306 matches
-
ci o transmite mai departe sub o formă nouă, ameliorata. Nu putem înțelege ideea hegeliana de rațiune fără a intelege dialectica, mișcarea prin suprimarea contrariilor. Pe urmele lui Platon, Kant a desconsiderat dialectica, tratând-o că pe un produs retoric sofistic, bazat pe aparentă și înșelăciune. Hegel o reabilitează însă, transformând-o în principiul mișcării întregii vieți înspre eliberarea de sine, înspre rațiune 69. Ea nu trebuie redusă doar la momentul sau negativ, la contradicția propriu-zisă, ci trebuie înțeleasă în ansamblul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
zece ani înainte de eseurile care îi urmează, toate scrise în 2000-2001. Stilul doctoral se simte, dar, mult mai important din punct de vedere editorial, dă o anumită greutate celor ce se citesc după. în acest prim capitol se discută despre sofistica lui Eugen Ionescu așa cum apare în Nu și în articolele publicistice din tinerețe, dar și în textele dramatice. Autorul se înscrie de bunăvoie și de la început în linia manieristă a culturii europene, în făcut, în artificial, și mai cu seamă
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
vedea doar o minciună în plus, așa cum a mințit și în legătură cu „acceptul” francezilor. Dincolo de toate acestea, rămâne faptul indubitabil că fostul consilier prezidențial, directorul de spital și ministrul sănătății e un hoț dovedit. Când protectorii săi se dedau la o sofistică de doi bani, desprinzând, ca la măcelărie, mădularul „academic” Beuran de halca „ministerială” cu același nume, ei comit o nouă potlogărie. Mi-e proaspăt în minte șuvoiul de calități pe care i le lăuda Năstase la investitură. Între punctele de
Grup organizat de profanatori by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13448_a_14773]
-
fim răi, ci realiști: trebuie să-i înțelegem și pe ei, pe care nu i-a dus mintea să penetreze blindajul strategiei pițurchiste în care plasamentul aiurea al jucătorilor, pasele la adversar și ratările au făcut parte dintr-un concept sofistic după o idee presocratică plus teoria universurilor închise. Lucru care a convenit echipei din Belarus ai cărei jucători păreau să fi absolvit aceeași școală de înalte studii gafologice ca și steliștii. Este contextul în care n-ar fi rău dacă
Cânta o cucuvea în noapte by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13518_a_14843]
-
controversatul Om recent a lui H-R. Patapievici. Aparent cele două cărți fac front comun în lupta împotriva „sindromului" postmodern, ambele recurgând la argumente filosofice, sociologice, istorice. Turnirul khazar ia forma soluționării unei probleme de logică constând în a demonstra „inaintatea sofistică a parohialismului contemporan, fără a introduce din afară sau de sus criterii de autoritate ori metafizice spre a compara și ierarhiza sistemele culturale." Așadar, spre deosebire de H-R. Patapievici, care se situează pe poziția adevărurilor „tari," fundamentate metafizic, Andrei Cornea optează pentru
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]
-
să confirme ideea de „parohializare" a cunoașterii avansată de relativiști. Metoda comparației intrinseci, deși ideală în obiectivitatea ei logică, este greu aplicabilă unor situații concrete, în care de cele mai multe ori nu raționalitatea primează, ci reacțiile emoționale, justificate ulterior prin raționamente sofistice. În pofida obiecțiilor ce se pot aduce în legătură cu unele argumente invocate, cartea lui Andrei Cornea rămâne totuși o scriere necesară timpurilor noastre. Demersul este unul umanist, lipsit de stridențele părerilor radicale, cu iz apocaliptic. Este demersul unui om care nu și-
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]
-
însuși. Întocmai ca pe vremea proceselor staliniste, în procedura cărora mai întîi se dădea sentința și după aceea se făcea rechizitoriul, și în cazul Muzeului... mai întîi s-a făcut repartiția și abia după aceea s-a început, printr-o sofistică sincopată și greoaie, inventarierea calităților arhitecturalo-metafizico-psihologico-etc.etc. ale locului, care, ca nisipurile mișcătoare, absoarbe și aneantizează tot ce-i intră în raza de bătaie. 6. Pentru că, în loc să se manifeste liber, așa cum i-ar fi stat bine, spiritul contemporan, ferecat zdravăn
De ce este un eșec Muzeul Național de Artă Contemporană? (o întrebare cu zece variante de răspuns) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12078_a_13403]
-
ilustre de la Arghezi, Ion Barbu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, la ai noștri contemporani Alexandru Paleologu și Alexandru George. Inteligențe fastuos cîrtitoare, cu un indenegabil fond balcanic sublimat, ele se prind nu numai în hora abstracțiunilor bine stăpînite, pînă la jongleria sofistică, și a ficțiunilor excelente conducătoare de voluptate, ci și în cea a terestrităților ocultate uneori de slăbiciuni, însă triumfînd îndeobște prin arta cuvîntului lor prin care culminează arta cuvîntului românesc în general (Blaga îmi spunea că Arghezi e cel mai
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
se spunea că a fost sofist. Dom' le, Nae Ionescu a fost o mare inteligență. Sofist? Și ce dacă era sofist? Toate articolele lui Nae " le-am cam citit pe toate, poate că-n unele se vede o anumită metodă sofistică de a aduce anumite argumente în anumite cauze " odată scoase din contextul imediat și puse într-o perspectivă mai generală se dovedesc a nu fi sofisme". Aprecieri ce i se potrivesc în bună măsură și discursului sclipitor-șocant al d-lui
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
of Education according to Christian Writers of the Latter Part of the Fourth Century, AClass, 8, 1965, 86- 101; R. Kaster, Guardians of Language: The Grammarian and Society in Late Antiquity, Berkeley, 1988. footnote>, a influenței celei de-a doua sofistici<footnote G. Anderson, The Second Sophistic: A Cultural Phenomenon in the Roman Empire, London-New York, 1993; T. Whitmarsh, The Second Sophistic, Oxford, 2005. footnote> asupra stilului oratoric al Părinților greci ai Bisericii (de pildă, Vasile de Caesarea Cappadociae<footnote J.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
literatură e o rușine: condamnarea ei e definitivă; criticul declară că nu va mai citi niciodată un rând din asemenea volume, oricâte s-ar acumula în rafturile librăriilor". Scriitorul se simte lovit în plin văzând lipsa de bunăcredință și argumentația sofistică a criticului-biolog. I-a răspuns ("era răspunsul unui om mânios") și mai târziu a regretat c-o făcuse, deși tabloul sinoptic" al lui H. Sanielevici era de un simplism izbitor "în care puteau fi încadrați toți scriitorii tuturor literaturilor". Sadoveanu
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
cum idiosincraziile lui contrariante nu se opresc aici, G. Călinescu nu-l iartă și pune tulburarea de raționament pe seama unor obscure devieri de ordin etnic: "Cu nume grecesc, ginere al lui Gherea, Zarifopol simbolizează spiritul de negație a două rase sofistice." Lui Călinescu nu-i scapă ironia omniprezentă a "burghezului" cu silă de burghezi, nici persiflarea continuă și sistematică, "pînă la agasare". Drept pentru care Istoria literaturii române de la origini va înregistra o "grimasă" de proporții. Și de referință. Mai tîrziu
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]
-
vîrît în cap înseamnă să o iei literalmente razna. Tot mai des, Traian Ungureanu face figura unui gazetar ale cărui preferințe ideologice îi ghidează în mod previzibil argumentele, rezultatul fiind o retorică ce păcătuiește nu atît prin aceea că e sofistică, cît prin amănuntul stînjenitor că e incompetentă. Ne sutor supra crepidam. Viața la țară O idee bună de anchetă - ar putea-o prelua și revistele noastre - a realizat lunarul Contrafort din Moldova, în ultimul număr, 10, sosit la redacția noastră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
lume de a cărei natură rațională nu te îndoiești, se află lucruri ce contrazic această natură. În fața unei asemenea stări de lucruri, reacția firească ar fi resemnarea sau cel mult suplinirea acestei neputințe prin surogate consolatorii, de pildă prin încercarea sofistică de a vîrî în concept pînă și realitățile ce nu pot fi concepute, ajungînd astfel să vorbești cu seninătate de conceptul inconceptibilului. Dar nu aceasta este reacția lui Vianu, așa cum reiese dintr-un fragment din prefața la Arta prozatorilor români
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
dovedi bunătatea unui zeu care, milostivindu-se de o ființă inocentă ce a fost prihănită, îi reface heraldica știrbită a epidermei, îți spui că scolastica e locul unde, în numele rezolvării unor fleacuri prețioase, spiritele savante au cheltuit munți de perspicacitate sofistică. Atîta doar că fleacurile acestea, departe de a fi chichițe fără însemnătate teoretică, au constituit începutul unor dezbateri cruciale înlăuntrul dogmei creștine. Polemicile în aparență minore în jurul unor probleme mici cît degetarul oglindesc o stare de spirit: dorința de a
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
-n "epoca de aur"), pe de alta exilul sau (și) marginalizarea, umilința, sărăcia. Nimic nu se pierde, totul se transformă. Cine citește comentariile răuvoitorilor oficiali sau oficioși la adresa lui Virgil Ierunca și-ar putea închipui că d-sa recurge la cine știe ce sofistică, la acrobații ale demonstrației ori măcar la o laborioasă arheologie pentru a-și susține "negativismul". Or, realitatea e cu totul alta. D-sa indică lucrurile cele mai vizibile, altfel spunînd evidențele. Numai o rușinoasă amnezie, numai o tactică a măsluirii
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
doar am citat!" A citat, firește, din clasicii nazismului. Foarte bine. Dar a citat, cumva, pentru a-i combate? Sau pentru a pune în gura altora ceea ce nu are încă îndrăzneala să afirme, cum se spune, "cu propriile cuvinte"? Această sofistică a nemerniciei o fi ținând în partidul lui Vadim, dar ea nu ține în țările civilizate. N-a trecut o săptămână de la dezvăluirea în presă a acestei foarte murdare afaceri și presa mondială, organizațiile internaționale pentru drepturile omului au arătat
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
este, hotărît, o carte pe care să o citești doar o singură dată. Și asta nu numai pentru că multe formulări pot părea sibilinice chiar și unui cunoscător, iar logica paradoxurilor poate să deruteze chiar și pe cei obișnuiți cu jongleriile sofistice; ceea ce te împinge să recitești anumite paragrafe sau anumite pagini, cîteodată chiar capitole întregi, este împrejurarea că, de multe ori, ele îți trezesc aprehensiuni vagi în legătură cu prezența răului în realitate și în literatură, îți creează impresia că teza principală a
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
a dus la căderea Bastiliei... E, fără îndoială, un text periculos. Și în același timp, unul dificil, chiar dacă Filozofia în budoar e opera cea mai puțin crudă a lui Sade - am spune, cea mai puțin sadică. Discursul acesta, logic și sofistic, poate fi privit nu numai ca o descriere exactă a Republicii (franceze) perfecte, ci și ca o încercare a lui Sade de a legitima lumea celorlalte opere ale sale. Adică, de a crea, sub forma republicii, un "cadru legal" care
Republica lui Sade by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16331_a_17656]
-
1996) păstrează definiția din ediția anterioară (1975): "parte a teologiei scolastice medievale care încearcă să rezolve cazurile de conștiință și să justifice unele practici imorale printr-un sistem de norme etice abstracte și prin subtilități logice, devenite cu vremea pură sofistică; p. ext. argumentare subtilă, abilă, sofistică a unor teze false sau îndoielnice". Partea pur informativă a enunțului e permanent însoțită de mărci ale evaluării negative: disciplina doar "încearcă", normele etice sînt "abstracte", subtilitățile și abilitatea implică intenții de înșelare; acuzațiile
Cazuistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16099_a_17424]
-
1975): "parte a teologiei scolastice medievale care încearcă să rezolve cazurile de conștiință și să justifice unele practici imorale printr-un sistem de norme etice abstracte și prin subtilități logice, devenite cu vremea pură sofistică; p. ext. argumentare subtilă, abilă, sofistică a unor teze false sau îndoielnice". Partea pur informativă a enunțului e permanent însoțită de mărci ale evaluării negative: disciplina doar "încearcă", normele etice sînt "abstracte", subtilitățile și abilitatea implică intenții de înșelare; acuzațiile cele mai dure privesc conținuturile, în
Cazuistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16099_a_17424]
-
casuistique apare cu sensul teologic normal și cu o extindere semantică ușor peiorativă, ca tendință spre exces de subtilitate; același lucru apare la casuiste; în engleză, casuistry și casuist sînt poate mai des folosite cu valoare peiorativă, prin apropierea de sofistică. Revenind la dicționarele noastre, trebuie spus că excesul negativ e agravat de lipsa de actualizare. în momentul de față, cazuistică e un termen foarte mult folosit, în diferite discipline, cu sensurile noi și specializate de "listă de exemple sau cazuri
Cazuistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16099_a_17424]
-
găsești astfel pe unul / vorbind despre / salvare, într-o piață, după mulți ani, în el toate sunt elocvente, / numai partea aceea nepreocupată de vreun sens se joacă / și rîde ca o copilă". Raportul poeziei cu realitatea e, la rîndu-i, grațios sofistic, lunecos, cu o turnură ludică ce însă nu exclude enigma, precum un joc de-a v-ați ascunselea pe mize absolute: "O scurtă discuție cu poetul Kocsis Francisko: / ce faci, dragule, scriu, e bine că nu te lași pradă / realității
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
atunci, ori viziunea juridică a creștinismului e infantilă, ori există temeiuri ascunse pentru care Dumnezeu își aruncă răsplata răului chiar și asupra celor care sunt imaculați moral. Acestor temeiuri ascunse li se spune în limbaj religios "păcatul originar", o piruetă sofistică prin care teologii speră să justifice suferința aparent gratuită a inocenților. Inocenții suferă pentru că în realitate nu sînt deloc inocenți, ci păcătoși de moarte, atîta doar că păcatul lor nu a fost săvîrșit de ei, ci de prima pereche omenească
Tainele suferinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8136_a_9461]
-
Cosmin Ciotloș Interesul unei cărți ca Exercițiu de sinceritate vine în primul rând din metodă și abia apoi din informație. De altminteri, însăși mărturia, expusă cu o întârziere de trei decenii, e livrată aici cumva sofistic. În sensul că, pe parcursul reconstituirii faptelor, și mai ales a emoțiilor de atunci, evidența devine eventualitate. În loc de așa e, Ion Vianu îl preferă, cât se poate de rezonabil, pe ca și cum. (Iar aceasta în nici un caz din pricini retorice.) Rareori am
Un epilog by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7058_a_8383]