109 matches
-
face asta fără exagerare. Mai târziu, după șederi, deci în ani diferiți, la mănăstirea Chevretogne, mănăstire benedictină din Belgia, a dobândit acolo, mulțumită climatului extraordinar de civilizat și tolerant, o potolire, o liniștire și ceea ce numea el, accesul la dreapta socotință, încât, după aceea, în adevăr, creștinismul lui era, pe lângă unica morală eficace, și miraculoasă și transfiguratoare; și oricine încearcă să o practice cât de cât (dacă reușește, fiindcă nu este lesnicioasă) atunci își dă seama de caracterul transfigurator al acestor
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
chiar de el spre pierzare. Trebuie, oare, ca artiștii fermecători care au mers cândva în fața pasului muzicii ușoare românești, ca steaua înaintea magilor, să ne oprească pe stradă și să ne întrebe dacă ne aducem aminte de ei? Este după socotința fiecăruia să înțeleagă că înaintea muzicii ușoare de azi a fost muzica ușoară adevărată de ieri, că dintotdeauna , azi și în viitor frumusețea nu se simbolizează ci există sau nu există! Vorbind despre artista Natalia Guberna, vorbim despre adevărul frumuseții
NATALIA GUBERNA. NUMAI O INIMĂ CARE NU A RĂNIT NICIODATĂ ŞI A IUBIT MEREU...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417035920.html [Corola-blog/BlogPost/376732_a_378061]
-
iar întunericul absoarbe c-o foame-n veci nepotolită a sorilor imensă vlagă și-a stelelor dulce ispită. Cât a durat călătoria s-o spun nu-mi este cu putință - la zoruri mari timpul se umflă de-și pierde orice socotință ... Ajuns la țintă-ntr-un sfârșit, Pământului ocol i-am dat și ochii mi i-am desfătat cu jerbele din colorit. Aveam de-a face cu un Ianus din paradoxuri rotunjit? Privit de sus e-un strop de-azur, de-aproape-i
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_lucifer_pan_george_petrovai_1371735215.html [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
Caracterizându-se în câteva cuvinte, Părintele Protopop Gheorghe Colțea ne-a lăsat pagini de reală antologie creștină. Puține sunt, în literatura duhovnicească, paginile de lirismul acestora, din care se reflectă dreapta credință, echilibrule, realismul și discernământul duhovnicesc, dreapta socoteală ori socotință, smerenia, buna-cuviință, omenia, credința, dragostea de toți și de toate, adică și de cei ajunș pe buza prăpastiei ce duce către Infernul din care au și gustat puțin cât și de cei deveniți sfinți și sfințitori, casnici ai lui Dumnezeu
RECENZIE: PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, TOIAGUL ODRĂSLIT. DIALOGURI INEDITE. ZBURÂND PESTE PRĂPĂSTII, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015, 556 P., ISBN: 978-606-8602 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429879788.html [Corola-blog/BlogPost/357702_a_359031]
-
iubirii unul plus unu prea puțin a fost egal cu doar doi, în acest caz fiind doar o multime vida sau una stearpa, la propriu. Aritmetică ar mai fi contrazisa deseori când dragostea pură tot te face să dai fără socotința și fără adunare și s-ar bloca ‘sumele’ atunci când ar constată că sexualitatea feminină se dăruiește maxim atunci cand primește! Filozofic și/ sau socialmente de-am calcula că deseori unii se îndrăgostesc nu de cine se așteaptă toți, sau ca contrariile
CARE ÎI ESTE FUNCȚIA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1454251648.html [Corola-blog/BlogPost/384070_a_385399]
-
Publicat în: Ediția nr. 796 din 06 martie 2013 Toate Articolele Autorului Despre discernământul creștin sau dreapta socoteală în viața noastră spirituală ... Motto: “ Virtutea cea mai mare este discernământul” (Sf. Isaac Sirul - “Cuvântări ascetic”) Discernământul creștin, dreapta socoteală sau dreapta socotință ori cumpănire, trebuie să dobândească un loc central și essential în viața și lucrarea noastră. Manifestarea sa ține de sesizarea unei realități teandrice tainice, care are un sens dublu: de la Dumnezeu spre noi și, ca răspuns, de la noi spre Dumnezeu
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Despre_discernamantul_crest_stelian_gombos_1362574723.html [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
capacitatea de a vedea lucrurile așa cum le vede Dumnezeu, prin deosebirea „semnelor vremii”, a observa realitatea și a o interpreta în funcție de criteriile evanghelice. Părinții Bisericii - adevărate modele de urmat în lucrarea noastră, desemnează discernământul spiritual cu ajutorul sintagmei „dreaptă socoteală ori socotință”. Ea este considerată ca fiind una dintre cele mai mari virtuți, pentru că îl menține pe creștin pe calea de mijloc cea neprimejdioasă, pe calea împărătească de înaintare spre scopul final. Această stare de smerenie se obține după multă luptă duhovnicească
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Despre_discernamantul_crest_stelian_gombos_1362574723.html [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
mijloc cea neprimejdioasă, pe calea împărătească de înaintare spre scopul final. Această stare de smerenie se obține după multă luptă duhovnicească și are ca scop discernerea sau analizarea gândurilor. Rodul său este pocăința, dragostea față de aproapele, ascultarea, blândețea etc. Dreapta socotință este cumpăna care menține echilibrul, timona care te păstrează pe cale, fără abatere în dreapta sau în stânga. Uneori asistența, îndrumarea și adumbrirea Duhului Sfânt se manifestă în „călăuzirea negativă”, căci uneori Dumnezeu spune „Nu!” intenției noastre: „Căci gândurile Mele nu sunt ca
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Despre_discernamantul_crest_stelian_gombos_1362574723.html [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
întemeiază pe încredințarea - milenară și universală, împărtășită de toate culturile tradiționale fără excepție - că “sacrul este realul prin excelență” și că “nimic din ceea ce aparține sferei profane nu ține de Ființă” (Mircea Eliade - “Sacrul și profanul”). Discernământul spiritual sau dreapta socotință constă în faptul de a recunoaște și de a ne aminti în orice împrejurare dimensiunea sacră și sfântă a omului, a Creației, și a existenței noastre personale: “Nu știți oare că voi sunteți templul lui Dumnezeu și că Duhul lui
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Despre_discernamantul_crest_stelian_gombos_1362574723.html [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
ea o operă utilă și din acest punct de vedere. Invităm astfel devoratorii de bestselleruri, dar și iubitorii de beletristică de calitate să treacă pragul Danei și să-i descătușeze drama dintre coperțile romanului.” Și așa se făcu că, în socotința finală a întrebării cine câștigă în acest subiect conflictual, prozatoarea Aurora Cristea se plasă pe primul loc detașat. Nu mică mi-a fost mirarea când am primit de curând o nouă carte cu subiect provocator. Pentru că trebuie să recunoașteți: să
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1417466777.html [Corola-blog/BlogPost/368112_a_369441]
-
de legi; legiuind toate, dar fiind legiuit de lege". De aceea un viteaz din cei din vechime pe numele lui Ignatie, care s-a distins prin arhierie și martiriu, scriind unui alt arhiereu, spunea: "Nimic să nu se facă fară socotința ta, nici tu să nu faci nimic fără socotința lui Dumnezeu, căci faptul că arhiereul are Evanghelia (pusă peste cap) este un semn că este sub o putere". Cât despre partea a doua (a obiecției), unde spun să nu-i
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
De aceea un viteaz din cei din vechime pe numele lui Ignatie, care s-a distins prin arhierie și martiriu, scriind unui alt arhiereu, spunea: "Nimic să nu se facă fară socotința ta, nici tu să nu faci nimic fără socotința lui Dumnezeu, căci faptul că arhiereul are Evanghelia (pusă peste cap) este un semn că este sub o putere". Cât despre partea a doua (a obiecției), unde spun să nu-i cercetăm noi pe arhierei, învățători și duhovnici, ci să
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
nu suntem făcători, ci adversari ai legii. Iar dacă postind de multe ori credem că plinim porunca lui Dumnezeu, păcătuim, cum spune dumnezeiescul Ioan Hrisostom: "Să nu-mi spui că aceștia postesc, ci arată-mi dacă ei fac aceasta după socotința lui Dumnezeu; căci dacă nu este aceasta, atunci postul este mai fărădelege decât orice beție, căci trebuie să observăm nu numai ceea ce se face de ei, ci trebuie cercetată și cauza celor făcute de ei, întrucât dacă ceea ce se face
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
căci dacă nu este aceasta, atunci postul este mai fărădelege decât orice beție, căci trebuie să observăm nu numai ceea ce se face de ei, ci trebuie cercetată și cauza celor făcute de ei, întrucât dacă ceea ce se face este dupa socotința lui Dumnezeu, chiar dacă tuturor li se pare că este ceva rău, este de fapt un lucru foarte bun; iar ceea ce este potrivnic socotinței Lui și nu-I este pe plac, chiar dacă se crede că este un lucru foarte bun, este
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
ei, ci trebuie cercetată și cauza celor făcute de ei, întrucât dacă ceea ce se face este dupa socotința lui Dumnezeu, chiar dacă tuturor li se pare că este ceva rău, este de fapt un lucru foarte bun; iar ceea ce este potrivnic socotinței Lui și nu-I este pe plac, chiar dacă se crede că este un lucru foarte bun, este mai rău și mai fărădelege decât toate. Căci nu firile lucrurilor, ci verdictele lui Dumnezeu le fac pe acestea să fie bune și
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
vițelul tocat, se amestecă bine și se mai lasă la prăjit. Frunzele de ștevie s-au opărit în apă cu sare. Poate începe delicata operațiune a formării sarmalelor. Se rulează cu grijă peste porții potrivite de umplutură. Se rostuiesc, cu socotință, în vas de pământ. Se presară cimbrul cu măsură; în sfârșit se toarnă peste dânsele apă caldă sau supă de oase și se vâră în cuptorul încins, pătrând focul mic. După ce lichidul a scăzut și sarmalele sunt aproape fierte, se
Jupâneasa de la Jariștea, Laura Nicolau, vă oferă rețete boierești pentru Revelion și vă urează ”La mulți ani!” () [Corola-website/Journalistic/104698_a_105990]
-
cel mai numeros, după cel al inzilor(cei care locuiau la Indus). Dacă ar avea un singur cârmuitor sau dacă tracii s-ar înțelege între ei, el ar fi de nebiruit și cu mult mai puternic decât toate neamurile, după socotința mea. Dar acest lucru este cu neputință și niciodată nu se va înfăptui. De aceea sunt aceștia slabi. Tracii au mai multe nume, după regiuni, dar obiceiurile sunt cam aceleași la toți, afară de geți, trausi și de acei care locuiesc
Cine erau tracii, cei din care se trăgeau dacii - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102246_a_103538]
-
iar alții se fac, câți se robesc de oștiri. Iar cei ce slujesc cu plată la stăpâni, nu sunt robi, ci slugi năimite." 3- Pidalion, pag. 96-97, canonul apostolic 82: CANONUL 82 Apostolic Slugile în cler a se prohirisi fără de socotința stăpânilor, nu dăm voie, pentru mâhnirea stăpânilor celor ce-i au. Că una ca aceasta face răsturnare caselor. Iar dacă cândva s-ar arăta sluga vrednică spre hirotonie de treaptă, precum s-a arătat și Onisim al nostru, și-l
B.O.R NU A ABOLIT SCLAVIA/ȚIGĂNIA-HIROTONIREA ROMILOR NU E VALABILĂ, PT. CĂ UN SCLAV NU POATE FI FĂCUT PREOT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1483982230.html [Corola-blog/BlogPost/367487_a_368816]
-
lucru, zicând: Nu iertăm a se înainta robi la cler, și la preoție, fără de socoteala stăpânilor lor, pentru ca să nu scârbim pe însuși stăpânii lor... Dar nici în mănăstiri se cade a se primi robii spre a se face monahi, fără de socotința stăpânului lor, după canonul 4 al soborului al 4-lea... Deci nearaoa înțeleptului Leon cea 9, 10 și 11 rânduiesc, că robul cel ce după neștiința stăpânului său se va face cleric, sau monah, sau episcop, de a fost fugar
B.O.R NU A ABOLIT SCLAVIA/ȚIGĂNIA-HIROTONIREA ROMILOR NU E VALABILĂ, PT. CĂ UN SCLAV NU POATE FI FĂCUT PREOT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1483982230.html [Corola-blog/BlogPost/367487_a_368816]
-
de Soborul Mare dintre clericii care îndeplinesc condițiile prevăzute de Sfintele Canoane pentru treapta de arhiereu. ... (2) Episcopul-vicar îndeplinește atribuțiile delegate, prin decizie, de Mitropolit. Articolul 41 Economul este ales de Soborul Mare dintre clerici. El chivernisește averea Bisericii după socotința Mitropolitului. Articolul 42 Cancelaria Mitropoliei execută toate lucrările administrative ale organelor deliberative și executive centrale bisericești; este condusă de un consilier. Articolul 43 Cancelaria are următoarele servicii: a) Secretariatul, Registratura și Arhiva; ... b) Personalul; ... c) Contabilitatea și Casieria; ... d) Cabinetul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198195_a_199524]
-
a filosofiei politice. Îi citează pe Locke, Rousseau, Montesquieu, Voltaire, dar și autori obscuri precum Sabatier de Castre. Ideile sale s-au răspândit mai mult prin corespondența sa și pamfletele sale politice. Dar a lăsat și anumite lucrări interesante, precum "Socotințele mele asupra meșteșugului ocârmuirii" sau "Cercare împotriva deiștilor și materialiștilor". Intenția sa a fost să construiască o teorie politică începând cu antropologia creștină a condiției firii. Sistemul politic este justificat de un procedeu precum „republica aristo-democratică”. Al doilea eseu, al
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
împământenirei Art. I. Fieștecare strein de oricare credință creștinească, carile ar veni în țara această și ar dori să să folosească din dreptățile politicești a indighenatului, nu le va pute câștiga decât în putere unui document, întemeiet mai întăi pe socotința Obșteștii Obicinuitei Adunări. Cătră aceasta să vor păzi următoarele rânduieli. Art. II. Noul venit strein ce ar dori să să împământenească în Moldova va fi dator, prin jalobă către ocârmuire, a însămna capitalurile lui, avere ce are aiure, cum și
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]
-
ca să se ducă la baie să se spele, ci cu nepăsare el se duce la casa sa, pe când după împreunarea cu curva, fiindcă întregul trup i s-a făcut necurat, se duce la baie ca să se curețe, ceea ce dovedește urâcioasa socotință ce o are cineva în cugetul său de acest păcat. Amândouă aceste păcate - lăcomia și curvia - sunt păcate grele și amândouă bagă pe om în gheenă, dar fiindcă Pavel totul face cu iconomie și înțelepciune, pentru aceea a mărit aici
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
aplicat hotărârea lor, înainte chiar de a supune dispoziția și grafului Rumianțof, de la care însă a primit în această privință următoarea deslegare printr-o scrisoare (romînește și rusește). Prea Sfințite Arhiepiscope și Mitropolite al Moldovei. Al meu milostiv Arhipăstoriu, După socotința înștiințărilor Preasfinții Tale și a Preasfințitului Mitropolit al Ungro-Vlahiei pentru eparhia Brăilei, și eu așa socotesc că, până se va face hotărâre de la marea stăpânire, povățuirea cea duhovnicească a acelor ținuturi, a Ismailului, a Renilor, a Chiliei, a Achermanului și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
modului de sancțiune al stipulațiunilor Tratatului de la Berlin si în urmă vine în favorul teoriei sale, că o simplă Cameră poate ceda Basarabia și primi Dobrogea - cu citate din Bluntschli. Noi am fost aciia cari am susținut că citate de socotințe, păreri, opinii (jugements Urtheile) din autori străini dovedesc lipsa de cugetare proprie si abuzarea de buna-credință a publicului, căruia nu i se dă spiritul întregei cărți, prin urmare nici spiritul locurilor citate, ci numai petece de fraze ce se potrivesc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]