21,060 matches
-
că pe ceva foarte normal. Nu mai știm să prețuim liniștea și soarele; am uitat să ne bucurăm de viață trăită în libertate! Am uitat să prețuim Pacea! Ne lăsăm duși de valul vieții, ne supără lucruri pe care le socotim importante pe moment; tindem și căutăm să obținem tot mai mult însă uităm să prețuim Pacea, fără de care nu am mai fi oameni liberi sub un cer frumos, albastru! În aceste Momente cînd am liniște și nu mai aud acele
SĂ NU UITĂM NICICÂND... de DOINA THEISS în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 by http://confluente.ro/Sa_nu_uitam_nicicand_doina_theiss_1364085232.html [Corola-blog/BlogPost/345361_a_346690]
-
s-asculți Iubito, numai cântecele tale Și, prefăcută-n știmă, să te muți Din ierni prea reci, în veri primordiale” ( Sonet cu fântâni) Modestia poetului, prețuirea artei, sunt bine conturate in poezia „Nedefinit”, autentică „ars poetica”: „căci poet să te socoți / îți trebuie melancolie, / neliniște și lacrimi /( ... ) și patimi și dogmă și mit / să savurezi momentul / nedefinit / ... / și să nu ceri pentru asta / favoruri și nume / sau titluri postume / și doar să treci fantomatic / prin lumea de rime / ca ultimul nimeni
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
ceea ce odată a însemnat viața. Nerostitul nu aduce decât întunericul și viața ne oferă nenumărate aspecte care nu trebuie să fie uitate. Știu că scrierile mele nu vor ajunge în piscul literaturii, dar chiar numai un mușuroi de le-am socoti și tot înseamnă mai mult decât platitudinea drumului de viață care vine de nicăieri și merge niciunde. Tot înseamnă mai mult chiar dacă ar rămâne numai un licăr ca să lumineze peste timp un crâmpei din viața care a fost așa cum m-
NICIODATĂ NU E PREA TÂRZIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_niciodata_nu_e_prea_tar_elena_buica_1343815559.html [Corola-blog/BlogPost/360068_a_361397]
-
sub privirile tuturor, chiar în mijlocul drumului, căruia i-ai umplut șanțul cu sângele tău blestemat? (Deci, cum rămâne cu „celebra retragere Aureliană”, atât de mincinos mediatizată?! n. a.) După sângeroasa lui prigoană, Dioclețian și-a pecetluit singur soarta când s-a socotit nevrednic de domnie și când și-a dat în vileag relele urmări ale nebuniei, închizându-se între pereții unei case de rând. Or- întreb eu atunci- la ce i-a folosit lui faptul de a fi pornit la luptă împotriva
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
cărțile apărute înainte de război de frica perchezițiilor organelor de represiune comuniste, se auzea că puteai fi ușor încriminat pentru deținere a unor scrieri dușmănoase, de propagandă legionară etc. Neștiind să le diferențieze unele de altele, pe cele care puteau fi socotite dușmănoase de acelea care nu purtau acest stigmat, oamenii le-au ars deavalma. Se pierduseră adevărate comori din această pricină. Cred că numai personalități de talia unui Peteanu sau Roman îndrăzniseră să-și păstreze toate cărțile, știind, grație pregătirii lor
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
peste umăr ca să vadă ce citești!” Cartea lui Preda eclatase precum lumina unui far peste apele negre și amare ale unei întinderi marine, prinzând în fasciculul ei de lumină întregul sistem de teroare și opresiune al regimului comunist. A fost socotit romanul-sumă al unei epoci. Pe Marin Preda, fiindcă tot a venit vorba de el, l-am văzut prima oară în carne și oase cu ocazia lansării cărții sale „Intrusul”. Ne aflam la București la un curs de perfecționare trei profesori
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
se vorbea că ar fi. Dar, foarte amabilă, doamna m-a poftit în casă și a consimțit să mă conducă pentru a-l vedea. „Știi, s-a arătat impresionată de gestul meu dânsa, mai deunăzi mi-a mărturisit că te socotește al doilea dintre cei mai realizați elevi ai săi!...” (Primul era, cu siguranță și fără concurență, Schwartz.) Zăcea în cea mai îndepărtată odăiță a micului apartament, rămăsese o mână de om din bărbatul falnic de odinioară, am bâiguit câteva cuvinte
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
“Sunt român și, ca român, mă socot buricul pământului. Că dacă n-aș fi român, n-aș fi nimic. Nu mă pot imagina francez, englez, german. Adică nu pot extrapola substanța spiritului meu la alt neam. Sunt român prin vocație. Tot ce gândesc devine românesc”, simțea Țuțea
Națiunea, eterna iubire… by http://balabanesti.net/2014/05/24/natiunea-eterna-iubire/ [Corola-blog/BlogPost/339971_a_341300]
-
mai la apus mai spre strigarea liniștii atinsă de întuneric nu vorbeam cu ei despre cum e să dormi în somnul pământului ei erau somn permanent în inima celei mai adânci netrezirii nu încercam să ating frunza sub care își socoteau patratul înghesuit al neluminii ei toți se născuseră pe șoapta nespusă a surdului răsărit mă amuza să știu că eu sunt ei fără să râd de nimic de nimic de nimic Referință Bibliografică: Strigăt în silabe / George Adrian Popescu : Confluențe
STRIGĂT ÎN SILABE de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Strigat_in_silabe_george_adrian_popescu_1370374076.html [Corola-blog/BlogPost/346234_a_347563]
-
se mișca cu o ușurinșă rar întâlnită, cu firescul pe care oamenii obișnuiți îl au atunci când respiră. Constantin Noica spunea: „Era chiar ceva uluitor și dezarmant pentru fiecare dintre noi: știa mai bine decât noi, uneori, ceea ce credeam că putem socoti problema noastră”. Ceea ce fascina mai mult era, spune tot Constantin Noica, „nu atât revărsarea, cât izvorul. Ceva din neștiutul spiritului nu înceta să se refacă ... Despre aproape orice vorbea Mircea Vulcănescu, îți dădea sentimentul că se naște din el.” Filosoful
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
notă a corpului de filaj cu două afirmații contradictorii: una este: ,Mircea Vulcănescu funcționar de carieră nu a făcut politică" și alta: ,Mircea Vulcănescu făcea parte din Guvernul Antonescu, care la 22 iunie a declarat război Rusiei sovietice și este socotit criminal de război. ș...ț "Numele său a fost citat la Tribunalul Poporului în martie 1945. De la acea dată a fost suspendat din serviciu în urma legii de purificare a aparatului de stat". Încă din septembrie anul 1947, Mircea Vulcănescu contractase
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
Și îl iartă, de asemeni, Numai noi, smintiți în pripă, Cum ești tu, el, ea și eu, Nu-L iertăm în nicio clipă Pe prea bunul Dumnezeu! Dumnezeu, când bate, bate Doar prin semne, nu lovind, Și prin pilde când socoate Că doar relele se prind, Numai noi, vicleni și stranii Și labili și păcătoși, Iude suntem rânvind banii Și ni-i vindem pe cristoși. Dumnezeu e-n noi și-n ceruri Spirit, număr, stare, cod Prin cuvânt și prin niveluri
BIETE LĂCUSTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 by http://confluente.ro/Biete_lacuste_romeo_tarhon_1368942725.html [Corola-blog/BlogPost/354895_a_356224]
-
Ediția nr. 536 din 19 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Mi-a plăcut întotdeauna să vizionez sau să audiez piese de teatru. Am citit multe cărți cu piese de teatru. Ascult cu bucurie actorii mari vorbind și destăinuindu-se. Îi socotesc niște intelectuali de elită ai țării, care au multe de spus. Mi-ar fi plăcut să fiu actor, dar nu mi-a dat Dumnezeu un astfel de talent și bine a făcut. Prima încercare de a face pe actorul am
ARTIST RATAT de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_artist_alexandru_stanciulescu_barda_1340109182.html [Corola-blog/BlogPost/359717_a_361046]
-
cât să nu rămână goi și jupuiți de furia apelor, să nu-i vadă într-un hal fără hal vecinii și stăpânii ogrăzilor de la Măra și din Poduri când vor tuli sara devale în sat, însă goni repede gândul rușinii socotind că acestea nu se puteau întâmpla, că n-avea cine s-o facă, să stea să privească în voie și-n râsete cu alai arătări zglobii dar și iele năstrușnice, volburoase și părăsite și izolate care bântuiau uneori ca niște
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
Gh. Balș, mult admirat de el, a ajuns inevitabil să fie interesat și de pictura acestor biserici, pictură care era însă foarte diferit datată, același monument având nu rareori diversele datări la distanță chiar de un secol, în vreme ce pictorii erau socotiți a fi străini. Firesc, a apărut dorința irepresibilă de cunoaștere aprofundată a acelei epoci. Așa a ajuns Sorin Ullea medievist. Și, incitat de concluziile predecesorilor săi și cu precădere de afirmația categorică a marelui specialist André Grabar că nu se
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
poată demonstra adevărul fără replică, oricare ar fi fost el, și nu doar prin simple impresii. Cum specialiștii studiaseră numai monumentele foarte bine sau bine păstrate, ignorând numeroasele biserici cu pictură mai prost sau chiar prost păstrate, Sorin Ullea a socotit că numai o cercetare exhaustivă a tuturor monumentelor din turlă până la podea, poate duce la concluzii ferme. Ca urmare, timp de doi ani - 1955-1957 - a cercetat toate ansamblurile bine sau rău păstrate din Moldova secolelor XV-XVI, arhitectură și pictură deopotrivă
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
acestui neam nici cele din trecut, nici cele de azi!! Descifrarea mesajului picturii exterioare, l-a condus în mod firesc la cercetarea operei celui care alcătuise programul Marii rugăciuni: călugărul cronicar Macarie. Grav subestimat de istoriografia românească, Macarie a fost socotit ca unul din cei trei modești cronicari ai vremii alături de Eftimie și Azarie. Analizarea operei sale în amplul studiu din 1985, intitulat O surprinzătoare personalitate a evului mediu românesc: cronicarul Macarie, l-a dus pe Sorin Ullea, în contrast cu predecesorii, la
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
amplul studiu din 1985, intitulat O surprinzătoare personalitate a evului mediu românesc: cronicarul Macarie, l-a dus pe Sorin Ullea, în contrast cu predecesorii, la concluzii neașteptate. Astfel, Petru Rareș i-a cerut lui Macarie să-i scrie Cronica domniei pentru că îl socotea „cel mai vestit literat al țării”; stilul cronicii este strălucitor, „înalt”, adică isihast, cu cadențe speciale, chiar cu versuri, Macarie dovedindu-se astfel „primul poet din istoria literaturii române”; traducerea, la cererea lui Alexandru Lăpușneanu, din greacă în slavonă a
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
românești în acel secol” (subl.SI) . Este de datoria arheologiei - atât de neglijată și de greșit orientată în Transilvania! - să caute prin săpături de adâncime urme de picturi, construcții ale nobililor români dar și anterioare venirii maghiarilor susține Sorin Ullea. Socotește că școala comnenă s-a format în nordul județului Hunedoara („desigur aceasta e o deducție iar nouă ne trebuie o certitudine”) și că săpăturile sistematice în județ, „îmi permit să propun”, ar trebui făcute nu din nord spre sud din cauza
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
-l invite, Pe Gunter și curtea,la ei,la castel... Deși Hagen știa că n-o să-l uite, Acceptă să plece,perversul mișel. O zână la Dunăre îi șoptește, Că de la huni, nu se vor întoarce, Dar bine înarmat el socotește, Că numai destinul știe ce face. Prin multe primejdii,ei or să treacă, Dar prin crimă,Hagen le va rezolva, Ajungând,un mare ospăț i-așteaptă, Dar destinul tragic,pândea undeva. Văzându-i înarmați,hunii se miră, De ce cavalerii sabia
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418339495.html [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
bolnav și trimițând scrisori în împărăția sa, sfântul Spiridon a venit la curtea împăratului și l-a vindecat. A refuzat răsplata în aur oferită de împărat, în schimb a obținut scutirea de dări a clerului și slujitorilor Bisericii, necuviință fiind socotit faptul că slujitorii Împăratului cel fără moarte să dea dajdie împăratului cel muritor. După moartea sfântului, diaconul său, Artemidot a mai povestit că a venit odată la el o femee care nu știa grecește iar el nu înțelegea ce spune
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/12_decembrie_sf_spiridon_f_ion_untaru_1386822970.html [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
minte, simțire, voință, trup) o are de dus împotriva dependenței de toate lucrurile lumii. De altfel cuvântul „rațiune” este întâlnit adeseori la Sf. Antonie cel Mare unde sensul lui - de a fi în acord cu revelația - este preponderent. „Oamenii se socotesc raționali, - spune el - însă pe nedrept, căci nu sunt raționali. Unii au învățat cuvintele și cărțile vechilor înțelepți. Dar raționali sunt numai aceia care au sufletul rațional, pot să deosebească ce este binele și ce este răul, se feresc de
DIMENSIUNEA SPIRITUALĂ A CUNOAŞTERII ŞI COMUNICĂRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1396424492.html [Corola-blog/BlogPost/341883_a_343212]
-
încă trei pompe centrifuge cu capacitatea de 3000 l/minut fiecare. Bilanțul economic pe anul 1923 prezentat de către Consiliul de Administrație al societății, în cuvântul introductiv, arăta: „La 14 februarie 1924 s-au împlinit trei ani de când societatea noastră își socotește existența sa, trei ani de când, printr-o muncă încordată și cu importante sacrificii materiale, această societate a putut să aducă la o situație normală exploatările sale atât de greu încercate în timpul năprasnicului război mondial, dar să execute multe și însemnate
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
majoritatea ascultătorilor. Reușita doamnei Mariana Stratulat m-a încurajat. Aveam în vedere faptul că domnia sa primise romanul meu, în format electronic, pentru a avea timp să-l citească integral și să-și aleagă un fragment pe care urma să-l socotească semnificativ și să-l prezinte publicului de aici. Era promisiunea ei și pentru asta venise, ca la bucuria cunoașterii noastre să alăture bucuria lecturării fragmentului ales. „Dacă va citi atât de frumos, precum a prezentat versurile Violettei, voi lăsa o
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
senzația aceea de umed pe spate. Nu știu cât de mult a fost observată starea mea ori poate nici nu a fost sesizată, dar eu fierbeam din cauzele arătate și de rușine. Începusem o frază înspre susținerea unei idei pe care o socoteam importantă și m-am împotmolit undeva, poate, pe la mijlocul ei, pentru că alte idei îmi dădeau ghes în a le expune. Câte o figură cunoscută, o amintire apropiată de ceea ce vorbeam, o subliniere pe care o uitasem și o regretam, m-au
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]