634 matches
-
într-adevăr, Isus ar putea fi considerat comunist - sau, mă rog, proto-comunist; dar ce va face să credeți că iubim (și) creștinismul?? Oricum, amalgamul de fapte prin care dovediți “asemănarea” între violență comunistă și “violență” capitalista va recomanda că un sofist înverșunat... dle răducanu, n-am altă adresa decât cea la care ați încercat deja (dragoș punct bucurenci at cațavencu punct ro) și vă asigur că funcționează. încercați să eliminați spațiile, să înlocuiți “punct” cu “.” și “at” cu “@” Așteptăm comentarii: http
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
de bunăvoie și de la început în linia manieristă a culturii europene, în făcut, în artificial, și mai cu seamă într-un fel de amoralitate care-i permite jocul cu atitudini contradictorii. Eugen Ionescu e citit în paralel cu textele marilor sofiști și ceea ce noi percepem astăzi la suprafață ca fiind gestica teribilistă a tînărului nonconformist e raportat la o întreagă tradiție filosofică: "Componentele manierist-sofistice din opera lui Ionescu sînt de două feluri: în primul rînd, Ionescu are o afinitate profundă (și
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
tînărului nonconformist e raportat la o întreagă tradiție filosofică: "Componentele manierist-sofistice din opera lui Ionescu sînt de două feluri: în primul rînd, Ionescu are o afinitate profundă (și dramatică!) cu tezele care fundamentează neantul ontic, gnoseologic și comunicațional al marilor sofiști; în al doilea rînd, el mînuiește cu abilitate toate tehnicile logicii anamorfotice, creînd, cu dezinvoltură și impertinență, circumstanțele favorizante pentru paralogisme și avînd drept țintă scopurile eterne ale sofiștilor mari și mici, adică succesul și gloria." Autoarea discută pe marginea
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
cu tezele care fundamentează neantul ontic, gnoseologic și comunicațional al marilor sofiști; în al doilea rînd, el mînuiește cu abilitate toate tehnicile logicii anamorfotice, creînd, cu dezinvoltură și impertinență, circumstanțele favorizante pentru paralogisme și avînd drept țintă scopurile eterne ale sofiștilor mari și mici, adică succesul și gloria." Autoarea discută pe marginea a numeroase citate despre "trăirea afectivă și morala angoasată care, la Ionescu, însoțește fanfaronada sa paralogică" din articolele publicistice și din jurnalul de tinerețe. O a doua parte a
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
atitudine filosofică constantă de-a lungul carierei. Paiața metafizică și comunicarea imposibilă, teribilismul, fronda și răsfățul celebrității, disprețul pentru cultura mică și obsedanta frică de moarte se regăsesc toate într-o construcție coerentă a căreie cheie de boltă e manierismul sofist. În capitolul care urmează, fundalul filosofic al operei și al atitudinilor lui Eugen Ionescu e pus în contextul generației '27. Operația nu e neapărat originală, dar autoarea îi dă o claritate periculos de convingătoare. Rezumînd, lucrurile ar sta în felul
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
în timp ce Eliade, Cioran, Vulcănescu favorizează iraționalismul vitalist de sorginte germană, romantic și neoromantic, sînt influențați fiecare în moduri diferite fie de Nietzsche sau Schopenhauer, fie de filosofia creștină sau de ortodoxism, Eugen Ionescu face cumva figură aparte cu iraționalismul său sofist care îi permite o maximă libertate interioară și îl ferește, prin importanța acordată subiectivității, de iluziile și capcanele ideologiilor colectiviste și totalitare. Cioran și Ionescu se întîlnesc în obsesia apartenenței la o cultură mică și laolaltă cu toți ceilalți Ionescu
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
Și încheie cu sugestia că nici unul dintre acești dintîi neiubitori ai poetului n-a fost propriu-vorbind un detractor. Mai rămînea ca autorul antologiei să folosească în titlu ghilimele. N-a făcut-o și nu știu de ce. Detractorul paradigmatic este Zoil, sofistul din secolul IV î.Chr. care s-a străduit să arate în nouă cărți erorile și contradicțiile lui Homer. Detractori adevărați, sînt, la noi, Caion și N. Davidescu (aflați în "caragialiana" lui Ș. Cioculescu). În ce-l privește pe Eminescu
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
contat cel mai mult" pe acest parcurs - Kafka, omul "condamnat al vinovăție", "vinovat că s-a născut", "acuzat perepetuu", așa cum îl dezvăluie și jurnalul său intim -, Malcolm Lowry, autorul acelei "Divine comedii bete" care este romanul La poalele vulcanului, "minunatul sofist" Borges, apoi Robert Musil, cu al său protagonist superlucid, "mereu disponibil" și ironic-demistificator, urmat de Faulkner, pentru care se propune o "reabilitare" în fața celor ce se declară "obosiți" de "poveștile lui despre țărani", sau controversatul Burroughs, apreciat pentru "harul cuvântului
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
Entropie culturală, derivă totală, sau poate altceva? Răspunsul nu întârzia să sosească sub forma unui aflux de scrieri anti-relativiste, pornite să deconstruiască, la rândul lor, fundamentele teoretice ale paradigmei postmoderniste și, mai ales, să arate mecanismul de gândire de tip sofist pe care se întemeiază formele cele mai virulente ale acesteia. Cartea lui Andrei Cornea, Turnirul khazar. Împotriva relativismului contemporan, publicată într-o primă ediție în 1997, se înscrie în această mișcare de reabilitare a raționalismului, a umanismului, a bazei epistemologice
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]
-
ceea ce făceau, arhitecții “au contribuit la o transformare a mentalității publice... așa încât comunitatea din care ei făceau parte a ajuns să fie tot mai bine pregătită să-i asculte și să-i susțină pe cei ca Anaximandru, pe eleați, atomiști, sofiști, pe cei din Academie și din Lyceum, care-și propuneau să explice structura lumii naturale”. Arhitecții aveau nevoie de (și făceau recurs la) principii și reguli simple și clare, pe baza cărora ei puteau să rezolve problemele practice punctuale ce
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]
-
poate suferi. Portretul pe care i-l desenează, așa cum observă Cornelia Ștefănescu, e unul destul de negativ, spre deosebire de al multor colaboratori sau foști studenți. În 1937, îi apărea plin de ambiție și vanitos. În 1949, revine mai pe larg: „... inteligent și sofist, logic și puțin nebun...” „Cu calități mari, dar dominat de pofte care îi strivesc calitățile. Nu el a creat antisemitismul din ultimii ani?” Cu toate acestea, ca și colegii lui evrei (M. Sebastian) e și el copleșit până la urmă de
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
formării spirituale și intelectuale, afinitățile și selecțiile literare ale viitorului celebru dramaturg, îmbogățește firul călăuzitor al cărții scrise de Marie-France Ionesco, care urmează a fi depănat după cele șase teme gândite, așa cum am precizat deja, de Gabriela Adameșteanu: Eugčne Ionesco "sofist", "manierist"; originile materne ale lui Eugčne Ionesco; exilul; Eugčne Ionesco la Vichy; Eugčne Ionesco și România; relațiile lui Eugčne Ionesco cu Cioran și Eliade. Multe din trăsăturile acestui portret ionescian sunt deosebit de rodnice pentru posibile exegeze viitoare. Printre acestea, aș
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
Ionescu. Iată cum fibra vechimii se racordează la curenții înnoitori ai găndirii interbelice. De altfel Alexandru Paleologu are cuvinte de comprehensiune și prețuire la adresa mult hulitului "filosof-mit", conform formulei lui G. Călinescu: "Despre Nae Ionescu se spunea că a fost sofist. Dom' le, Nae Ionescu a fost o mare inteligență. Sofist? Și ce dacă era sofist? Toate articolele lui Nae " le-am cam citit pe toate, poate că-n unele se vede o anumită metodă sofistică de a aduce anumite argumente
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
ai găndirii interbelice. De altfel Alexandru Paleologu are cuvinte de comprehensiune și prețuire la adresa mult hulitului "filosof-mit", conform formulei lui G. Călinescu: "Despre Nae Ionescu se spunea că a fost sofist. Dom' le, Nae Ionescu a fost o mare inteligență. Sofist? Și ce dacă era sofist? Toate articolele lui Nae " le-am cam citit pe toate, poate că-n unele se vede o anumită metodă sofistică de a aduce anumite argumente în anumite cauze " odată scoase din contextul imediat și puse
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
Alexandru Paleologu are cuvinte de comprehensiune și prețuire la adresa mult hulitului "filosof-mit", conform formulei lui G. Călinescu: "Despre Nae Ionescu se spunea că a fost sofist. Dom' le, Nae Ionescu a fost o mare inteligență. Sofist? Și ce dacă era sofist? Toate articolele lui Nae " le-am cam citit pe toate, poate că-n unele se vede o anumită metodă sofistică de a aduce anumite argumente în anumite cauze " odată scoase din contextul imediat și puse într-o perspectivă mai generală
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
col. 299-302); 1, 8, 39, 1 (PSB 5, 32; PG 8, col. 735); 1, 3, 28, 1 (PSB 5, 22; PG 8, col. 711); 1, 9, 47, 2: „Trebuie să îndepărtăm cu totul de la noi controversa și sofistica, căci cuvintele sofiștilor nu numai că înșeală și fură pe mulți, dar le fac și silnicie; și adeseori se ajunge la o victorie cadmiană” (PSB 5, 37; PG 8, col. 743); 1, 8, 40, 5: „Acești sofiști sunt lupi răpitori, îmbrăcați în piei
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
noi controversa și sofistica, căci cuvintele sofiștilor nu numai că înșeală și fură pe mulți, dar le fac și silnicie; și adeseori se ajunge la o victorie cadmiană” (PSB 5, 37; PG 8, col. 743); 1, 8, 40, 5: „Acești sofiști sunt lupi răpitori, îmbrăcați în piei de oaie; fac sclavi din oameni liberi; cu măiestria limbii lor corup sufletele; fură pe nevăzute, dar sunt vădiți ca hoți; se străduiesc să pună, prin viclenie și forță, mâna pe noi, socotindu-ne
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
mulțimile celor simpli, dar determina și admirația celor învățați” (PSB 29, 94; PG 44, col. 67); Infant.: „Dar să lăsăm și acestea pe seama celor care au darul de a grăi mai convingător... Despre aceste lucruri să ne vorbească scriitorii și sofiștii, a căror preocupare o formează tocmai descrierea împodobită a acestui fel de lucrări, graiul meu bătrânesc doar atât să facă: să urmărească conștiincios întrebarea pusă de înțelepciunea ta și anume ce trebuie să știm despre pruncii răpiți din viață înainte de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ar dacă oamenii aceștia, de care ne ocupăm în cuvântarea de acum, s-ar îndeletnici deopotrivă și cu faptele, așa cum au limba mlădioasă și în starea să pronunțe cuvinte prea alese și prea căutate! Ar fi astfel, poate, mai puțin sofiști și saltimbanci de cuvinte, ca să spun ceva de râs, despre un lucru vrednic de râs” (ed. rom., 27; PG 36, col. 12); Or. 2, 46 (ed. rom., 256; PG 35, col. 456); Or. 43, 11: „Eu cred că toți oamenii
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
altora; iar adevărurile personale ori personalizate - mai importante decât adevărul strict. Lectura cărții îi provoacă cititorului un fel de vertij, stilistica amuțind spiritul critic sau făcându-l, în orice caz, somnolent, abulic, benevolent. Suntem în plină magie discursivă a unui sofist (Andrei Pleșu e mai degrabă un discipol al lui Eugen Ionescu, decât al lui Constantin Noica), lansând câteodată teze inacceptabile logic și moral. Cum să susții că principiile sunt "ideile semidocților, singura lor înălțime accesibilă", sau că "pentru oamenii cu
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
ceva nou, subversiv: statura umană a vinei, decența ei, luxul de primă necesitate care este normalitatea. În fine, o descătușare! Urmează 48 de scurte eseuri care cultivă o rostire nepretențioasă - despre limba de lemn, statul totalitar, tranziție, cimilitura politică, discursul sofist, reformele ortografice, disciplina uitată a limbii latine, etimologiile unor cuvinte compromise ș.a. Opțiunile și antipatiile partinice ale autorului sunt, cu două sau trei excepții vagi, trecute sub tăcere, ceea ce reprezintă o performanță în sine în condițiile unui mediu excesiv politizat
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
poet a fost un model pentru epigonii lui, și atît." Și, apoi, respinge formulă lui Noica despre Eminescu "omul deplin al culturii românești". Iar, mai înainte: "întreaga lui publicistica politică este intens xenofoba, pînă în fibră ei, orice ar spune sofiștii naționalismului din ultimele decenii". Cartea lui Petru Creția e un testament lămuritor, care trebuie citit de foarte mulți, inclusiv de dascălii emitenți ai multor clișee dăunătoare.
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
sub titlul Lucrurile care ne leagă. Iată cîteva: "Sistematică aproape didactica nu-i secătuiește verva, gustul sau schemă povestirii orale, din care, încă o dată rafinat, se-alege scrisul.( 24) Baroc că preclasicii, folosind glumă în cheia lor, niciodată vulgar.(25) Sofist, da. (26) Fără nici cea mai subțire înclinație pentru morbid, extravaganțe, plăsmuiri destructurate, aleatoriu, calambur, happening.(27) Solar. (28) Soliditatea morală, sensibilitatea trăirilor pana la detaliu, nepriceperea organică de-a disimula, de-a pune la cale farse, îl redau în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
fire, în faza următoare neagă această nouă identitate, se de-mască. O asemenea dublă transformare, precum o negație a negației, implică relativizarea din care țîșnește adevărul. Nu altfel proceda Socrate, cînd, punînd întrebări "încuietoare" ce relativizau afirmațiile părelnic incontestabile ale sofiștilor, "moșea" adevăruri unanime, preexistente în conștiința interlocutorilor: Felul său de-a acționa în diferite momente definește, după Jankélévitch, conștiința ironică: aceea care se neagă pentru a se afirma mai bine, ca și ideea hegeliană. El se neagă pe sine pentru
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
drept scriitor. Marile concernuri industriale angajează "scriitori" care compun o varietate de texte, de la broșuri cu instrucțiuni de folosire a unui aparat pînă la corespondența oficială a directorului. La mare căutare, pentru îndemănarea lor foarte practică într-ale condeiului, acești sofiști ai zilelor noastre, așa-numiții technical writers (nu găsesc un echivalent românesc) reprezintă produsul unor programe de studiu speciale, încă foarte tinere în lumea universitară, centrele de scriere și compoziție, de regulă afiliate facultăților de filologie, dar cu pretenții din ce în ce mai
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]