51 matches
-
să facem, dar, mai ales, cum să procedăm în misiunea noastră la parohie pentru a aduce cât mai mulți oameni la biserică?” „Da’ ce, a răspuns venerabilul monah, dumneata aduci oameni la Biserică? Dumnezeu îi aduce, nu dumneata!” Fără inutile sofisticării și despicări ale firului în patru, scrisă simplu, diversificat (cuprinde, aidoma unui foarte elegant magazin, poezii, un mic rebus, sfaturi pentru părinți, noțiuni de apicultură etc.) și atrăgător, inclusiv pentru copiii deja antrenați în diverse proiecte, revista are toate șansele
CREDINŢA – VESTITOAREA ŞI FĂURITOAREA ADEVĂRATEI FERICIRI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1461504317.html [Corola-blog/BlogPost/381011_a_382340]
-
colaterale ale catastrofei? Prietenul Luca Niculescu, un foarte bun jurnalist, deținătorul unei rubrici numite „Imparțial”, la Digi 24, prezentându-mi cartea la Târg, deunăzi, spunea: ai uneori impresia că E.H. își ascunde opinia în eschiva sofisticată. Mă rog, el spunea sofisticărie. Mă grăbesc să confirm diagnosticul, iarăși, recurgând la fapte citite aleatoriu. Din Chină, un corespondent de presă ironic își începe articolul: „prea multe avorturi, prea puțin sex și mult prea limitată spermă; până și Chină nu poate să declanșeze un
Jurnal pe apucate by https://republica.ro/jurnal-pe-apucate [Corola-blog/BlogPost/338016_a_339345]
-
poreclă dată celor care stăteau în cafenele declarându-se adepți ai ideologiei comuniste, ca apoi să revină acasă la locuințele lor elegante și îndeletnicirile burgheze. Jano nu aparține. De la el primești cea ce vezi. Actuala expoziție reflectă acest spirit al sofisticării făcut din vechituri și obiecte inutile altora. Este cântecul unui artist care își devotă întreaga viață unei monolitice declarații în artă. *** Cerul Cine ajunge la Tecla nu vede un oraș ci un enorm șantier. Grilaje, punți, sfori, instalații de ridicat
EXPOZIŢIE JACQUES JANO LA MUZEUL DE ARTĂ RAMAT GAN de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1423350008.html [Corola-blog/BlogPost/376069_a_377398]
-
să lupt pentru dreptate, egalitate, libertate-până la sfârșit! Sunt foarte fericit că am ajuns - prin timp-până aici și că am putut să-mi dau seama că omenia cu care te întâlnești pe stradă sau care te înconjoară , nu constă în sofisticării, în ținută excentrist de mult gândită și alcătuită, în țigară, alcool, cafea... care sunt, toate, doar niște iluzii- ci în simplitate, modestie, omenie și simț al măsurii....pe care le posezi! BINELE TREBUIE SĂ ÎNVINGĂ, DIO! EL, NUMAI EL : MEREU
DEŞERTUL DE CATIFEA (71-74) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_71_74_costel_zagan_1372881379.html [Corola-blog/BlogPost/363897_a_365226]
-
George", poveștile cu zâne pentru "În pădure" și o colecție de indivizi cu intenția de a elimina Președintele Statelor Unite în "Asasinii". În timp ce unii critici au încercat să demonstreze că unele dintre muzicalurile lui Sondheim sunt mai puțin cunoscute publicului din cauza sofisticării și complexității lor muzicale neobișnuit de lirice, alții au lăudat aceste trăsături ale operei sale, dar și efectul de ansamblu al versurilor și muzicii în spectacole. Unele dintre inovațiile de seamă ale lui Sondheim includ un spectacol prezentat în mod
Teatru muzical () [Corola-website/Science/316098_a_317427]
-
motivul epic al unei glume literare improvizate în comun de un trio de scriitori ardeleni, cineastul improvizează, la rându-i, în serios însă, un thriller tip Buftea pe relația Anne-Dillinger. Pentru a disimula linia narativă săracă, realizatorul recurge la tertipul sofisticării inutile a dramaturgiei, povestea Annei devenind rezultatul anchetei angajate, peste decenii, de tinerii regizori, după modelul celor doi „oameni”, de marmură și fier, ai lui Wajda. Format în exerciții de cinematecă, autorul „leonizează” (ca în Once Upon the Time in
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
copilăria ei îi defilau lui John Robert prin minte odată cu un simț acut al farmecului ei aparte, ciudat, inefabil, imaculat, și al inocenței ei prezervate în izolare, a binecuvântatei ei singurătăți și timidități, care o apărau de orice pericol al sofisticării și perversei mondenități. John Robert făcuse tot ce-i stătuse în putință ca să o ferească de orice contact sau cunoaștere a abisurilor care o împresurau. Totuși nu o putea răpi cu totul lumii. Adeseori avea impresia că lumea nici n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
interpretări eronate. Pentru cei mai mulți - de altfel, chiar în virtutea uneia dintre accepțiile din dicționar -, termenul sofist îl califică pe amatorul de argumente insidioase; sofisticarea ar fi o operațiune care urmărește să înșele prin adăugarea unei aparențe în stare să ascundă adevărul; sofisticăria desemnează o subtilitate excesivă și supusă greșelii; Littré adăuga chiar și o sophisterie, azi ieșită din uz. în toate cazurile, trebuie mers la definiție pentru a găsi accepția inițială și referința la filosofii Antichității grecești. De altfel, cel mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Interzicându-le hedoniștilor să-și apere teza, atribuindu-le o inconsistență teoretică a priori, caricaturizându-i, prinzându-i în capcane retorice făcute pe măsură, nerecunoscând grandoarea, excelența și calitatea filosofică a interlocuitorilor săi, reducându-i la personaje ridicole, uzând de sofisticării puse la punct pentru lupte trucate și câștigate dinainte, Platon ne arată un chip mult diferit de ceea ce ne spune tradiția. Cel care voia să ardă operele lui Democrit crezând că în felul acesta nu va mai trebui să atace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
când de la minister ni s-a spus că el, ministerul, deci beneficiarul, nu are nevoie de bibliografie și nici de concepte? Adică tot ce era încadrare teoretică, definiții conceptuale, motivare a opțiunilor metodologice etc. erau considerate lucruri inutile, disprețuite ca sofisticării. Se doreau lucruri concrete și o terminologie pe înțelesul tuturor. Nu „performanță”, ci „rezultat”, nu „abilitate”, ci „capacitate”, nu „subiect”, ci „individ”etc. În plus, unii angajați ai beneficiarului simțeau o dorință nemăsurată și tainică de a fi autori, o
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să vin să vorbesc În fața studenților? Nu au decât să citească din cartea mea și de acolo află tot”. Iar eu Încerc să-i conving spunându-le: „Veniți și vă spuneți povestea. Simplu, nu sofisticat, nu le țineți teorii complicate, sofisticării intelectualiste. Spuneți cum erați Îmbrăcați, ce mâncați, ce discuții aveați cu gardienii, ce discuții aveați În celulă, dacă ați fost bătut, cum vă băteau, lucruri foarte simple. Câte ore dormeați, cum era pătura cu care vă acopereați, ce boli aveați
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
râs la adresa mașinilor de război medievale înzăuate în retorici aristoteliciene: chestiune, articol, obiecție, răspuns, soluție, numerotare, tot atâtea artificii în care Montaigne nu crede nici un moment. Acestei cazne conceptuale, el îi opune cuvântul liber, radios, detașat. își bate joc de sofisticăria pseudoștiințifică a celor din Evul Mediu. Salturi îndrăznețe, și pași de dans în locul stricteții și a formelor savante. Fluxul heraclitian i se potrivește cel mai bine, el brodează, coase, adaugă, nu suprimă niciodată nimic. A-l citi pe Montaigne așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
interpretări eronate. Pentru cei mai mulți - de altfel, chiar în virtutea uneia dintre accepțiile din dicționar -, termenul sofist îl califică pe amatorul de argumente insidioase; sofisticarea ar fi o operațiune care urmărește să înșele prin adăugarea unei aparențe în stare să ascundă adevărul; sofisticăria desemnează o subtilitate excesivă și supusă greșelii; Littră adăuga chiar și o sophisterie, azi ieșită din uz. în toate cazurile, trebuie mers la definiție pentru a găsi accepția inițială și referința la filosofii Antichității grecești. De altfel, cel mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Interzicându-le hedoniștilor să-și apere teza, atribuindu-le o inconsistență teoretică a priori, caricaturizându-i, prinzându-i în capcane retorice făcute pe măsură, nerecunoscând grandoarea, excelența și calitatea filosofică a interlocuitorilor săi, reducându-i la personaje ridicole, uzând de sofisticării puse la punct pentru lupte trucate și câștigate dinainte, Platon ne arată un chip mult diferit de ceea ce ne spune tradiția. Cel care voia să ardă operele lui Democrit crezând că în felul acesta nu va mai trebui să atace
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
decât idei (Chandler, 2000, p. 35). Personal, nu sunt foarte convins că lucrurile stau chiar așa cum le prezintă Chandler. Este o evidență faptul că, intrată în uzul unor indivizi a căror trăsătură de căpătâi era pragmatismul și refuzul brutal al sofisticării, engleza secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea a prins o crustă greu penetrabilă. Dar asta nu înseamnă că și-a pierdut întru totul permeabilitatea la abstracțiune sau la subtilitățile gândului exprimat metaforic. Aș spune că, dimpotrivă, Raymond Chandler
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
alcool, unor influențe sociale și culturale foarte puternice, care îi scuză pentru luarea unor astfel de decizii. După cum observă Amitai Etzioni, printre aceste influențe se numără, de pildă, mediul familial sau faptul că "fumatul ... comportă conotațiile culturale ale "maturității" și "sofisticării", iar începerea fumatului încă operează ca un adevărat "rit de trecere" pentru mulți adolescenți" (Amitai Etzioni, "Individual Will And Social Conditions: Toward An Effective Health Maintenance Policy", în ANNALS of the American Academy of Political and Social Science, 437 (1
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
numai că nu devine pretext de lamentație, ci maschează chiar o jubilație secretă. Există aici o metafizică „naturistă”, un rousseauism latent, care constituie axul central al poeziei. Nici primitivismul, nici frustețea nu provoacă indignarea eului liric; dimpotrivă, civilizația, „tiehnica” și sofisticăria reprezintă echivalențe ale unei căderi din raiul agrest: „Nu vei fi/ Cu nimic mai frumoasă dacă mergi cu o sută la oră/ Nici dacă radioul ne ține suspendați/ În muzică și prostii. Nici măcar/ Dacă bomba va exploda sau gargaragiii/ Vor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
interpretări eronate. Pentru cei mai mulți - de altfel, chiar în virtutea uneia dintre accepțiile din dicționar -, termenul sofist îl califică pe amatorul de argumente insidioase; sofisticarea ar fi o operațiune care urmărește să înșele prin adăugarea unei aparențe în stare să ascundă adevărul; sofisticăria desemnează o subtilitate excesivă și supusă greșelii; Littré adăuga chiar și o sophisterie, azi ieșită din uz. În toate cazurile, trebuie mers la definiție pentru a găsi accepția inițială și referința la filosofii Antichității grecești. De altfel, adesea ezităm să
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Interzicându-le hedoniștilor să-și apere teza, atribuindu-le o inconsistență teoretică a priori, caricaturizându-i, prinzându-i în capcane retorice făcute pe măsură, nerecunoscând grandoarea, excelența și calitatea filosofică a interlocutorilor săi, reducându-i la personaje ridicole, uzând de sofisticării puse la punct pentru lupte trucate și câștigate dinainte, Platon ne arată un chip mult diferit de ceea ce ne spune tradiția. Cel care voia să ardă operele lui Democrit crezând că în felul acesta nu va mai trebui să atace
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pare a susține ipoteza încrederii operaționale, deoarece studiile superioare constituie indicatorul celei mai lungi cariere școlare măsurate în anchetă și al celei mai bune cunoașteri a sistemului de învățământ. Influența studiilor superioare poate fi interpretată și altfel, ca impact al sofisticării cognitive asupra structurilor de atitudini referitoare la instituții. În acest caz, am avea încă o confirmare a teoriei încrederii difuze. Pentru a clarifica aceste aspecte am realizat o nouă analiză factorială cu privire la itemii încrederii în instituții, introducând în analiză de
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mari. Motivele care conduc la expansiunea sectorului public sunt multiple și țin de: schimbările demografice (îmbătrânirea populației), decizii politice de a îmbunătăți securitatea socială, creșterea capacității statului de a satisface nevoile cetățenilor, creșterea cererii de politici asistențiale ca urmare a sofisticării nevoilor (piramida nevoilor)2. Creșterea sectorului public în funcție de ofertătc "Creșterea sectorului public în funcție de ofertă" Peters (1995, pp. 22-23) prezintă o serie de cauze care duc la creșterea sectorului public și a implicării guvernamentale în economie. Guvernul intervine în scopul acordării
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Orașul-azil n-ar duce decât la ratare materială și psihică, de unde și sentimentul difuz al evadării necesare, mereu stopată de bariere psihologice. Pentru Joyce, Dublinul în special și orașul în general ar fi de-a dreptul infernale, datorită eterogenității, nesiguranței, sofisticării, neputinței. La noi, orașul încă mai este privit ca model de dezvoltare, inclusiv spirituală, ca țel pentru zenitul oricărei cariere și locul cel mai potrivit pentru a-ți crește nepoții. Nu era buletinul de București visul visurilor generației '70? Deocamdată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
e nesfârșită...); "Prin contrast cu simplele truse cosmetice ale colegelor mele de facultate: un săpun Cheia sau Stela, un praf de dinți Doina, o pastă Clorodent (...) Aveau părul curat, obrajii proaspeți, mâinile îngrijite, cu mici pete de cerneală... Atrăgeau fără sofisticării și zorzoane. Cât despre succes, îl pregăteau în laboratoare și biblioteci." Cinstite și instructive, "Zigzaguri"-le lui Const. Călin le-aș dori adunate într-o carte. Cu atât mai mult cu cât autorul nu apelează la eschive și fandări spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de artă poezia 124. În încercarea sa de a oferi un răspuns la cea de-a doua întrebare, Elkins prezintă o serie de terapii "impracticabile" pentru reformarea criticii de artă, bazate atât pe discuțiile lansate de revista October, cu privire la necesitatea sofisticării teoretice și a dezvoltării anumitor niveluri de complexitate ale discursului critic, cât și pe dorințele criticii jurnalistice de a scurtcircuita orice conexiune cu piața. Potrivit lui Elkins, soluțile propuse par a fi legate de o anumită nostalgie față de anumite momente din
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
au devenit simple relații de afaceri, evaluate instrumental în termenii de utilitate și dizutilitate. Ceea ce în trecutul nu prea îndepărtat ar fi fost considerat cinism dezagreabil sau în cel mai bun caz, atitudine de negustor needucat, a dobândit acum prestanța sofisticăriei academice, destul de confuză între filosofia morală și dreptul penal. Probabil, puțini dintre întemeietorii și promotorii teoriei capitalului uman au dorit acest curs, al lucrurilor. Dar excesele teoretizării capitalului uman au atras numeroase critici, cele mai multe lipsite de temei și umflate de
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]