru „capitalul uman”, în conformitate cu G.S. Becker, dar are și o anume particularitate. În concepția lui Becker (1997
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în poziție de lideri ai acțiunilor DEVCOM. Prin natura experienței lor profesionale, ei dețin capacități de mobilizare și coordonare a oamenilor. Capitalul de care dispun și pe care îl mobilizează în DEVCOM nu este nici social și nici uman, ci sociouman. În baza acestei forme de capital, ei reușesc să joace rolul de antreprenori sociali, de persoane care își asumă riscuri în domeniul social și obțin profituri - de ordin simbolic, relațional sau material- din exercitarea rolurilor respective. Caseta 4tc "Caseta 4
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
relații utile în instituții, prin toleranță etnică sporită și prin consum ridicat de cultură mediatică 1. Altfel spus, există o tendință de autorecrutare a migranților pentru lucrul temporar în străinătate în special din satele cu un nivel sporit de capital sociouman. Faptul că stocul de educație la nivel de sat contează mai puțin prin valorile sale din anii 2000 decât prin valorile de la începutul anilor ’90 sugerează că diferențierea educațională a satelor a fost un factor semnificativ pentru migrație, mai ales
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sărăcie comunitară. • Pe linie de consecințe ale migrației, circulația migratorie din mediul rural în străinătate este de așteptat să contribuie: - în primul rând, la reducerea sărăciei comunitare din zonele nesărace; - la accentuarea decalajelor de dezvoltare dintre ruralul sărac în capital sociouman și ruralul bogat în capital sociouman. • Din perspectiva politicilor de dezvoltare rurală ar fi de menționat nevoile de: - considerare a particularităților și consecințelor migrației în proiectarea politicilor respective; - dezvoltare microregională pe zone rurale/urbane centrate pe orașe mici; - facilitare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ale migrației, circulația migratorie din mediul rural în străinătate este de așteptat să contribuie: - în primul rând, la reducerea sărăciei comunitare din zonele nesărace; - la accentuarea decalajelor de dezvoltare dintre ruralul sărac în capital sociouman și ruralul bogat în capital sociouman. • Din perspectiva politicilor de dezvoltare rurală ar fi de menționat nevoile de: - considerare a particularităților și consecințelor migrației în proiectarea politicilor respective; - dezvoltare microregională pe zone rurale/urbane centrate pe orașe mici; - facilitare a antreprenoriatului bazat pe resurse de migrație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ar fi una de anvergură și ar necesita un alt gen de context decât acesta. Ceea ce vizăm aici este prezentarea caracteristicilor esențiale ale unui atlas social al dezvoltării comunităților sătești ale țării. Dezvoltarea ca set de oportunități pentru satisfacerea nevoilor socioumane (Sen, 1999) va fi urmărită la nivel comunitar, de sat. Interesul major va fi acela de a identifica nivelul relativ de dezvoltare al satelor, în raport cu media națională. Măsuri de tip absolut, de genul celor încercate prin indici ai sărăciei absolute
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunității în cadrul a ceea ce a fost descris ca pluralism coordonat (managed pluralism, Midgley, Livermore, 2005, p. 163). Guvernul, piața reglementată și societatea civilă sunt principalii actori ai DEVCOM în viziunea developmentalistă. Ideile de dezvoltare economică durabilă, de promovare a capitalului sociouman local și de integrare a DEVCOM cu strategiile de dezvoltare naționale sunt încorporate în developmentalism. Investițiile în capital social în viziune developmentalistă se referă la acțiuni pentru consolidarea rețelelor sociale, a încrederii, microcreditării, ocupării și antreprenoriatului. Nuclee ideologicetc "Nuclee ideologice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
distorsiunilor sociale pe care le-a indus comunismul. În democrațiile consolidate, mișcări sociale de tipul comunitarismului sau orientări apropiate de developmentalism constituie vectori esențiali de promovare a DEVCOM. Centrarea nu pe capital social sau pe capital uman, ci pe capital sociouman, nu pe liberalism, conservatorism sau comunitarism, ci pe developmentalism pare să fie tendința dominantă în contextul proceselor de globalizare. Pragmatismul, abordările punctuale de tip „provocare-răspuns” fără ideologii structurate acoperă însă și ele o foarte bună parte din ideologiile care stau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
-urilor, actorilor instituționali implicați în DEVCOM1. Corporație de dezvoltare comunitară (Community Development Corporation, CDC)- organizație nonprofit cu bază comunitară, specializată în dezvoltarea infrastructurii în comunitățile sărace (în special în SUA) (Stoecker, 2001). Dezvoltare - extinderea spațiului de oportunități pentru satisfacerea nevoilor socioumane. Prin „dezvoltare” sunt identificate sau evaluate aspectele funcționale ale schimbărilor din perspectiva gradului în care satisfac nevoile socioumane. În fapt, există schimbări care au funcții multiple. „Dezvoltarea”1 abstractizează consecințele evaluate ca fiind pozitive pentru satisfacerea nevoilor umane, pentru calitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitară, specializată în dezvoltarea infrastructurii în comunitățile sărace (în special în SUA) (Stoecker, 2001). Dezvoltare - extinderea spațiului de oportunități pentru satisfacerea nevoilor socioumane. Prin „dezvoltare” sunt identificate sau evaluate aspectele funcționale ale schimbărilor din perspectiva gradului în care satisfac nevoile socioumane. În fapt, există schimbări care au funcții multiple. „Dezvoltarea”1 abstractizează consecințele evaluate ca fiind pozitive pentru satisfacerea nevoilor umane, pentru calitatea vieții. Dezvoltare comunitară - schimbare voluntară realizată în, prin și pentru membrii unei comunități. Dezvoltare comunitară durabilă - „set de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
diferențiate după cum urmează: 1. pentru profilul real din filiera teoretică: (i matematică; (ii probă transdisciplinară din științe: fizică, chimie, biologie; 2. pentru profilul umanist din filiera teoretică: (i o limbă de circulație internațională; (ii probă transdisciplinară din geografie, istorie, științe socioumane; 3.pentru filiera tehnologică: (i probă scrisă disciplinară specifică profilului; (ii probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire; 4. pentru filiera vocațională: (i probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului ori specializării; (ii probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării. (5
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
practice, diferențiate după cum urmează: 1. pentru profilul real: probă scrisă la disciplina matematică; probă scrisă transdisciplinară din științe: fizică, chimie, biologie; 2. pentru profilul umanist: probă scrisă din o limbă de circulație internațională; probă scrisă transdisciplinară din geografie, istorie, științe socioumane; 3. pentru filiera tehnologică: probă scrisă la o disciplină specifică profilului; probă scrisă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire; 4. pentru filiera vocațională: probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului ori specializării; probă practică sau scrisă transdisciplinară specifică profilului sau
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
2-a (Școala doctorală), nr. crt. 2, în loc de: „Inginerie mecanică și inginerie industrială“ se va citi: „Inginerie mecanică și industrială“; ... – la art. 2, în tabel, coloana a 2-a (Școala doctorală), nr. crt. 4, în loc de: „Științe socioumane“ se va citi: „Științe socio-umane“. ... ----
RECTIFICARE nr. 5.774 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251158]
-
120 Teoria și practica traducerii (engleză și franceză) Timișoara română IF 120 25 Filosofie Consiliere și consultanță filosofică/ Philosophical counselling and consultancy Timișoara engleză IF 120 100 Fenomenologia și hermeneutica filosofică a religiozității Timișoara română IF 120 Filosofie și științe socioumane Timișoara română IF 120 26 Istorie Arheologie și mediu în contextul dezvoltării durabile Timișoara română IF 120 150 Istorie conceptuală românească în context european Timișoara română IF 120 27 Teologie Religie, cultură, societate Timișoara română IF 120 100 Teologie ortodoxă
ANEXE din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267399]
-
120 Teoria și practica traducerii (engleză și franceză) Timișoara română IF 120 25 Filosofie Consiliere și consultanță filosofică/ Philosophical counselling and consultancy Timișoara engleză IF 120 100 Fenomenologia și hermeneutica filosofică a religiozității Timișoara română IF 120 Filosofie și științe socioumane Timișoara română IF 120 26 Istorie Arheologie și mediu în contextul dezvoltării durabile Timișoara română IF 120 150 Istorie conceptuală românească în context european Timișoara română IF 120 27 Teologie Religie, cultură, societate Timișoara română IF 120 100 Teologie ortodoxă
ANEXE din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253850]
-
naturii 28 Informatică Teoretică/ Tehnologică Real/Tehnic, Servicii, Resurse naturale și protecția mediului Matematică-informatică/ Calificări profesionale Științele naturii 29 Istorie Teoretică Umanist Științe sociale Filologie 30 Istoria și tradițiile minorității maghiare din România Teoretică Umanist Științe sociale Filologie 31 Științe socioumane Teoretică Umanist Științe sociale Filologie 32 Religie - Cultul ortodox (clasele V-VIII) Teoretică/ Vocațională Umanist/Teologic Filologie/ Specializări Teologie Științe sociale 33 Religie - Cultul romano-catolic de limba maghiară (clasele V-XII) Teoretică/ Vocațională Umanist/Teologic Filologie/ Specializări Teologie Științe sociale 34 Religie - Cultele: reformat
ORDIN nr. 3.684 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265225]
-
noile abordări metodologice manifestate în prezent în diferite comunități profesionale de cercetare. Astfel, se configurează domenii noi de cunoaștere care sunt generate de potențialul interdisciplinar, complementar al studiilor și demersurilor de cercetare și care presupun întâlnirea perspectivei științelor cu cea socioumană sau inginerească. Aceste preocupări relevă un potențial semnificativ de sensibilizare și de creare a unor punți noi între științele socioumane și științele exacte. Amintim aici modul în care sunt administrate și conservate peisaje, clădiri și artefacte, astfel încât să poată
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
sunt generate de potențialul interdisciplinar, complementar al studiilor și demersurilor de cercetare și care presupun întâlnirea perspectivei științelor cu cea socioumană sau inginerească. Aceste preocupări relevă un potențial semnificativ de sensibilizare și de creare a unor punți noi între științele socioumane și științele exacte. Amintim aici modul în care sunt administrate și conservate peisaje, clădiri și artefacte, astfel încât să poată fi admirate și de generațiile viitoare. De asemenea, sunt reluate experiențe de utilizare a unor tehnologii vechi, pentru a rezolva
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
în grup a informațiilor referitoare la un eveniment din viața cotidiană, în forme diferite (prezentare orală, text scris, filmuleț etc.) Realizarea în grup a unor activități de documentare și de analiză a informațiilor, utilizând achizițiile școlare din domeniile științifice și socioumane Analizarea consecințelor unor evenimente asupra vieții oamenilor; discutarea pașilor de urmat pentru diminuarea unor efecte negative, utilizând date/argumente științifice Valorificarea abilităților de gândire critică pentru a investiga diversitatea de fapte/opinii asociate evenimentelor produse în viața cotidiană Clasa a VIII-a
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
ORDIN nr. 3.934 din 5 aprilie 2023 privind acreditarea domeniului de doctorat "Drept" în cadrul Școlii Doctorale Științe socioumane, organizată la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați EMITENT MINISTERUL EDUCAȚIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 331 din 20 aprilie 2023 În conformitate cu prevederile: – art. 138 alin. (1) și (2) și ale art. 158 din Legea educației naționale nr.
ORDIN nr. 3.934 din 5 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267237]