109 matches
-
Bineînțeles, presupunînd că autorul Delirului nu pune la îndoială însăși identitatea estetică a lui Ioanide, statutul său de erou, și că ceea ce-l nemulțumește e mai mult neconcordanța dintre exhibiționismul Ťneseriosť sau originalitățile marelui arhitect și ecoul lor social - după socotința confratelui mai tînăr - disproporționat de pozitiv. Dar o asemenea neconcordanță de un soi și mai puțin realist se instalează în chiar miezul romanului Delirul, în Ťtribulațiile ť eroului principal". Și mai departe, și mai limpede: Eroul se mișcă într-un
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
ca să se ducă la baie să se spele, ci cu nepăsare el se duce la casa sa, pe când după împreunarea cu curva, fiindcă întregul trup i s-a făcut necurat, se duce la baie ca să se curețe, ceea ce dovedește urâcioasa socotință ce o are cineva în cugetul său de acest păcat. Amândouă aceste păcate - lăcomia și curvia - sunt păcate grele și amândouă bagă pe om în gheenă, dar fiindcă Pavel totul face cu iconomie și înțelepciune, pentru aceea a mărit aici
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
avea nevoie. Ne-am "răcit" de cîteva ori, din vina mea și din cauza susceptibilității lui. N-am învățat niciodată să-l cunosc atît de bine, în întortocheata lui sensibilitate, încît să nu-l rănesc, fără intenție, desigur, fără motiv, după socotința mea, care însă părea, în ce-l privește, curată nesocotință. Astăzi, dacă ar citi aceste glose ce se vor un necrolog, ar rîde, poate, de toate acestea. Sau n-ar rîde: m-ar privi cu zîmbetul lui ce se închidea
Glose by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17189_a_18514]
-
cărțile lui. Primul volum, apărut, cum spuneam, în 1916, se intitula Dușmanii și prietenii omului. În prefață ținea să precizeze: "Obișnuit, unor astfel de cercetări li se zice Mitologii, dar acestea, pe lîngă descrierea ființelor suprafirești, în legătură cu omul, îmbrățișează și socotințele poporului despre lume, lucru pe care eu l-am făcut în altă parte. Dar chiar fără acestea, ceea ce urmează aici nu prezintă un tot. Dintre "prietenii" omului, lipsește Dumnezeu, zugrăvirii căruia, după credințele românilor, n-am putut să-i fac
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
Ursoaice sau Ursoni... sunt, după unele credinți, trei fecioare sau zîne, după altele "șapte muieri" iar după altele nouă femei cari ursesc sau urșesc, adică croiesc ursita, ursa, urseala sau soarta noilor născuți în întîia noapte a nașterii, după unele socotințe, în cele trei dintîi nopți de-a rîndul, după altele, în noaptea a treia numai sau în cele trei nopți nesoț". Și, apoi, urmează povestiri și povești despre ursitoare așa cum se practică în diferite zone locuite de români. De adăugat
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
privi cu duioșie, îl sărută și adormi și ea lângă el. * În altă zi, Răducu veni cu o altă poveste trăsnită. Auzise la grădiniță ceva ce îl răscolise și nu putea să nu afle amănunte de la mămica lui care, după socotința sa era cea mai deșteaptă femeie din oraș, fiindcă era profesoară și știa și engleză. Mămică copiii spun despre Ionică, copilul tușei Leonora, știi tu, femeia despre care ți-am spus că mătură prin grădiniță, că mama lui l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
5). Al doilea punct: în ochii săi, „îngerul”156, „demonul” și „sufletul” sunt denumiri diferite care „trimit la una și aceeași realitate” (16). Prin urmare, îngerii despre care vorbește Geneza 6,1-4 „uzurpă numele de îngeri, nu cunosc fiicele dreptei socotințe, științele și virtuțile, ci le caută pe muritoarele care se trag din oameni muritori” (17); ceilalți îngeri, care tânjesc după cunoaștere și virtute, reprezintă la rândul lor sufletele curate ale filozofilor. În sfârșit, schema exegetică a lui Philon reduce legăturile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
răscruce”. Regăsirea farmecului pierdut Cronicarul mai semnalează apariția unei cărți: Istoria unei povești de Horia Pană și Aurora Nicolau. Este un volum fără pretenții la prima vedere, care adună „cărți de meniuri și cărți de vinuri, anunțuri, poze și alte socotințe”, legate toate de existența a două localuri din Bucureștiul de astăzi: Locanta Jariștea și, mai nou, Bistro Jariștea. Dar aceste texte și imagini fotografice, peste care am fi tentați să trecem fără să le luăm în seamă, spunînd că sunt
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4557_a_5882]
-
iubirii unul plus unu prea puțin a fost egal cu doar doi, în acest caz fiind doar o multime vida sau una stearpa, la propriu. Aritmetică ar mai fi contrazisa deseori când dragostea pură tot te face să dai fără socotința și fără adunare și s-ar bloca ‘sumele’ atunci când ar constată că sexualitatea feminină se dăruiește maxim atunci cand primește! Filozofic și/ sau socialmente de-am calcula că deseori unii se îndrăgostesc nu de cine se așteaptă toți, sau ca contrariile
CARE ÎI ESTE FUNCȚIA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384070_a_385399]
-
iar alții se fac, câți se robesc de oștiri. Iar cei ce slujesc cu plată la stăpâni, nu sunt robi, ci slugi năimite." 3- Pidalion, pag. 96-97, canonul apostolic 82: CANONUL 82 Apostolic Slugile în cler a se prohirisi fără de socotința stăpânilor, nu dăm voie, pentru mâhnirea stăpânilor celor ce-i au. Că una ca aceasta face răsturnare caselor. Iar dacă cândva s-ar arăta sluga vrednică spre hirotonie de treaptă, precum s-a arătat și Onisim al nostru, și-l
B.O.R NU A ABOLIT SCLAVIA/ȚIGĂNIA-HIROTONIREA ROMILOR NU E VALABILĂ, PT. CĂ UN SCLAV NU POATE FI FĂCUT PREOT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367487_a_368816]
-
lucru, zicând: Nu iertăm a se înainta robi la cler, și la preoție, fără de socoteala stăpânilor lor, pentru ca să nu scârbim pe însuși stăpânii lor... Dar nici în mănăstiri se cade a se primi robii spre a se face monahi, fără de socotința stăpânului lor, după canonul 4 al soborului al 4-lea... Deci nearaoa înțeleptului Leon cea 9, 10 și 11 rânduiesc, că robul cel ce după neștiința stăpânului său se va face cleric, sau monah, sau episcop, de a fost fugar
B.O.R NU A ABOLIT SCLAVIA/ȚIGĂNIA-HIROTONIREA ROMILOR NU E VALABILĂ, PT. CĂ UN SCLAV NU POATE FI FĂCUT PREOT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367487_a_368816]
-
Publicat în: Ediția nr. 796 din 06 martie 2013 Toate Articolele Autorului Despre discernământul creștin sau dreapta socoteală în viața noastră spirituală ... Motto: “ Virtutea cea mai mare este discernământul” (Sf. Isaac Sirul - “Cuvântări ascetic”) Discernământul creștin, dreapta socoteală sau dreapta socotință ori cumpănire, trebuie să dobândească un loc central și essential în viața și lucrarea noastră. Manifestarea sa ține de sesizarea unei realități teandrice tainice, care are un sens dublu: de la Dumnezeu spre noi și, ca răspuns, de la noi spre Dumnezeu
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
capacitatea de a vedea lucrurile așa cum le vede Dumnezeu, prin deosebirea „semnelor vremii”, a observa realitatea și a o interpreta în funcție de criteriile evanghelice. Părinții Bisericii - adevărate modele de urmat în lucrarea noastră, desemnează discernământul spiritual cu ajutorul sintagmei „dreaptă socoteală ori socotință”. Ea este considerată ca fiind una dintre cele mai mari virtuți, pentru că îl menține pe creștin pe calea de mijloc cea neprimejdioasă, pe calea împărătească de înaintare spre scopul final. Această stare de smerenie se obține după multă luptă duhovnicească
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
mijloc cea neprimejdioasă, pe calea împărătească de înaintare spre scopul final. Această stare de smerenie se obține după multă luptă duhovnicească și are ca scop discernerea sau analizarea gândurilor. Rodul său este pocăința, dragostea față de aproapele, ascultarea, blândețea etc. Dreapta socotință este cumpăna care menține echilibrul, timona care te păstrează pe cale, fără abatere în dreapta sau în stânga. Uneori asistența, îndrumarea și adumbrirea Duhului Sfânt se manifestă în „călăuzirea negativă”, căci uneori Dumnezeu spune „Nu!” intenției noastre: „Căci gândurile Mele nu sunt ca
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
întemeiază pe încredințarea - milenară și universală, împărtășită de toate culturile tradiționale fără excepție - că “sacrul este realul prin excelență” și că “nimic din ceea ce aparține sferei profane nu ține de Ființă” (Mircea Eliade - “Sacrul și profanul”). Discernământul spiritual sau dreapta socotință constă în faptul de a recunoaște și de a ne aminti în orice împrejurare dimensiunea sacră și sfântă a omului, a Creației, și a existenței noastre personale: “Nu știți oare că voi sunteți templul lui Dumnezeu și că Duhul lui
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
iar întunericul absoarbe c-o foame-n veci nepotolită a sorilor imensă vlagă și-a stelelor dulce ispită. Cât a durat călătoria s-o spun nu-mi este cu putință - la zoruri mari timpul se umflă de-și pierde orice socotință ... Ajuns la țintă-ntr-un sfârșit, Pământului ocol i-am dat și ochii mi i-am desfătat cu jerbele din colorit. Aveam de-a face cu un Ianus din paradoxuri rotunjit? Privit de sus e-un strop de-azur, de-aproape-i
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
face asta fără exagerare. Mai târziu, după șederi, deci în ani diferiți, la mănăstirea Chevretogne, mănăstire benedictină din Belgia, a dobândit acolo, mulțumită climatului extraordinar de civilizat și tolerant, o potolire, o liniștire și ceea ce numea el, accesul la dreapta socotință, încât, după aceea, în adevăr, creștinismul lui era, pe lângă unica morală eficace, și miraculoasă și transfiguratoare; și oricine încearcă să o practice cât de cât (dacă reușește, fiindcă nu este lesnicioasă) atunci își dă seama de caracterul transfigurator al acestor
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
ea o operă utilă și din acest punct de vedere. Invităm astfel devoratorii de bestselleruri, dar și iubitorii de beletristică de calitate să treacă pragul Danei și să-i descătușeze drama dintre coperțile romanului.” Și așa se făcu că, în socotința finală a întrebării cine câștigă în acest subiect conflictual, prozatoarea Aurora Cristea se plasă pe primul loc detașat. Nu mică mi-a fost mirarea când am primit de curând o nouă carte cu subiect provocator. Pentru că trebuie să recunoașteți: să
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368112_a_369441]
-
Caracterizându-se în câteva cuvinte, Părintele Protopop Gheorghe Colțea ne-a lăsat pagini de reală antologie creștină. Puține sunt, în literatura duhovnicească, paginile de lirismul acestora, din care se reflectă dreapta credință, echilibrule, realismul și discernământul duhovnicesc, dreapta socoteală ori socotință, smerenia, buna-cuviință, omenia, credința, dragostea de toți și de toate, adică și de cei ajunș pe buza prăpastiei ce duce către Infernul din care au și gustat puțin cât și de cei deveniți sfinți și sfințitori, casnici ai lui Dumnezeu
RECENZIE: PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, TOIAGUL ODRĂSLIT. DIALOGURI INEDITE. ZBURÂND PESTE PRĂPĂSTII, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015, 556 P., ISBN: 978-606-8602 [Corola-blog/BlogPost/357702_a_359031]
-
de legi; legiuind toate, dar fiind legiuit de lege". De aceea un viteaz din cei din vechime pe numele lui Ignatie, care s-a distins prin arhierie și martiriu, scriind unui alt arhiereu, spunea: "Nimic să nu se facă fară socotința ta, nici tu să nu faci nimic fără socotința lui Dumnezeu, căci faptul că arhiereul are Evanghelia (pusă peste cap) este un semn că este sub o putere". Cât despre partea a doua (a obiecției), unde spun să nu-i
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
De aceea un viteaz din cei din vechime pe numele lui Ignatie, care s-a distins prin arhierie și martiriu, scriind unui alt arhiereu, spunea: "Nimic să nu se facă fară socotința ta, nici tu să nu faci nimic fără socotința lui Dumnezeu, căci faptul că arhiereul are Evanghelia (pusă peste cap) este un semn că este sub o putere". Cât despre partea a doua (a obiecției), unde spun să nu-i cercetăm noi pe arhierei, învățători și duhovnici, ci să
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
nu suntem făcători, ci adversari ai legii. Iar dacă postind de multe ori credem că plinim porunca lui Dumnezeu, păcătuim, cum spune dumnezeiescul Ioan Hrisostom: "Să nu-mi spui că aceștia postesc, ci arată-mi dacă ei fac aceasta după socotința lui Dumnezeu; căci dacă nu este aceasta, atunci postul este mai fărădelege decât orice beție, căci trebuie să observăm nu numai ceea ce se face de ei, ci trebuie cercetată și cauza celor făcute de ei, întrucât dacă ceea ce se face
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
căci dacă nu este aceasta, atunci postul este mai fărădelege decât orice beție, căci trebuie să observăm nu numai ceea ce se face de ei, ci trebuie cercetată și cauza celor făcute de ei, întrucât dacă ceea ce se face este dupa socotința lui Dumnezeu, chiar dacă tuturor li se pare că este ceva rău, este de fapt un lucru foarte bun; iar ceea ce este potrivnic socotinței Lui și nu-I este pe plac, chiar dacă se crede că este un lucru foarte bun, este
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
ei, ci trebuie cercetată și cauza celor făcute de ei, întrucât dacă ceea ce se face este dupa socotința lui Dumnezeu, chiar dacă tuturor li se pare că este ceva rău, este de fapt un lucru foarte bun; iar ceea ce este potrivnic socotinței Lui și nu-I este pe plac, chiar dacă se crede că este un lucru foarte bun, este mai rău și mai fărădelege decât toate. Căci nu firile lucrurilor, ci verdictele lui Dumnezeu le fac pe acestea să fie bune și
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
chiar de el spre pierzare. Trebuie, oare, ca artiștii fermecători care au mers cândva în fața pasului muzicii ușoare românești, ca steaua înaintea magilor, să ne oprească pe stradă și să ne întrebe dacă ne aducem aminte de ei? Este după socotința fiecăruia să înțeleagă că înaintea muzicii ușoare de azi a fost muzica ușoară adevărată de ieri, că dintotdeauna , azi și în viitor frumusețea nu se simbolizează ci există sau nu există! Vorbind despre artista Natalia Guberna, vorbim despre adevărul frumuseții
NATALIA GUBERNA. NUMAI O INIMĂ CARE NU A RĂNIT NICIODATĂ ŞI A IUBIT MEREU...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376732_a_378061]